7,442 matches
-
la Sibiu în 20 mai, cu prilejul inspectării Regimentului grăniceresc de la Orlat, consemnează aici doar o singură școală, cu un număr de 42 de elevi având ca dascăl pe Vasilie Pop, situându-se astfel pe locul al II-lea pe regiment. Intențiile Curții de la Viena de extinde învățământul într-un mod organizat și controlat de stat au stat la baza a numeroase legiuiri de-a lungul timpului. Astfel, prima lege privind învățământul de stat poartă data de 6 decembrie 1774. Autorul
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
obligativitatea învățământului în granița militară pentru toți copii de vârstă școlară, ceea ce a dus la lichidarea analfabetismului în acest teritoriu. În anul 1814, "Școala comunală germană", numită și "Școala normală", se situa pe locul al treilea între școlile similare ale regimentului, având un număr de 45 de elevi. Aceasta este atestată și în anul 1821, pentru ca între anii 1834-1836, C. Göllner să menționeze întreruperea activității sale(?), J. H. Benigni amintind-o în funcțiune în 1834. Structura și rolul "școlilor comunale germane
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
desfășurat activitatea aceste școli, deoarece, la Racovița, în toată perioada 1840-1846 erau printre elevi și fetițe. La data desființării graniței militare, cele două școli se prezentau astfel: Supraveghetor al ambelor școli, figura comandantul Companiei a VII-a, Ioan Poplăcean. Desființarea regimentelor românești de graniță în 1851 a avut repercusiuni importante și pe plan școlar. Noile realități economico-sociale au generat dezinteresul față de învățământ care a fost lăsat la voia întâmplării. Situația a fost generală, ea reflectându-se atât în „ordinațiunile” organelor superioare
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
controla școlile poporale, preotul local devenind de drept directorul școlii iar protopopul, tractual, inspectorul ei. Prin vicariatele și protopopiatele subordonate, consistoriul blăjean, a adus la cunoștința tuturor preoților prevederile rescriptului gubernial nr. 9062/1855 după care, școlile de pe teritoriul fostelor regimente românești de graniță „"care sub direcțiunea militară au stat „"binișor"”, au fost puse și sub inspecția directorilor școlilor normale de la Orlat și Năsăud, ca și mai-nainte"”. Elocventă în acest sens este Circulara nr. 478/1862 a mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
scop. Lipsit de un suport material adecvat, noul cadru organizatoric școlar n-a dat roadele scontate.Aceasta concluzie este reflectată în memoriul mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu adresat senatului imperial din Viena, din care se desprinde ideea că „"satele (d)in fostele regimente românești în loc să înainteze în cultură, în timp de zece ani ele repășiră cu alți 20 îndărăt (iar) școalele lor, parte mare desființate sau reduse numai la umbra școale"”. La rândul său, „"Oberlehrer-ul"” de la Orlat, conchidea în 1864 că școlile din
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
intitulat „"Tabela sumaria privind statul scolei poporali si normale din Racoviția"”. Lipsită de un local corespunzător, această „școală normală” a fost abandonată odată cu începerea operațiunilor pregătitoare pentru înființarea „școlilor grănicerești”. Începând cu anul 1871, rând pe rând, pe teritoriul fostului regiment grăniceresc de la Orlat au fost organizate 21 de școli poporale, cunoscute ulterior sub denumirea de „școli grănicerești”, subvenționate din așa zisul „Fond școlastic al desființatului regiment”. Printre acestea s-a numărat și școala din Racovița. Oficial școala din sat a
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
pentru înființarea „școlilor grănicerești”. Începând cu anul 1871, rând pe rând, pe teritoriul fostului regiment grăniceresc de la Orlat au fost organizate 21 de școli poporale, cunoscute ulterior sub denumirea de „școli grănicerești”, subvenționate din așa zisul „Fond școlastic al desființatului regiment”. Printre acestea s-a numărat și școala din Racovița. Oficial școala din sat a fost cuprinsă în rândurile școlilor centrale grănicerești începând cu data de 30 iulie 1871. Astfel, primul an școlar a început pe 1 septembrie 1871, sub conducerea
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
precum Perks și Custom Class se deblochează pe rând, în funcție de ranking. În varianta de single-player, jucătorul controlează câteva personaje dintr-o perspectivă first-person, care sunt: la început în rolul lui MacTavish și în majoritatea jocului. MacTavish își începe angajamentul în regimentul 22 SAS, iar al doilea personaj controlabil fiind Paul Jackson ce este din partea USMC din primul batalion de recunoaștere ce este trimis în Orientul Mijlociu. Jucătorul îl controlează pe Jackson în timpul a cinci nivele din Prima Parte a jocului. Locotenentul/Căpitanul
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
