6,982 matches
-
trebuia să le știi la diferite slujbe. Și, fără zăbavă, ai și început a cânta. Ionescu a adormit buștean, iar dumneata cântai de zor... Când s-a trezit, i-ai spus că ai ajuns abia la „prohodul cel mare”. Omul săracul nici cu spatele nu știa ce ispravă ai făcut cât el a dormit, dar, când și-a dat seama, te-a întrebat: „ Bine domnule Creangă: când ai mâncat puii și ai băut tot vinul, pentru că mi-ai spus că ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
am realizat că tot ce îmi spune el e ceva primitiv, un fel de ebraică vernaculară; omul părea bine intenționat, dar nu știa nimic. S.A.: Preda un fel de pidgin, iar tu voiai cumva limba perfectă. M.I.: Așa este. El, săracul, nu era profesor de ebraică, era și el acolo în chibuț. I-au spus: „Predă ebraica, ăia nu știu nimic!” Iar el s-a executat, fiindcă știa de-ajuns, dar nu pentru cineva care voia cu adevărat să învețe serios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
acolo un soldat de vârsta mea. Eu nu știam ce înseamnă armata. Și văd că trec militari cu tot felul de semne și el mi le explică, îmi spune și ce fac ăștia, ăștia și ăștia, iar eu mă gândesc: „Săracii, ei se duc, iar eu stau și mă înscriu la universitate!” Nu știam în fond mai nimic, dar mă uitam deja la ceilalți de sus. Când colo, la o lună după asta, primesc o scrisoare: „Anulat”. Nu știu de ce fusese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și arbitru, și jucător!), dar au, în plus, și privilegiul da a-și rotunji câștigurile cu „indemnizații de ședință”, ca membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Sunt abonați „legal” (dar cât de „moral”?) la bugetul atât de sărac al țării, din care tot ei votează alocările cele mai mici din Europa pentru sănătate, educație, protecție socială etc. Este normal să ne întrebăm de ce ne confruntăm cu asemenea situații revoltătoare. Evident, răul are rădăcini mai vechi. Provinciile istorice ale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și arbitru, și jucător!), dar au, în plus, și privilegiul da a-și rotunji câștigurile cu „indemnizații de ședință”, ca membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Sunt abonați „legal” (dar cât de „moral”?) la bugetul atât de sărac al țării, din care tot ei votează alocările cele mai mici din Europa pentru sănătate, educație, protecție socială etc. Este normal să ne întrebăm de ce ne confruntăm cu asemenea situații revoltătoare. Evident, răul are rădăcini mai vechi. Provinciile istorice ale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
familia mea a venit la Frasin, unde tata funcționa deja de mai mulți ani. Invalid de război fiind, a primit o locuință în Oberfrasin, în dreapta casei era o căsuță mai mică, unde locuia familia Hofbauer, nemți refugiați, cu șase copii, săraci. În stânga casei locuia o familie, Tanu, care a reușit, după un an și jumătate de șicane, să ne alunge de acolo, ca să se mute ei în locul nostru. Acolo s-a stins din viață bunicul meu, Ioan Pițul la doar 59
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
în pauze și până părăseau curtea școlii. Erau unii săteni așa de săraci încât nu aveau cu ce să-și îmbrace copiii; așa că părinții mei, împreună cu ceilalți colegi, luau de acasă tot ce nu mai era strict necesar și duceau săracilor ca să-și poată trimite copiii la școală și nu-i lăsau în pace până nu le veneau copiii la școală. Chiar dacă eram mică, înțelegeam și mă strângea în spate când mama și tata ne povesteau de câte o familie cu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
împricinații se întoarseră la casele lor. Bogătașul, lăudându-se că el are să ghicească, fiindcă ce lucru poate fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Împăratul avea trei fete: și așa multă grije îi dase trebile împărăției, încât uitase de fete că trebuie să le mărite. Într-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lucru poate fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Împăratul avea trei fete: și așa multă grije îi dase trebile împărăției, încât uitase de fete că trebuie să le mărite. Într-una din zile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătaie de joc" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) Formulați enunțuri în care jonctivele subliniate să introducă subordonate diferite de cele din text: (a) " Când văzură dar că juninca lui Păcală în curând are să fie vacă, oamenii se puseră pe gânduri.Știau ei cum au să urmeze
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu acuma, când știi a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mi-a căzut o vită într-însa de și-a rupt junghietura. Judecă d-ta acum, nu e dator să mi-o plătească? El zice că n-are cu ce. Și ce-mi pasă mie de asta?" (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (c) "Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge. Cincizeci de ani, și numai împăratul trăia singur, ca un leu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai vrednic dintre nepoți, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "În dimineața când fu a se înfățișa la boierul ca să-i ghicească întrebările, fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În dimineața când fu a se înfățișa la boierul ca să-i ghicească întrebările, fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să răspunză. Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o șindrilă din streașina casei, ca să dea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
are ochi care vrăjesc și priviri care răpesc mințile. E urâtă, atâta de urâtă încât nici nu-ți pot spune." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) " Dacă ajunseră fiecare la ai săi, bogătașul era vesel că are să-și câștige pricina, iară săracul se puse pe gânduri și tot ofta. Copiii se adunară pe lângă dânsul, se uita, dară nu cutezau să-l întrebe ceva. Începură și ei a plânge; și se făcu acolo la dânșii o plângere și o jelanie de te luau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ofta. Copiii se adunară pe lângă dânsul, se uita, dară nu cutezau să-l întrebe ceva. Începură și ei a plânge; și se făcu acolo la dânșii o plângere și o jelanie de te luau fiori de milă." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "-Bine te-am găsit, împărate, deși mă tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (f) "Prințul nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voie să iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a fost mai drag decât bărbatul. Nu crez să mă ții de rău pentru că mi l-am luat." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) V. Nivelul stilistic al limbii române Repere teoretice V.1. Delimitări conceptuale Stilul, ca rezultat al alegerilor 139 operate de un locutor/ creator din totalitatea posibilităților existente în sistemul unei limbi (alegeri inclusiv de a devia de la anumite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca în sân de rai; acum pricep eu ce odor de femei am dobândit. Și m-am suit pe o șea / Și am spus-o așa. / M-am suit pe o roată / Și am spus-o toată." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (b) " Articolul 26. 1. Orice persoană are dreptul la învățătură. Învățământul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățământul elementar și general. Învățământul elementar trebuie să fie obligatoriu. Învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un mamifer din America de Sud, ba chiar și, metaforic, un membru sau un organ al corpului uman etc. (iar această constatare are valabilitate sporită în cazul adjectivelor cu o aplicabilitate semantică și mai extinsă, cum ar fi amărât, frumos, micuț, prost, sărac etc.), faptul că termenul condensat cumulează înțelesul unei anumite sintagme implică un referent precis, necondiționat de context, și produce o dezambiguizare a sensului: roșie nu se poate referi decât la o pătlăgică roșie, iar localele nu poate substitui decât alegerile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a fi [sărac] lipit [pământului] "idem"; prin acest tip de condensare, gradul de expresivitate a frazeologismului sporește 113; unele proverbe de tip propoziție nominală: Vorba lungă, sărăcia omului. Prin însăși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]