5,377 matches
-
rest, l-ar fi lăsat așa. Avea, amicul ăsta al nostru, o priză nebună la dame. Dacă se ivea o trăpașă pe mozaicul voievodal din Piața Unirii una pe tiparul lui ne părăsea fulgerător. Stingîndu-și precipitat țigara, cum altfel!, se repezea la standul cu flori și, cu garoafa sîngerie între degete, fremătîndu-și nările de căpcăun, o ajungea pe urmărită și-o planta în locul ales de el. Îi oferea floarea și-i vorbea necontenit, o oprea pur și simplu să-și continue
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este de fapt kazah, un praghez care este austriac și un arădean, chiar din Arad, acesta cu titlul aproape oniric: "La ce visează tinerii pixeli". Nu-mi dau seama atunci cînd mi se face dor de un Tintoretto și mă reped la Muzeu să-l văd, sau de scumpul de Craiu, și tot acolo mă reped dacă sînt un retardat caraghios sau doar un momentan defazat. Angoase de atelier. 8 martie Ce-a fost doar joc livresc de cuvinte Taliban/Caliban
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesta cu titlul aproape oniric: "La ce visează tinerii pixeli". Nu-mi dau seama atunci cînd mi se face dor de un Tintoretto și mă reped la Muzeu să-l văd, sau de scumpul de Craiu, și tot acolo mă reped dacă sînt un retardat caraghios sau doar un momentan defazat. Angoase de atelier. 8 martie Ce-a fost doar joc livresc de cuvinte Taliban/Caliban a devenit realitate. Opinia internațională taxase încă de mult intoleranța criminală a talibanilor afgani, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lucrului, să mă pună în contact cu "România Cultural" (singurul oarecum credibil, în avantajată juxtapunere cu postul național, indigest aservit pesedismului agresiv). Dar și aici stupizenia își face numărul. Cînd e pusă cortina muzicală pentru începerea emisiunii "Vremea capodoperelor", mă reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi vocea țopescalintată a unei vînzătoare de floricele-n Giulești. Cum, la fel, mă reped cînd, pe același post, se ivește pedala poticnită a cuiva care se recomandă, brrr, Atila. Vocea prostului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și aici stupizenia își face numărul. Cînd e pusă cortina muzicală pentru începerea emisiunii "Vremea capodoperelor", mă reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi vocea țopescalintată a unei vînzătoare de floricele-n Giulești. Cum, la fel, mă reped cînd, pe același post, se ivește pedala poticnită a cuiva care se recomandă, brrr, Atila. Vocea prostului poate fi foarte bine atribuită unui comentator de fotbal autohton care, la marcarea golului dinamovist, urlă goooool! în manieră maracană. Vocile imbecil timbrate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în brumate exoduri cu birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul ondulat al atelierelor noastre din Armeană, mă repezeam la tramvaiul din Cucu și, în cîteva minute, eram la Ciric, pregătindu-mi solar și acvatic iminenta fugă la mare. Sau la Sulina. Apropo de ateliere... Și-acum îmi întretai pașii cu scumpetea de coleg de breaslă, care în anii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ia de obsesie!) desprinderea totală de morbul vineției sinteze. Era de plecat, nu?, chiar de la minunata sală arhiplină. Mirarea se impunea cu impacientă necesitate: cum, Dumnezeu, o lume atît de jună și la urma urmei atît de (relativ) prosperă se repede (cu o dezarmantă candoare) spre o artă ce propagă, senin înverșunat, promiscuitatea! Îmi mai băgasem nasu-mi bergerac și în alte asemenea sclipicioase gale și știam cam ce-i de văzut în mai toate.) Producătorii înșiși, prezenți în gală, băieți drăguți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zmeură sau de portocale... Știam ce bem măcar... Da acu'! ne-au năpădit străinii străinii ăștia cu fel de fel de... și scumpe și periculoase... Pe timpul lui Ceaușescu nu era așa... nu intra oricine în țara noastră... Acu' s-au repezit ca hultanii pe țara noastră... Păi te cred, țară bogată... cu de toate... dau toți năvală... Octav: Așa e, doamnă... Femeia: Cît ziceai că costă o lumînare... cu tot cu ciubucul ăla de tevea? Octav: Nimic, doamnă... azi e zi de ajutoare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
