6,798 matches
-
de studiu al arheologilor. Zona reprezintă un vechi teritoriu de întrepătrundere a drumurilor comercianților care veneu în special din Orient pentru a face schimb de marfuri cu negustorii nord-dunareni. Multiple descoperiri arheologice și-au găsit ecoul în literatura de specialitate. Ruinele unei fortificații în punctul “La cetățuie”, de unde provin materiale române, bizantine și slave, situat pe o înălțime care domină localitatea dinspre sud-vest, abundență monedelor române și bizantine, valul de pământ care înconjoară Niculitelul dinspre sud-sud-vest, bisericuța “Sf. Atanasie” care pare
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
martiri. Deschiderea criptei s-a făcut în ziua de 29 septembrie 1971. Acest tip de basilica cu trei nave este întâlnit pe teritoriul Dobrogei, gasindu-si analogii la Histria, Tomis, Noviodunum, Tropaeum, Aidin, în N Bulgariei, specific secolelor IV-VI. Ruinele locuințelor din preajma bisericii treflate de pe dealul “Cetățuia” (sec. XI-XII) au fost identificate că chilii. Tot aici s-a descoperit mormântul unui monah (scheletul avea sub cap o cărămidă). În apropierea localității se află mănăstirea Cocos ridicată de monahii Visarion, Gherontie
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
11879,60 ha. Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm anual. În punctul „Piatra Frecăței” (toponim: „Beroe”) se găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in apropiere, ale unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), la marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). În secolul al XIII-lea, localitatea Ostrov purta
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
a V-a. Dovada existenței lor sunt săpăturile efectuate pe locul numit Lagări, care avea în acea perioadă înțelesul de cetate și care includea populația militară și civilă, biserici, teren arabil, locuri de veci. Obiectivele de importanță arheologică descoperite sunt ruinele bisericii romane baptisteriumul, monezi cu etigiile unor împărați romani din secolele al II-lea și al III-lea d. Hr., schelete de acum 1500 - 1600 de ani. Această cetate a dat numele brațului Dunării pe malul căruia se găsea și
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
1600 de ani. Această cetate a dat numele brațului Dunării pe malul căruia se găsea și anume Băroi (dovadă a adaptării pe teren autohton a denumirii romane). In urma unor conflicte între comații dobrogeni și romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniță. Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înființat mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
Școala Stroe S. Belloescu, construită de către acesta în 1892, era o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: "Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român. Stroe S. Belloescu". Datorită neîngrijirii, clădirea școlii s-a degradat devenind o ruină. Monumentul funerar al profesorului Stroe S. Belloescu (1912) Școla cu clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892 de către profesorul Stroe S. Belloescu, școala având un număr de peste 290 elevi. Grădinița cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
școlii). În prezent, în școala de la Maluri funcționează 4 clase simultan și grădiniță. În istoria satului au fost identificate mai multe biserici, cea mai veche atestata documentar fiind Biserică cu hramul"Cuvioasa Parascheva" din Maluri Moldova din 1802. Acum pe ruinele acestei Biserici a fost construită o capelă pe care o putem vedea și astăzi, decorată cu icoane vechi de sute de ani și cu o cruce mare care a aparținut troiței de lângă căminul cultural. De asemeni, mai există și o
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
C. Croitoru care ne-a lăsat în manuscris 25 de file de memorii, foarte prețioase pentru cercetătorul de astăzi. În perioada cât a funcționat la această școală, s-a reușit și construirea unui local nou de școală, acum într-o ruină totală datorită lipsei copiilor ce ar putea s-o frecventeze. Cei câțiva elevi fac o navetă zilnică de 8 km. până la școala din satul vecin, Bârzești. Pe vremuri, când populația satului era mai numeroasă, existau un cămin cultural și o
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
suprafețele cultivate pe un loc fruntaș se află porumbul, apoi grâul și secara , ovăz și floarea soarelui. Mai nou, sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic, dar izolarea comunei față de arterele rutiere principale și slabă dezvoltare economică a zonei este un obstacol. Rezervatia paleontologica din Mânzați este de interes național și poate fi
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. În acest sector se află două izvoare de apă minerală: izvorul nr. 3, "Amfiteatru", si izvorul nr. 5, "Ruină". Printre plantele aflate aici se numără plopi, salcâmi și stejari și o colecție de liliac. Rozariul grădinii conține peste 600 de soiuri de trandafiri, răspândite pe o suprafață de 1,7 hectare. Datorită numărului mare de soiuri nobile, precum trandafirii
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o lăsați / Curată și luminată, / Cum din cer a fost lăsată.”” O monografie a satului Dolheștii Mari a fost scrisă Petru Sandovici. La 100 de metri de biserică, lângă școală veche, se găsesc ruinele fostei curți boierești a familiei Șendrea, mărturie a vechimii așezării. De asemenea, în dreapta bisericii se gaseste mormântul preotului Neculai Manoliu, care a slujit satului aproape 40 de ani. Acesta provine dintr-o veche familie de preoți. Gheorghe Manoliu (tatăl său
