11,435 matches
-
Bobocul pare verde deoarece sepalele sunt închise, dar chiar în vârf se poate vedea un punct colorat în roșu. Iar acum, pe măsură ce te concentrezi pe acest punct de culoare roșie, sepalele verzi încep să se separe, să se deschidă treptat, relevând petalele din interior de o delicată culoare roșie. Sepalele continuă să se deschidă până când poți vedea întregul boboc delicat. Petalele se separă și ele încet, până când apare un trandafir perfect, complet deschis. Așa că acum respiră profund și inspiră parfumul acestui
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
utilă pentru a obține informații privitor la vocabularul eufemistic și vernacular pe care îl folosește pacientul pentru a descrie organele sexuale, precum și privitor la cunoștințele sale în ce privește anatomia sexuală și funcționarea sexuală. Odată ce fost realizată anamneza (în timpul căreia a fost relevat faptul că fusese deja examinat de urologă, John a fost învățat cum să își îmbunătățească conștientizarea senzorială prin accesarea momentelor de la începutul căsătoriei când reușea să se excite rapid și să obțină o erecție bună urmată de un orgasm adecvat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
soluții chiar dacă nu sunteți conștienți că acest lucru se întâmplă. În această ședință de terapie a fost subliniată dezvoltarea speranței și optimismului, a controlului personal și sentimentelor pozitive. Ședința de urmărire Ședința de urmărire la interval de șase luni a relevat faptul că funcționarea sexuală a cuplului era adecvată ambilor parteneri. Nu se mai îngrijorau că trebuie să „facă sex de calitate” și în consecință un stresor major din viața lor a fost îndepărtat. Dependența de sex Dependența de sex este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
timp, iar altele presupun o trecere abruptă la secvențe total diferite de cele anterioare; ritmul de prezentare, putându-se ușor constata distribuirea sarcinilor în timpul disponibil sau supraaglomerarea cu sarcini; conținutul distinct al sarcinilor în funcție de domeniul de cunoaștere. Profesorul M. Golu relevă că, „în interiorul fiecărui domeniu de specializare, sarcinile se diferențiază și se organizează ierarhic în funcție de nivelul de complexitate și dificultate, fiecare reclamând niveluri de competență diferite” (Golu, 2000, p. 528); structura logică, claritatea și caracterul secvențial al materialului cognitiv conținut în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fiind specifice nivelului universitar au fost: extragerea de informații din mai multe surse (73,14%), elaborarea de referate complexe (57,40%), sinteze mai ample de cunoștințe (47,20%) și pregătirea sesiunii de examene (62%). Convorbirile individuale sau în microgrupuri au relevat câteva dintre cele mai importante dificultăți pe care le-au avut în rezolvarea unor astfel de sarcini. Cea mai solicitantă și nouă sarcină a fost extragerea de informații din mai multe surse bibliografice. Dificultățile principale au fost următoarele: găsirea surselor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
examene este un alt fel de sarcină relevantă și specifică pentru studenți. Cercetarea noastră s-a desfășurat în cursul celui de-al doilea semestru, și deci toți studenții au trecut proba primei sesiuni de examene, iar convorbirile în microgrupuri au relevat câteva aspecte importante. Unii dintre ei au început să se pregătească înainte cu aproximativ o lună, dar cei mai mulți consideră că învățarea productivă este cea din sesiune, pentru că dacă înveți mai înainte uiți până vin examenele. O altă dificultate semnalată se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu au aprofundat toate aspectele, nu au reușit să rezolve întrebările de detaliu. Sintezele de informații pe o temă dată au fost dificile mai ales în ceea ce privește stabilirea numărului surselor și apoi ierarhizarea lor după importanță. Studenții de la limbi străine au relevat și alte tipuri de sarcini, specifice domeniului lor de specializare, și anume: alcătuire de eseuri, aplicații ale structurilor gramaticale, lecturarea lucrărilor beletristice reprezentative pentru limba studiată, fiecare dintre acestea presupunând o orientare specifică în sarcină și activizarea anumitor abilități mentale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
studenților are importanță pentru structurarea unor tehnici de organizare a lucrului cu aceștia. Dacă lucrul în echipă corelează cu sporirea gradului de adaptabilitate la sarcinile mediului universitar, atunci trebuie gândite modalități de stimulare a acestui stil de lucru. Observații curente relevă existența unui nivel diferit de activism de care dau dovadă studenții atunci când lucrează în echipă pentru rezolvarea unor probleme academice în spațiul de lucru al facultății. Putem presupune că cei care manifestă comportament participativ în spațiul informal ar acționa corelativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