jos sînt prezentate în volumul V, mai ales în G.A. Almond, E. Sivan, R.S. Appleby, Politics, Ethnicity and Fundamentalism, pp. 483-504. Combătînd trăsăturile modernității liberale separație pe verticală între divin și uman, diferențiere orizontală între domeniile umanului , fundamentaliștii se reped, prea puțin ingenios, la soluția opusă: compactează brutal realul, îl uniformizează. Pe de o parte, desființează distanța verticală: îl pun pe Dumnezeu la treabă, să facă ordine disciplinară, de tip penitenciar, în societate. Pe de altă parte, vor să extermine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Emoții Gânduri Dovezi evidente „pentru” Dovezi evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă Tristețe ”Nu-mi mai plac magazinele”. „Trebuie să ies neapărat!”. „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”. „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”. „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”. Nu mai știu ce mâncare să pregătesc, nu mai am poftă”. „Mă sufoc, mă simt mai bine afară”. „Trec de mai multe ori pe la același
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meu de cumpărături)”. „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”. Nu mai știu ce mâncare să pregătesc, nu mai am poftă”. „Mă sufoc, mă simt mai bine afară”. „Trec de mai multe ori pe la același raion”. „Sunt neîndemânatică, mă reped spre oameni”. „Sunt distrată, îmi lipsesc jumătate din cumpărături”. Unele idei pot să-mi apară în timpul cumpărăturilor”. ? ? ? „Atunci când trebuie să caut un anume produs, reușesc să mă descurc”. Exercițiul se încheie, obiectivul ședinței fiind acela de a începe familiarizarea pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aflu într-un mare magazin. Angoasă: 80% Tristețe: 90% ” Nu-mi mai plac magazinele”: 100% „Trebuie să ies neapărat, este prea cald aici!”: 80% „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”: 100% „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”: 100% „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”: 100% ”Nu mai am nici o idee pentru a pregăti mâncarea, nu mai doresc să fac acest lucru”: 70% „Mă sufoc, mă simt mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
făcut cumpărăturile”: 100% ”Nu mai am nici o idee pentru a pregăti mâncarea, nu mai doresc să fac acest lucru”: 70% „Mă sufoc, mă simt mai bine afară”: 80% „Trec de mai multe ori pe la același raion”: 80% „Sunt neîndemânatică, mă reped spre oameni”: 80% „Sunt distrată, îmi lipsesc jumătate din cumpărături”: 80% ”Unele idei pot să-mi apară în timpul cumpărăturilor”: 50% „Este mai puțin cald în magazin, are aer condiționat. Din cauza anxietății îmi este cald”: 20% „Toată lumea își face cumpărăturile fără
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dinspre nord, mai puțin circulată. S-au adunat în jurul unui bărbat care tocmai număra niște bani. Când m-a văzut apropiindu-mă, nu s-a speriat, probabil credea că sunt din același grup. Andreea m-a văzut și s-a repezit la mine... A... nu să mă salute, ci să-mi facă cinstea de a mă injecta eu primul, cu ceea ce cumpăraseră. Dacă ați fi văzut cum arăta! Era palidă și-i tremurau mâinile. Hai încearcă, Aline, o să te simți în
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
prinde în greșeală pe Iluminatul desăvârșit, Cel care se apără de orice. Sunt ca pasărea care zboară după o piatră, crezând că a găsit ceva bun de mâncat și care, negăsind nimic, pleacă. La fel de dezamăgit ca pasărea ce s-a repezit la o piatră îl părăsesc eu pe Gautama”. Într-adevăr Măra se retrage înainte de sosirea dimineții, iar Marele Atotvăzător, „lipsit de praful pasiunii, victorios asupra tristeții întunericului”, folosindu-și capacitatea de meditație intră într-o transă adâncă. Biruința asupra Celui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ajute și compatrioții care o duceau greu și continuau să se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperării”... Alții, și am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de Îndată sosiți În Occidentul