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești, cetățuia vrăjmașului este risipită chiar sub ochii garnizoanei dacice, care se retrage în liniște pe valea pârâului Sărăcinești”. Ruinele zidurilor vechi, urmele de biserici, săgeți în formă dacică, sunt mărturii consemnate în diferite lucrări cu referiri la această zonă și la locuitorii săi. Peste localitate s-a abătut o epidemie de ciumă, când satului i s-a dat foc
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
mult aur, iar la un moment dat să ceară Domnului moșia în schimbul aurului de care acesta avea nevoie pentru plata tributului față de Poartă. În acest fel Iamandi Giuvara obține moșia Giuvărăști unde și-a construit și un conac ale cărui ruine au dăinuit până în 1923. Conacul a fost situate pe locul unde se aflau văile satului, loc numit și astăzi "La Curte". Înstărindu-se, Iamandi se ridică la rang de boier și începe să se amestece în politica cu turcii, fapt
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de haiduci, potere și locuri de tabere. După Revoluția din decembrie 1989, ultimele ruine ale hanului au dispărut, fiind probabil luate de către țăranii care-și construiau case. Pe lângă han, boierul Răftivanu a construit și o biserică impunătoare cu patru turle, ce servește astăzi ca biserică parohială și de cimitir. Prezența hanului și a bisericii
Poiana (Dolhasca), Suceava () [Corola-website/Science/301985_a_303314]
-
și 87 de familii (419 persoane) s-au strămutat în nord, la cunoștințe și rude din Tereblecea. O parte din locuitorii Poienii s-au întors în sat în ianuarie 1945, după mutarea liniei frontului spre apus. Oamenii, întâmpinați doar de ruine, au început să construiască colibe, în care au supraviețuit acelei ierni tragice. Mulți au murit din cauza tifosului, răcelii și altor boli. Mureau, mai ales, copiii. Și datorită acestei situații a început reîntoarcerea în Polonia. În noiembrie 1946 au plecat 77
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului. Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium [C.P.] Blidaru, este un platou situat la SV de com. Orăștioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se află ruinele cetății dacice cu același
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium [C.P.] Blidaru, este un platou situat la SV de com. Orăștioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se află ruinele cetății dacice cu același nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificația cuprinde două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
turnuri de apărare, situate în colțurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației. Situată pe coasta de sud, însorită, a dealului Muncelului, despărțită fiind, printr-o vale îngustă de înălțimea pe care se păstrează ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Alături de construcțiile civile trebuie remarcată existența aici a unui sanctuar circular cu stâlpi de piatră, descoperit pe terasa a IV-a. El a fost distrus, ca și așezarea, în urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume. Ea adăpostește astăzi un număr de 4500 de specii de plante. Parcul dispune și de un loc de joacă pentru copii. Ruinele romane existente aici au fost realizate în 1778 după proiectul lui Hohenberg care a realizat și renumita Gloriette, un fel de intrare pe o colină din spatele castelului. De aici vizitatorul poate să savureze o minunată priveliște asupra castelului și a
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Bologa este un sat în comuna Poieni din județul Cluj, Transilvania, România. Aici se află ruinele unui castru român și a unei cetăți medievale. Localitatea este aflată la confluenta râului Crișul Repede cu râul Săcuieu (Hențu) (confluenta mai este numită local și "gură apelor"), totodată la poalele Muntelui Vlădeasa, cel mai apropiat oraș fiind Huedin. Legături
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
anului 106, drept garnizoana a Cohortei ÎI “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Român. Pe masura ce românii au încercat să consolideze granițele, în secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit "Grădiște", deși majoritatea zonei a fost folosită că suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi române. Pe langă castru, pe malul opus al râului Săcuieu se află o fortăreața, menționată
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
granițele, în secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit "Grădiște", deși majoritatea zonei a fost folosită că suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi române. Pe langă castru, pe malul opus al râului Săcuieu se află o fortăreața, menționată pentru timp de mai multe secole că Sebesvár și apărând pe majoritatea harților Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestata pentru prima
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
la îndeplinire. A fost distrusă însă mai tarziu, în urma unei explozii. Turnul și o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului al XX-lea turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră. Numele prezent (Bologa) a fost probabil asumat după unificarea României din 1917. Etimologia numelui nu este foarte clară. Dictatul de la Viena din 1940 redistribuie, temporar, localitatea Ungariei, chiar la granița (unele teritorii deluroase
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
descoperite până acum. Puținele vestigii romane păstrate la Mănăstireni sunt încastrate în zidurile vechii biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
Urișor (în , în ) este un sat în comuna Cășeiu din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea a fost locuită în evul mediu de sași. Biserica medievală din secolele XIII-XIV se găsește în stare de ruină. Situl respectiv, cu numele „La Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]