5,454 matches
-
la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla de pe moșia boierului -, taxa de 5% pentru comunele rurale, fără a ști unde se duc acești bani, sau atitudinea perceptorilor, ce executau încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce plăti, silindu-i a-și vinde pământul pe nimic”. Ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, în primăvara anului 1907, în vechiul Regat, a izbucnit o violentă epizootie de febră aftoasă. Apărută inițial în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a avut loc solemnitatea primei împroprietăriri din vechiul Regat. După cum ne indică documentul studiat, la eveniment au participat „Primul Ministru al României, Al. Averescu, alături de alți membri ai guvernului, Prefectul și parlamentarii județeni, primarii comunelor rurale cu delegațiunile lor de săteni, reprezentanții județelor din vechiul Regat și din Ardeal, vecine Bacăului, și cei din Basarabia, dându-se astfel acestui act istoric o importanță care onorează în mod deosebit județul Bacău”. Totuși, punerea în practică a prevederilor acestor legi a demonstrat că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vânătoare pe teritoriul comunei Letea Veche”. Începând cu ianuarie 1930, motivată de încetarea perioadei contractuale de arendare, dar și de încorporarea satului la municipiul Bacău, administrația locală a hotărât „să ofere dreptul de a vâna, unei societăți constituită doar din săteni din acea parte a locului”. Nu de puține ori, textele evocatoare ne indică faptul că râul Bistrița a fost o locație ideală de etalare a abilităților sportive ale locuitorilor, fără ca aceste manifestări să fie incluse într-un program competițioinal: „Bistrița
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celor mulți. Am rostit sute de conferințe pe scena Ateneului municipal, la cercurile culturale și în sălile improvizate din mahalele. Am fost de dou) ori la Vladnic - cel mai îndepărtat sat din județ - și în multe alte locuri. Am vorbit sătenilor, muncitorilor, funcționarilor, tratând totdeauna subiecte din viața socială, religioasă și niciodată din politică. Am ținut doi ani cursuri la Universitatea populară de la Ghimeș, întovărășit de regretatul meu coleg N. N. Botez. Timp de patru ani am făcut să apară la Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
latinist trebuia să fie și democrat, "ultra-demagog". Dar Alecsandri combate și mania latinistă, nu numai în vorbire, ci și în concepție. Iată ce zice Toader, vornicul satului, despre Galuscus (și Alecsandri face mare haz): " De când ă Galuscus î le vorbește sătenilor tot din carte și le spune că-s strănepoți de împărați, că se trag din Troian, țăranii au luat-o de bună... Dacă-i îndemni la lucru, îți răspund râzând că împărații nu lucrează"... Această șarjă o face Alecsandri în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
3,9 Sântionlunca 5,8 Reci Reci 1,9 Sita Buzăului Sita Buzăului 11,2 Crasna 3,1 Zăbrătău 7,3 Turia Turia 3,3 Zăbala Surcea 13,4 Zăbala 8,0 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL COVASNA 15 comune 38 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── DÂMBOVIȚA Aninoasa Săteni 0,5 Bărbulețu Bârbulețu 8,5 Brezoaiele Brezoaiele 2,4 Bucșani Bucșani 4,0 Buciumeni Valea Leurzii 0,2 Braniștea Braniștea 0,4 Corbii Mari Corbii Mari 0,2 Cornești Ibrianu 7,0 Cornești 2,9 Postârnacu 17,6 Cornățelu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
violat domiciliul, căutându-i și s-au organizat echipe pentru scotocirea pădurilor și prinderea celor fugiți de acasă. De asemenea, s-a folosit metoda amenințării cu arestarea de către organele de securitate sau miliție, cât și constrângerea fiscală, silindu-i pe săteni să plătească impozitul pe tot anul și obligându-i să facă contractări, aceasta în urma dispozițiilor date în Plenara Comitetului Raional Urziceni din 5 martie 1959, unde s-a arătat că fiecare țăran este obligat să contracteze, fixându-se următoarele norme
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție socială, ce urmărea deșteptarea minții săteanului și îmbunătățirea stării lui materiale. Preocupările în direcția înființării unor instituții pentru educarea adulților s-au amplificat în această perioadă. Au fost organizate școli de curs primar pentru adulți, cursuri libere destinate să completeze cultura generală, școli de adulți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a realității rurale în care își desfășoară demersurile educative, înființând cămine culturale, reviste și publicații adresate sătenilor, biblioteci și chiar librării rurale. Gusti a elaborat, în cadrul sistemului său sociologic, un proiect de program pentru sate pe ideea cercetării-acțiune. Organizați în echipe interdisciplinare, studenții de la diferite facultăți, împreună cu profesorii lor s-au deplasat în sate pentru a cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
București, deoarece a desfășurat o bogată activitate practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic, nu pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție socială, ce urmărea deșteptarea minții săteanului și îmbunătățirea stării lui materiale. Preocupările în direcția înființării unor instituții pentru educarea adulților s-au amplificat în această perioadă. Au fost organizate școli de curs primar pentru adulți, cursuri libere destinate să completeze cultura generală, școli de adulți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a realității rurale în care își desfășoară demersurile educative, înființând cămine culturale, reviste și publicații adresate sătenilor, biblioteci și chiar librării rurale. Gusti a elaborat, în cadrul sistemului său sociologic, un proiect de program pentru sate pe ideea cercetării-acțiune. Organizați în echipe interdisciplinare, studenții de la diferite facultăți, împreună cu profesorii lor s-au deplasat în sate pentru a cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