două chestionare. Primul evaluează comportamentul de colaborare, participare, de a recurge la resursele lucrului în echipă. Itemii fac referire la comportamentele de cooperare pe care studenții le manifestă în mod natural, adică în spațiul informal. Dimensiunile chestionarului ne-au fost relevate în urma unui studiu preliminar: studenții anului I de la diferite facultăți (Psihologie, Matematică, Geografie, Teologie) au fost solicitați să noteze pe hârtie care sunt situațiile în care apelează la lucrul în echipă. Aceste dimensiuni au fost: comportamente de schimb (materiale, cursuri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
colaborare de multe ori: a) lucrurile ies chiar mai bine decât te-ai fi așteptat; b) ajungi la concluzia că muncești pentru alții. Cotarea răspunsurilor s-a făcut în acord cu principiul acordării a câte un punct pentru varianta care relevă comportament orientat spre lucrul în echipă și zero puncte pentru varianta care relevă comportament neorientat spre lucrul în echipă. În urma demersului de etalonare au fost stabilite trei clase care descriu nivelurile de dezvoltare a comportamentului participativ: nivel de slabă participare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fi așteptat; b) ajungi la concluzia că muncești pentru alții. Cotarea răspunsurilor s-a făcut în acord cu principiul acordării a câte un punct pentru varianta care relevă comportament orientat spre lucrul în echipă și zero puncte pentru varianta care relevă comportament neorientat spre lucrul în echipă. În urma demersului de etalonare au fost stabilite trei clase care descriu nivelurile de dezvoltare a comportamentului participativ: nivel de slabă participare, nivel moderat de participare, nivel crescut de participare. Pentru evaluarea gradului de adaptare la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nivel de slabă participare, nivel moderat de participare, nivel crescut de participare. Pentru evaluarea gradului de adaptare la cerințele academice, a fost realizat un chestionar care cuprinde mai multe dimensiuni (adaptare la norme, adaptare cognitivă/performanțială, adaptare psihosocială, adaptare la stres) relevate în urma unui studiu în rândul studenților, aceștia fiind solicitați să definească noțiunea de adaptare academică și să răspundă la cinci întrebări deschise. Inițial, acest chestionar a cuprins un număr de 23 de itemi, în urma calcului de consistență internă au fost
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.603; - pentru relația comportament cooperator - emitere de opinii/sugestii/informații: r=0.149, sig.2-tailed=0.324; - pentru relația comportament cooperator - solicitare de opinii/sugestii/informații: r=0.172, sig.2-tailed=0.254. Analiza diagramelor de corelație nu a relevat existența vreunui alt tip de relație între variabile. Aceste rezultate, deși surprinzătoare la prima vedere, pot fi explicate prin medierea comportamentului studenților de către situația de lucru artificială: componența grupurilor decisă arbitrar de către experimentator, tematica de analiză la fel; prezența cadrului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
formal; rezultatele primei etape sunt păstrate de un reprezentant al echipei din spațiul informal, acesta urmând să continue soluționarea cu alți membri, ceea ce reclamă comunicarea către noua echipă a unor aspecte ale procesului rezolutiv din prima etapă. 6. Concluzii Cercetarea relevă necesitatea acordării unei atenții sporite acelor modalități de susținere, acomodare a studenților la mediul universitar legate de problematica lucrului în echipă. Studiul strategiilor de adaptare a studenților la condițiile și sarcinile mediului academic are o mare importanță datorită implicațiilor deosebite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să excludă pregătirea colectivă a deciziei respective cu ajutorul echipei de stat-major (staff). În consecință, modelul profesional militar este puternic instituționalizat și redat în formule specifice. • Cadrul teoretic: conducerea ca relație de rol Analiza modelelor, teoriilor și cercetărilor reprezentative privind liderul relevă conexiunile - mai mult sau mai puțin intense, clar formulate sau numai sugerate - dintre problematica acestuia și procesele/fenomenele de rol. Aceste rezultate reprezentative în domeniul psihosociologiei conducerii permit formularea unei concluzii cu valoare general-teoretică: eficiența conducerii este rezultatul interacțiunii dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
remarcăm la testarea finală a studenților. Aceste scăderi fac ca numărul studenților care se încadrează în categoria normal din punct de vedere al indicelui masei corporale să crească de la 77 la 87%. Analiza graficului comparativ la testările inițială și finală, relevă atât la studenți cât și la studente o scădere a numărului celor ce se încadrează în categoriile subponderal și supraponderal, implicit o creștere a procentelor subiecților din categoria normal dezvoltare armonioasă, ceea ce dovedește că profilul somatic al studenților poate fi
STUDIU PRIVIND EFECTELE LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ ASUPRA PROFILULUI SOMATO-FUNCȚIONAL AL STUDENȚILOR U.M.F. „CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Doru Tudor, Maria Tudor () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_793]
-
