7,841 matches
-
verbal din 20 august 1939 cu nr.15, cu expunerea d lui Zalman, când dr.Binder și Fr.Lipovici îi atrăgea atenția să cerceteze reclamațiile. Atunci Lipovici a reclamat la Prefectură și la rezidența ținutului Suceava și Ministerului Cultelor. A reclamat și modul ilegal în care s-a făcut alegerea și constituirea, fapt pentru care au și fost dizolvați. Zalman aducea elogii lui I.Abramovici și dr.I.Idelsohn de la conducerea spitalului în loc să verifice reclamațiile. În timpul lui Binder s-a făcut autonomia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu adresa nr.303 din 22 mai 1942, trimite Poliției Dorohoi raportul Regimentului 29 Infanterie și cere cercetarea motivului pentru care evreii refuză să vină la lucru” și mai ales, „să se ia măsuri severe, pentru că lucrările la aceste instituții reclamă urgență. În aceeași adresă, comandantul Garnizoanei făcea următoarele precizări: „acest lucru denotă că cei care sunt însărcinați cu strângerea și supravegherea lor (evreilor) nu-și fac datoria. Dacă acest lucru se repetă, sunt nevoit să-i trimit la Curtea Marțială
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
identificat mai multe situații în care, evrei erau cercetați pentru nerespectarea condițiilor pentru care au primit autorizații de călătorie. Observația noastră este că pentru cazurile în care evreii făceau dovada că nerespectarea duratei de călătorie s-a datorat unei situații reclamate de starea de sănătate, de exemplu, operațiile chirurgicale la care au fost supuși, autoritățile nu au luat nici o măsură de sancționare. Este situația a 34 de evrei așa cum am identificat. La fel, nu s-au aplicat sancțiuni nici evreilor care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
trimiterea materialului deși, fie vorbantre noi, îl aveam cu mine la Bacău și ar fi fost suficient un ceas pentru a reduce cele cîteva pagini, așa cum am făcut abia acum. Cu versurile scoase, cu celelalte înghesuite, sper să atingă dimensiunile reclamate de patul lui Procust al revistei. Dialectica poeziei bacoviene o s-o primiți pînă la sfîrșitul lunii. Voiam să fac oareșicari modificări în text, dar o păcătoasă de sinuzită ce mă supără de vreo două săptămîni m-a împiedicat. Nu cred
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zile mai târziu, pe 9 august, polițaiul era iarăși deranjat de o problemă declarată ca urgentă de către șeful său direct: „Am vedere că numai cu un singur soldatu ce este dat la Prefectură nu se pot espedia lucrările care se reclamă de urgență și În vedere că Compania Escadronului de Călărași locală astăzi este lipsită de soldați, subscrisul În interesul serviciului, vă invită D-le Polițaiu ca cu Începere de astăzi 9 curent să regulați de a se da câte un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a bazat Terdiman când l-a turnat pe Galler. Dar, surpriză! După cum Îi suflase cineva În urechea aceea cu care auzea mai bine, „...mi se pare că s’a intervenit ca să fie iertat”. Cu spume la condei Îl mai reclamase și pe „Speculantul Zegrea (fost legionar acum membru al F.P.)” care „...a fost prins când cu camionul Federalei (cooperației, n.n.) scotea din județ 24 de porci, 2 boi și o vacă”. Unde Încăpuse atâta lămustie zootehnică Într-un camion amărât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de atunci, au făcut munți de bani pe spinările flămânzilor de ambele nații. Amintindu-și și de ieșirile „...necontrolate” ale primarului comunei Epureni „...cu ocazia spectacolului prezentat de muncitorii dela CFR Nicolina Iași”, Gutman precizase că, „...deși cazul a fost reclamat nu s’a luat nici o măsură Împotriva acestuia”. Trebuie amintit faptul că nu toți evreii, de la Huși sau de-aiurea, erau speculanți plini de bilete de bancă, majoritatea fiind „...pauperi din cauza lipsei alimentelor ca urmare a secetei din vară”. potrivit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acele sarcini care le convin lor, fără a ține seama de sarcinile și directivele pe care le rezolvă organizațiile de partid În general”. Pe ultima pagină a aceluiași număr de ziar, redactorul a dat-o rău În bară cu o... reclamă mascată: „În pagina a IV-a, coloana a V-a În articolul intitulat <<Săptămîna economiei>> se arată printre altele: <<Reamintim că și pe libretul de economii cu dobîndă și cîștiguri În autoturisme se pot obține cîștiguri Însemnate>>. Această frază avea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toate