personaj controlabil fiind Paul Jackson ce este din partea USMC din primul batalion de recunoaștere ce este trimis în Orientul Mijlociu. Jucătorul îl controlează pe Jackson în timpul a cinci nivele din Prima Parte a jocului. Locotenentul/Căpitanul Price este un ofițer al regimentului 22 SAS, însoțit de Gas-membru SAS și este controlabil când acesta descrie o întâmplare din trecutul său. Price este jucat de către Billy Murray, actor cunoscut pentru rolul de Don Beech din filmul The Bill. Yasir Al-Fulani este președintele statului anonim
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
pe Al-Fulani la execuție și totodată, cel care va lansa bomba nucleară. Pe parcursul jocului, cei patru vor fi numiți "The four horsemen" ("Cei patru călăreți ai Apocalipsei"). La începutul jocului, jucătorul se află în pielea lui McTavish Soap care, împreună cu regimentul SAS, conduce o operațiune asupra unei nave de transport din Strâmtoarea din Marea Bering, suspectată că ar conține arme de distrugere în masă. Operațiunea are succes, nava este scufundată, însă războiul cu ultranaționaliștii ruși abia a început. În anul 2011
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
Însă, Vladimir Makarov, mâna dreaptă a lui Imran Zakhaev și a lui Al-Assad lansează o bombă nucleară asupra orașului, ucigând peste 30.000 de soldați din trupele USMC, printre care și Peter Jackson și locotenentul Vasquez. Sgt. Griggs se alătură regimentului britanic SAS al căpitanului Price și îl vor căuta pe Al-Assad în Azerbaijan. Aceștia îl găsesc ascuns într-o cabană, iar Price îl ucide, imediat după ce află, în urma unei convorbiri telefonice, că în spatele atacurilor se afla teroristul ultranaționalist rus, Imran
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
arme nucleare, pe care Price și cu căpitanul lunetist MacMillan au încercat să-l ucidă printr-o operațiune secretă înPripiat (Ucraina) de lângă Cernobîl, din anul 1996, însă fără succes, glonțul puștii cu lunetă retezându-i brațul stâng al liderului terorist. Regimentul SAS îl va urmări apoi pe fiul liderului terorist, pe Victor Zakhaev, dar imediat după ce îl găsesc, acesta se sinucide prin împușcare. După ce Soap și Price îl eliberează pe Griggs care fusese luat ostatic, Imran Zakhaev lansează două rachete nucleare
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
lansează două rachete nucleare dintr-o bază nucleară din Munții Altai, având ca destinație Megalopolisul BosWash de pe coasta estică a Statelor Unite. Price, Soap și Griggs se infiltrează în baza nucleară și dezactivează rachetele, dar Zakhaev încearcă să scape cu elicopterul. Regimentul SAS este urmărit de forțele ultranaționaliste și de elicopterul în care se afla Zakhaev și înconjurat pe un pod, unde Griggs și Gas sunt uciși printr-un schimb de focuri, iar Price și Soap sunt răniți. În final, Soap, care
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
familiei regale restrânse care a supraviețuit Revoluțiie franceze.<br> De la eliberearea ei din "Tour du Temple" în 1795, Prințesa Marie Thérèse a trăit la curtea austriacă. Cuplul nu a avut copii. În aprilie 1800, Louis Antoine a preluat comanda unui regiment de cavalerie în armata bavareză și a luat parte la bătălia de la Hohenlinden (1800) împotriva francezilor, arătând unele abilități militare. La începutul anului 1801, Țarul Pavel a făcut pace cu Napoleon Bonaparte și curtea franceză aflată în exil a plecat
Louis-Antoine, Duce de Angoulême () [Corola-website/Science/314109_a_315438]
-
Austriecii reușiseră să ocupe Landshut și Trauswitz, cât și platoul Geisenhausen, dar în urma șarjei franceze, sunt nevoiți să se replieze, trecând podurile și opunând o puternică rezistență de infanterie și dând foc marelui pod de lemn peste Isar. Morand, cu regimentele 13 ușor și 17 de linie atacă infanteria austriacă dar doar în jurul orei 12:30 francezii reușesc să captureze podul, când generalul Mouton ia comanda companiilor de grenadieri ai regimentului 17 de linie și se lansează sub o ploaie de
Bătălia de la Landshut (1809) () [Corola-website/Science/314144_a_315473]
-
dând foc marelui pod de lemn peste Isar. Morand, cu regimentele 13 ușor și 17 de linie atacă infanteria austriacă dar doar în jurul orei 12:30 francezii reușesc să captureze podul, când generalul Mouton ia comanda companiilor de grenadieri ai regimentului 17 de linie și se lansează sub o ploaie de gloanțe, capturează podul și ajunge până la primele străzi ale orașului. În aceste momente sosește Masséna cu diviziile Molitor și Boudet ale corpului său, cu una din diviziile lui Oudinot și
Bătălia de la Landshut (1809) () [Corola-website/Science/314144_a_315473]
-
cazemate cu scopuri defensive, care nu erau sprijinite cu linii fortificate în adâncime. Nu au fost construite fortificații moderne precum Eben Emael din Belgia. Singurul complex fortificat modern era Kornwerderzand, care asigura apărarea digului Afsluitdijk. Armata olandeză avea 48 de regimente de infanterie, 22 de batalioane de infanterie pentru apărarea frontierelor. Prin comparație, Belgia, în ciuda faptului că avea o populație mai puțin numeroasă și mai îmbătrânită, dispunea de 22 de divizii complete, număr care a fost crescut până la 30. După izbucnirea