liber și prosper, s-au repezit la bunătăți și „am mîncat ca sparții”. Adio, spectrul foamei, adio, cozile la pîine, adio, dosarul de cadre. Doar după aceea a survenit confruntarea cu realitățile Occidentului, cu obligația de a se conforma cu civismul Occidentului, cu necesitatea efortului care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Un fâlfâit bizar umplea încăperea. Bunica s-a întors și a exclamat bucuroasă: - Un cap-de-mort! Uite, un cap-de-mort! Am văzut un fluture mare, cafeniu, un sfinx crepuscular care vibra, străduindu-se să pătrundă în adâncurile înșelătoare ale oglinzii. M-am repezit la el, cu mâna întinsă, presimțind deja în palmă gâdilarea aripilor lui catifelate... Atunci mi-am dat seama ce nefiresc de mare era. M-am apropiat și nu mi-am putut stăpâni un strigăt: - Dar sunt doi! Sunt doi fluturi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
i s-a crispat într-o expresie totodată disprețuitoare și neliniștită. Buzele i-au fremătat. - Ești bolnav sau ce-i cu tine? a spus ea tăindu-mi vorba pe tonul acela nazal cu care fetele de pe Muntele de bucurie îi repezeau pe pisălogi. Am încremenit. Ea pleca, urcând spre primele clădiri din port, și, în curând, s-a cufundat în umbra lor masivă. Începeau să apară muncitorii la ușile atelierelor. Câteva zile mai târziu, în învălmășeala nocturnă de pe Munte, am auzit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de un rânjet oribil, săgeta un cuțit strâns în dinți. Schilodul care tocmai îi furase banii a apucat doar să-și înhațe bățul. Lada ciungului s-a lovit de a lui. A țâșnit sânge. Charlotte a văzut alte două samovare repezindu-se spre ciungul care scutura din cap sfârtecând trupul dușmanului său. Alte cuțite au sclipit între dinți. Din toate părțile izbucneau urlete. Lăzile se izbeau unele de altele. Trecătorii, subjugați de bătaia care devenea generală, nu îndrăzneau să intervină. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Da, că sunt tot o străină. După aproape o jumătate de secol de când trăiesc aici. „Samovarele” acelea... Nu înțeleg. S-au găsit oameni care să râdă privindu-i cum se bat! A făcut o mișcare ca să se scoale. M-am repezit spre ea, întinzându-i mâna. Mi-a zâmbit, prinzându-mă de braț. Și, în timp ce eram aplecat, a murmurat câteva cuvinte scurte, al căror ton ferm și grav m-a surprins. Probabil că, mental, le-am tradus în rusește și le-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
său. De altfel, în sonetul acesta... N-a apucat să-și termine fraza. Apa șiroia sub picioarele noastre, ducându-mi hainele, câteva foi de hârtie, una dintre espadrilele Charlottei. Cerul îmbibat de ploaie s-a prăbușit peste stepă. Ne-am repezit să salvăm ceea ce mai putea fi salvat. Am reușit să-mi prind pantalonul, cămașa, care, plutind, se agățaseră, din fericire, de crengile sălciilor, și am pescuit la țanc espadrila Charlottei. Apoi foile - erau traducerile transcrise. Ploaia le-a transformat repede
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mă îngrozesc. Trebuie să găsesc imediat un loc, sub cerul ăsta, pe pământul ăsta, în care să mi-l pot imagina pe copil în viață. Moartea unei ființe cu mult mai tinere decât mine repune în discuție întregul univers. Mă reped spre Charlotte. Ea îmi ghicește spaima și îmi spune un lucru uimitor prin simplitatea lui: «Mai știi că astă-toamnă am văzut un stol de păsări călătoare? - Da, au zburat deasupra curții, apoi au dispărut. - Așa e, dar ele continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
umede sau mlăștinoase sunt bune de utilizat în rețete pentru tratarea mucozităților excesive, a problemelor respiratorii, precum astmul, răcelile, tusea și tulburările reumatice. Salcia, verbina, eupatorium perfoliatum și socul sunt exemple în acest sens. Plantele care cresc lângă ape curgătoare repezi sunt bune de folosit ca diuretice. Acestea ajută la curățarea sistemului alimentar de toxine și reziduuri dăunătoare. Fiți mereu atenți la condițiile în care cresc plantele, atunci când le culegeți pentru un anumit tratament. Un bun exemplu de diferențe la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]