Mondiale. Ceea ce nu spun aceste date este faptul că unii nu percep diferențele dintre aceste acronime, ele fiind doar numele unor finanțatori care dau bani pentru dezvoltare sau proiecte... și atât. Câți anume e dificil de estimat. Ce altceva mai relevă datele? În ultimii ani, a crescut credința în proiecte de dezvoltare locală: 70% au declarat, în 2005, că „un proiect comunitar, cum ar fi repararea unui drum, a școlii sau construirea unui pod ar putea fi dus cu bine până la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
legate de un proiect sau altul; - o perioadă de timp „suficientă” pentru întocmirea unei cereri de finanțare, calculată în funcție de dificultatea proiectelor, dar și de capacitatea diferențiată a comunităților de a reacționa etc. etc. De pildă, o analiză a proiectelor FRDS relevă tendința organizației de acorda granturi preponderent comunităților rurale care nu au obținut anterior finanțare: 93,6% dintre satele care au primit granturi FRDS au obținut finanțare pentru un singur proiect, 5,7% pentru două proiecte și doar 0,06% pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vezi harta I) drept țintă a acțiunilor de facilitare comunitară. Facilitatorii au avut rolul de a se deplasa în comunități și de a evalua criteriile de sărăcie, dar și „receptivitatea” satelor eligibile față de un proiect FRDS. Munca de teren a relevat încă de la început anumite discrepanțe între nivelul de sărăcie măsurat prin indici și cel evaluat prin grilă. În comune întregi, îndeosebi din regiunea de sud, nu existau sate care să îndeplinească numărul minim de criterii de sărăcie, chiar dacă erau definite
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ca „receptivă” la un proiect FRDS. Distribuția pe județe a comunităților facilitate PDR (2003) și SDSCM (2004, 2006) „O să ne ia Banca vitele din ogradă”. Relația facilitator-comunitate. O simplă răsfoire a arhivei FRDS conținând „jurnalele de facilitare” din primii ani relevă o anumită regularitate -circulația unor zvonuri similare în majoritatea satelor facilitate: de la „ne vom pierde vitele până la urmă, dacă facem un astfel de proiect” până la „facilitatorul este un reprezentat al unei secte religioase”, „al unui străin care vrea să-și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să mă gândesc la cele discutate. Și nu cred că era zi în care cineva să nu mă întrebe: ei ce se mai întâmplă, ce mai știi sau ce mai faceți? (președinte CCP, inginer chimist). 2. În privința achizițiilor, s-a relevat gradul lor ridicat de noutate, chiar și pentru persoane care au lucrat „în proiecte ale Băncii Mondiale pentru reducerea poluării din zonele miniere”. 3. Ghidul de proiect oferit participanților la prima sesiune de instruiri a fost studiat cu multă atenție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
aceste funcții sunt preluate de persoane de specialitate din cadrul ONG-urilor. ONG-urile participante la focus grup au reclamat o nevoie de instruire, îndeosebi pe proceduri de achiziții, pentru acești specialiști. 6. După a doua sesiune de instruiri, s-a relevat că mai este nevoie de precizări suplimentare în ceea ce privește achizițiile (nu atât procedurile, care păreau însușite, cât conținutul unor capitole de cheltuieli sau chiar cheltuieli punctuale, în special cele legate de promovare), limitele de competență ale supervizorilor (s-a înțeles mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Management Information System) al FRDS. Adaptare după Serrano-Berthet, et all., 2006. Cu alte cuvinte, meniul de proiecte eligibile nu se suprapune peste alte strategii ale statului. Analiza distribuției cererilor de finanțare, respectiv a proiectelor finanțate pe subcategorii de proiecte, a relevat discrepanțe cu precădere în cadrul submeniului de proiecte de servicii sociale, discrepanțe explicabile prin încercarea de a evita aprobarea unor proiecte specifice altor programe ale statului. Un fond de dezvoltare locală tinde să fie o entitate legală separată, în timp ce un fond
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de a recurge la reeditarea lucrării de față∗ a fost determinată, pe de o parte, de cererea venită din partea studenților și a profesorilor de la Facultatea de Psihologie, iar pe de altă parte de convingerea că starea morală actuală a omului relevă că întregul complex de sentimente asociate „fenomenului de frustrație” (ex. invidia, egoismul, inechitatea, preferentismul, nemulțumirea generată de convingerea că ai fost privat de un drept legitim etc.) nu numai că nu diminează, dar proliferează într-un mediu social tot mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de a se considera reacțiile psihologice particulare, care nu sunt decât un răspuns foarte contingent la, un mediu particular, drept un tablou universal”. Același psiholog surprinde cu finețe câteva din cauzele care explică diferențele semnificative existente între diferitele colectivități etnice, relevând astfel largile posibiltăți pe care studiul frustrației le pune la îndemâna etnologului: „Societățile omenești nu sunt omogene din punct de vedere cultural, e evident. Rezultă de aici impulsurile antagoniste care se repercutează în psihismul individual. Prins între aspectul legilor și caracterul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]