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Cei mai mulți soldați erau echipați cu pușca Mannlicher, o versiune locală a modelului Steyr-Mannlicher M1895. Acest model depășit se afla în serviciul armatei olandeze pentru de mai mult de 40 de ani, dar nu fuseseră găsiți bani pentru înlocuirea lui. Fiecare regiment de infanterie era dotat cu șase mortiere de 80 mm. Se poate trage concluzia că infanteriei olandeze îi lipsea puterea de foc necesare armatelor moderne ale epocii. În ciuda firma Philips, unul dintre cei mai importanți producători europeni de echipament radio
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
sprijinit de "207. Infanteriedivision". Chiar mai înainte de sosirea pe poziții a trenului blindat german, Corpul al 3-lea de armată olandeză primise ordinele de retragere în spatele Poziției Peel-Raam cu tot armamentul, inclusiv cu piesele de artilerie. Fiecare dintre cele șase regimente componente trebuiau să lase pe poziții un batalion pentru acoperirea retragerii. Lor li urma să li se alăture paisprezece batalioane de grăniceri. Grupul astfel format a fost numit „Divizia Peel”. Retragerea fusese plănuită inițial să aibă loc sub acoperirea întunericului
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Linia era protejată de o linie de avanposturi ("voorpostenlinie"), ocupate de două companii de infanterie. În dimineața zilei de 11, în jurul orei 03:30, artileria germană a început bombardamentul împotriva avanposturilor olandeze. La ivirea zorilor, au atacat două batalioane ale regimentului "Der Fuehrer". În timpul bombardamentului german, liniile de telefoane olandeze au fost distruse, iar apărătorii nu au putut să ceară sprijinul propriei artilerii. Apărarea a fost mai mult stânjenită de vegetația înaltă, care nu fusese curățată și care asigura o acoperire
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
ofensive unități cu efective mai numeroase decât cele ale unei companii. În timp ce situația olandezilor în sud devenea gravă, germanii reușeau în est să înfrângă apărarea de pe dealul "Grebbeberg". După o pregătire intensă de artilerie în cursul dimineții, un batalion din regimentul SS "Der Fuehrer" a atacat un sector lat de 800 m al principalei linii defensive, ocupat de o companie olandeză. Germanii s-au folosit de unghiurile moarte ale tirului olandezeilor și au reușit să străpungă liniile defensivei, puțin dezvoltate în
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
cu efective sporite prin sosirea "227. Infanteriedivision". Atacul urma să fie executat în apropierea de Scherpenzeel, unde a fost descoperit un drum neinundat . Atacul urma să se desfășoare în zona apărată de Divizia a 2-a de infanterie olandeză. Două regimente germane urmau să atace simultan în sectoare învecinate. Până în cele din urma, când regimentul de pe flancul drept ("366. Infanterie regiment") ajunsese deja pe pozițiile de plecare la atac, regimentul de pe cel stâng ("412. Infanterie regiment"), a fost întârziat de tirurile
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
de Scherpenzeel, unde a fost descoperit un drum neinundat . Atacul urma să se desfășoare în zona apărată de Divizia a 2-a de infanterie olandeză. Două regimente germane urmau să atace simultan în sectoare învecinate. Până în cele din urma, când regimentul de pe flancul drept ("366. Infanterie regiment") ajunsese deja pe pozițiile de plecare la atac, regimentul de pe cel stâng ("412. Infanterie regiment"), a fost întârziat de tirurile avanposturilor olandezi, ale căror poziții nu fuseseră descoperite din vreme de germani. Pentru ca să poată
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
un drum neinundat . Atacul urma să se desfășoare în zona apărată de Divizia a 2-a de infanterie olandeză. Două regimente germane urmau să atace simultan în sectoare învecinate. Până în cele din urma, când regimentul de pe flancul drept ("366. Infanterie regiment") ajunsese deja pe pozițiile de plecare la atac, regimentul de pe cel stâng ("412. Infanterie regiment"), a fost întârziat de tirurile avanposturilor olandezi, ale căror poziții nu fuseseră descoperite din vreme de germani. Pentru ca să poată depăși această problemă, germanii au adus
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
zona apărată de Divizia a 2-a de infanterie olandeză. Două regimente germane urmau să atace simultan în sectoare învecinate. Până în cele din urma, când regimentul de pe flancul drept ("366. Infanterie regiment") ajunsese deja pe pozițiile de plecare la atac, regimentul de pe cel stâng ("412. Infanterie regiment"), a fost întârziat de tirurile avanposturilor olandezi, ale căror poziții nu fuseseră descoperite din vreme de germani. Pentru ca să poată depăși această problemă, germanii au adus în zonă și un regiment de rezervă, reușindu-se
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]