București, deoarece a desfășurat o bogată activitate practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic, nu pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în privirile-i avide și în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel mai în largul său este tocmai șarja enormă, compusă migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați grotesc, rotindu-se într-o tâmpă satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
absurde și în neputința insurmontabilă a oamenilor. Un bărbat în vârstă, cu o bicicletă, se plimba în marginea apelor, greu de oprit din încercările de a merge la casă. Fugind din case în toiul nopții, cu copiii mici în spate, sătenii se adăpostiseră la rudenii în satele vecine, mai puțin afectate. Autoritățile comunei eliberaseră câteva spații pentru cazarea familiilor. Stăteau năuciți pe marginea drumului privind în sus și în jos mașinile care veneau dinspre Timișoara, aducând hrană și haine. Nu păreau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit, necăjit, zăpăcit (d) sătean învecinat/înrudit/înfrățit cu preotul (e)*copil dormit, *copil râs, *domn dansat. Cornilescu (2005: 102) formulează următoarea generalizare: Un participiu trecut al unui verb poate fi folosit ca adjectiv cu valoare predicativă numai pe lângă un nume care corespunde unui obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
locuitori. Autoritățile țariste au realizat în 1816-1817 un recensământ care conține informații referitoare la numărul locuitorilor și la structura etnică a populației. Nici aceste date nu pot fi considerate complete: de exemplu, ispravnicul ținutului Orhei și Lăpușna consemna că „numeroși săteni, văzând această scriere, înspăimântându-se, au început a fugi de prin sate și a se dosi”. Din datele recensământului rezultă un număr total de 96.526 de gospodării, cu 482.630 de suflete, din care 83.848 de gospodării cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mult decât probabil că populația română din Basarabia de asemenea nu s-a micșorat, a crescut. S-a remarcat în sfârșit de către toți cei care au călătorit prin Basarabia că limba română e vorbită acolo în general de către toți locuitorii, săteni și orășeni, ceea ce în mod sigur n-ar fi cazul dacă majoritatea populației ar fi format-o acolo elementele străine, emigrate de curând. Aceste simple constatări sunt suficiente pentru a indica chiar de acum soluția problemei; în consecință este imposibil
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
când ar trebui să vă odihniți ? Ce să lucrăm ! Ia, facem niște condeie. Ce fel de condeie ? - zise vodă. Eu văd că acestea sunt săgeți, nu condeie. -Pricepem noi la ce fel de condeie v-ați gândit, zise unul din săteni. Dar de condeie de acelea nu Înțeleg dușmanii țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor ! Așa de iute zboară, de nici nu le zărești ! Și așa de binem scriem cu ele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mulțumire, zise oftând: Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, Măria ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sau țărănești din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele sârbești (doxat), constatăm că este vorba Întotdeauna despre balcoane deschise. Le regăsim printre slavii creștini sau printre greci, le-am studiat până În sudul Peloponezului. La casele musulmane, fie că este vorba despre săteni, despre orășeni, despre simpli țărani sau despre bei, balcoanele sunt Închise, observație adevărată și pentru balcoanele tchardak din grădina imperială din Istambul. Excepție fac, uneori, clădirile la care balconul se află În interiorul unei curți cu un gard ce izolează bine
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înmormântări. Este un sat care nu mai merge pe logică agricolă și pe ceasul dat de hrana vitelor și lucrul la câmp, ci pe cel al serviciului, al folosirii timpului cu cât mai multă eficiență pentru sine. În același timp, sătenii nu uită să menționeze că viața lor este mai deschisă, nu e ca la oraș. Raportarea la străini este ambivalentă. Dacă ești „din zonă”, ești primit mai ușor. Dacă ești străin, dar intri În comunitate la nunți, evenimente colective, acceptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți noi, ci poveri noi, servituți, obligații pentru care nu li se dădea nimic în schimb, atestând celebra teorie eminesciană a compensației: „Țăranului i se ia în mii de forme și nu i se dă nimic în compensație” (citat din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd rar pe masa țăranului, căci galițele și le vinde de-și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
neamuri, mâncăcios și lacom, nu ține să-i fie totdeauna pântecele plin. Mănâncă numai să nu te mănânce», « Mănânc și eu așa, ia, așa, numai să-mi țin zilele», «Nu fi robul pântecului» ș.a. sunt zicători care nu arată pe sătean a fi lacom [...] Bucatele adesea sunt simple, căci «pântecele n-are oglind㻓. În Enciclopedia română (1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor să o fiarbă zilnic cu puțină muncă, fără
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]