să Întărească ascultarea (sic! ??, n.n.) către tot ce-i nou În tehnică, să creeze posibilități de Învățare sau aprofundare a limbilor străine universale (subl. În orig.), să constituie colective de studiu și de aplicare În practică a progresului tehnic reclamat de producția noastră de rulmenți>>”. Cenzorul continuase astfel, pe marginea aceste fraze care astăzi ni s-ar părea de bun simț: „Partea subliniată avînd caracter restrictiv am sesizat DGPT, respectiv pe tovarășa Nedelcu care a indicat să nu fie difuzată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu seamă că și În acest domeniu și-a făcut prieteni tot oameni cu trecut colorat (sic!, n.n.) (aluzie la Învățătorul....). De asemenea, <<autorul>> a avertizat că dacă la Inspectoratul de Învățămînt nu se ia act de sesizarea sa, va reclama la partid și la securitate (ha, ha, ha!, n.n.)”. Făcătura „lucrătorilor” Securității este Împănată cu diferite ghilimele puse de autor care scot În evidență cât se poate de clar marea diversiune ce urma să fie pusă la cale. Tovarășii se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
contrariu și când a revenit după câteva luni să-și revadă fetița s-a convins că am fost ca un tată pentru acea nevinovată ființă. Mi-a mulțumit și mi-a spus chiar și numele celui care o îndemnase să reclame. Totdeauna în activitatea didactică nu am amestecat copiii în relațiile pe care părinții lor le aveau cu școala. Nu trebuia să se străpezească dinții copiilor fiindcă părinții lor ar fi mâncat aguridă, vorba unui proverb românesc. În primăvară am necazuri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
datoria față de școală și mai ales că eu l-aș fi vorbit de rău. Ca la o adevărată comandă, și ceilalți oameni cu răspundere din comună îmi întorc spatele și își unesc forțele pentru a ne scoate din sat! Se reclamă în mai multe direcții. Siguri că ne vor scoate din sat, manifestau vădită ostilitate! Mă pomenesc cu milițianul că încearcă să mă ancheteze că aș fi necinstit două tinere fete aflate vis-à-vis de școală, că soția le a dus la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
totul va fi bine!” Eu mai vreau lămuriri și în final îi spun că faptul presupus de mine e un caz real, că eu am făcut chiar mai mult decât îmi spusese el și că președintele sfatului, cel care mă reclamase este necinstit! Alte tunete și fulgere la adresa mea, că voi răspunde pentru insulta adusă autorității locale! Abia atunci scot procesul verbal care amintea președintelui local că datorează niște bani buni școlii și că din acest motiv nu sunt lăsat să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vacanță, am iar casa plină de musafiri și când să ne așezăm la masă, sosește portarul de la Comitetul orășenesc de partid cu rugămintea să-l urmez imediat la Comitet, fiindcă a venit un tovarăș de la C.C. al P.C.R. pentru problema reclamată de mine. Îl invit pe un scaun, este servit cu bunătăți și un pahar de vin, în timp ce eu mănânc pe săturate și apoi pornim la drum. Sunt primit de același B.B., oferindu-mi-se drept călăuză către cel venit de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că voi avea liniște în activitatea mea viitoare. Totul decurge bine o vreme, apoi reîncepe aceeași atmosferă grea, cu reclamații și anchete în lanț, fapt care influența negativ pe undeva asupra mea. Cu orgoliul rănit că nu m-a doborât, reclamă că nu-i apreciez munca în școală, că ochii mei sunt numai pe el, în timp ce alții întârzie repetat de la ore și eu nu-i văd. Mai mult, el reclamă că P. Coloșenco întârzie repetat la ore și uneori iese din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
undeva asupra mea. Cu orgoliul rănit că nu m-a doborât, reclamă că nu-i apreciez munca în școală, că ochii mei sunt numai pe el, în timp ce alții întârzie repetat de la ore și eu nu-i văd. Mai mult, el reclamă că P. Coloșenco întârzie repetat la ore și uneori iese din clasă înainte de a se termina ora, iar directorul nu vede lucrul acesta. Reclamantul știa că eu aflasem de la P. Coloșenco despre grinzile sustrase din inventarul școlii și nu-l
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cutare”. Nu zic nimic, însă în ora următoare repetă aceeași absență în favoarea fotbalului. Secretarul, enervat, mă întreabă dacă l-am sancționat luându-i salariul pe ziua aceea. Răspund că nu l-am sancționat și până la urmă tot eu am fost reclamat. El cu folosul și tot eu cu ponosul... Altădată reclamă că nu-i premiez munca din școală că X, Y, Z sunt premiați. Răspund că în limita fondurilor premiez și pe alții când și când, dar că nu-i pot
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
absență în favoarea fotbalului. Secretarul, enervat, mă întreabă dacă l-am sancționat luându-i salariul pe ziua aceea. Răspund că nu l-am sancționat și până la urmă tot eu am fost reclamat. El cu folosul și tot eu cu ponosul... Altădată reclamă că nu-i premiez munca din școală că X, Y, Z sunt premiați. Răspund că în limita fondurilor premiez și pe alții când și când, dar că nu-i pot asigura lui un abonament la premiere, pentru că toată lumea muncește! N-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din școală că X, Y, Z sunt premiați. Răspund că în limita fondurilor premiez și pe alții când și când, dar că nu-i pot asigura lui un abonament la premiere, pentru că toată lumea muncește! N-are câștig de cauză. Altădată reclamă că aș fi imoral, că învățătoarele și profesoarele premiate erau iubitele mele. Secretarul de partid în ancheta sa ceruse părerea biroului organizației de partid din școală. Cu noua secretară în cap și cele două colege din birou, mai că nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ce mă denigrase, vine la mine și-mi spune următoarele: „Când se mai termină porcăria asta dintre X și dumneata?” Răspund limpede și clar: „Numai prin dispariția fizică a unuia dintre noi doi. Dacă dispar eu, chiar de aș fi reclamat, nu se dă curs reclamației, iar dacă dispare el, nimeni nu mă va mai reclama”. În vremea excluderii mele temporare colega Fulger Grigorina are o discuție cu el, în care îi spune că, din moment ce eu eram exclus, el era satisfăcut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
asta dintre X și dumneata?” Răspund limpede și clar: „Numai prin dispariția fizică a unuia dintre noi doi. Dacă dispar eu, chiar de aș fi reclamat, nu se dă curs reclamației, iar dacă dispare el, nimeni nu mă va mai reclama”. În vremea excluderii mele temporare colega Fulger Grigorina are o discuție cu el, în care îi spune că, din moment ce eu eram exclus, el era satisfăcut și că, omenește, ar trebui să mă lase în pace... I se răspunde imediat pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în vârstă, cam de vreo 70 și ceva de ani, și i-am cerut permisiunea de a-i vedea frigiderul. Ne-a lăsat și, într-adevăr, frigiderul era plin. Văzându-l pe vecinul său, acesta m-a întrebat: "M-a reclamat că sunt securist, că am frigiderul plin?" " Da!" i-am răspuns. Aceasta a propos de psihoze care apar în astfel de perioada agitate. S. B.: În aceeași notă, mai am o poveste la care am participat. Până la Revelion, cred că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de gardă n-au aceeași lungime". S. B.: Da, asta era chiar căprăreală. M. M.: Și vede ieșind tancurile. Zice: "Unde plecați?" Mergem înapoi în Piață cu tancurile să scăpăm o dată țara asta". Dom'le, a plecat și m-a reclamat. M-au chemat ăia să mă cerceteze că vreau să fac nu știu ce minuni. S. B.: Revoluție. M. M.: Deci, tâmpenii ale unora care se băgau singuri în seamă. Vă dați seama că asta a fost doar pentru el, că eu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o consider înșelătoare. Din faptul că autorul și-a diagnosticat, într-o ocazie anumită, o stare de hiperestezie - «simț enorm și văz monstruos» - s-ar cuveni să deducem caracterul excep- țional al stării ăcare, de altfel, o și semnala subiectului, reclamându-i înregistrareaă și nicidecum caracterul ei tipic, bun să o recomande drept passe‑partout al operei.” Cri- ticul omologhează kitschul ca expresie privilegiată a acor- dului global, a locului comun și instituție de mediere a tuturor contrastelor, impulsurilor și exceselor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
convenții sociale, ci sub semnul simțurilor investite imediat în cunoaștere. El nu intenționează să-și reprime curiozitatea, ceea ce educația îl va învăța, ci să și-o satis- facă pe deplin și instantaneu. Forma sa de cunoaștere este una primară, ea reclamă concursul tuturor simțurilor și în special acelora care pot reduce numaidecât disntața dintre el și acest obiect al cunoașterii care-i suscită inte- resul. Văzul în sine nu este suficient, pentru că păstrează o anumită distanță, de aceea copilul apelează la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]