5,987 matches
-
Prezidențialele din România, umbrite de criza politică“. "Financial Times" comentează „viitorul președinte al țării va avea o influență redusă asupra politicilor financiare atât de necesare țării." Jurnaliștii de la publicația austriacă "Wiener Zeitung" notează că "După săptămâni întregi de paralizie politică, scrutinul aduce o clarificare a raporturilor de forțe și un impuls decisiv pentru formarea noului guvern." Conform exit-poll-urilor de la ora 19 (publicate la ora 21:00) și care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
depus o cerere de anulare și repetare a turului II al alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, declarând că alegerile au fost fraudate masiv. Pe data de 11 decembrie, Curtea Constituțională a decis renumărarea voturilor nule din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Este vorba de de voturi, de două ori mai multe decât numărul voturilor care îl despart pe Traian Băsescu de contracandidatul său, Mircea Geoană. Băsescu, aflat în vizită la Bruxelles, a catalogat decizia Curții drept normală, legală
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
(în ) este camera inferioară a Parlamentului francez. Are 577 de membri, numiți deputați (în ), aleși pentru un mandat de 5 ani prin metoda majorității uninominale, în două tururi de scrutin. Circumscripțiile corespund în mare măsură cantoanelor și nu trebuie să depășească limitele departamentelor. Sediul Adunării Naționale este Palatul Bourbon situat pe cheiul Orsay, pe celălalt mal al Senei față de Place de la Concorde. De-a lungul istoriei Franței, Adunarea Națională a
Adunarea Națională a Franței () [Corola-website/Science/307766_a_309095]
-
votare (ora 21:00) a fost de 48%, ceea ce este suficient pentru a considera valabile alegerile locale generale 2007. Nu au votat însă cetățenii din stânga Nistrului. Candidații care nu au obținut majoritatea au participat la un al doilea tur de scrutin, pe 17 iunie. La alegerile locale precedente desfășurate în 2003, în votul de la consiliile raionale și municipale, Partidul Comuniștilor a obținut 48% din sufragii, Alianța Moldova Noastră 20%, Partidul Popular Creștin Democrat 8,8% și Partidul Democrat 7,6%. Opoziția
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
2003, în votul de la consiliile raionale și municipale, Partidul Comuniștilor a obținut 48% din sufragii, Alianța Moldova Noastră 20%, Partidul Popular Creștin Democrat 8,8% și Partidul Democrat 7,6%. Opoziția, organizațiile non-guvernamentale și chiar observatorii internaționali au avertizat că scrutinul din 3 iunie riscă să fie incorect și doar parțial liber. S-au înregistrat o serie de tendințe pozitive în activitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC), îndeosebi prin luări de atitudini legale față de unii concurenți electorali și față de contestațiile depuse, instruirea
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
care a acumulat 34,32% din numărul total de voturi, rămâne cel mai mare partid comunist din Europa și singurul care se află la guvernare într-un cabinet monocolor. Totuși, comuniștii au înregistrat o pierdere de aproximativ 14 procente față de scrutinul precedent din 2003. Alianța Moldova Noastră a pierdut, la rândul ei, peste trei la sută, însă acest lucru se datorează și faptului că față de acum patru ani două partide care făceau parte din alianță, și anume Partidul Democrației Sociale din
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
candidat pentru prima oară pe liste proprii, a obținut 4,82%. Performanța s-a datorat în mare parte rezultatului obținut la Chișinău, unde PL a înregistrat 18%, iar candidatul său Dorin Chirtoacă s-a calificat în al doilea tur de scrutin unde a ieșit învingător în urma confruntării cu reprezentantul comuniștilor, Veaceslav Iordan. În imediata apropriere a PL se află Partidul Democrației Sociale din Moldova, condus de Dumitru Braghiș. Majoritatea candidaților de opoziție au chemat la susținerea candidaților non-comuniști pentru turul secund
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
4-V din 25 septembrie 2009 a fost numit în funcția de ministru al muncii, protecției sociale și familiei al Republicii Moldova. La alegerile locale din 2011 a candidat la fotoliu de primar general al Chișinăului, obținînd în primul tur de scrutin 2,56% sau 8848 de voturi valabil exprimate și nu a participat în turul II. Valentina Buliga este căsătorită cu Alexei Buliga și împreună au doi copii (un fiu și o fiică).
Valentina Buliga () [Corola-website/Science/306767_a_308096]
-
puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și fracțiuni parlamentare cu aceeași componență numerică din deputați independenți. Fracțiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a parlamentului. Cei 101 deputați aleși în cadrul scrutinului din 30 noiembrie 2014 au constituit 5 fracțiuni parlamentare: În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice - Frontul Popular din Moldova, Mișcarea ”Unitate - Edinstvo”, și
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia. În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar la cel proporțional, fiind prevăzută și micșorarea numărului de deputați până la 104 persoane. Ulterior, conform art.
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus pînă la 101. La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” - 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” - 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice - 11 mandate
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
Sibiu și în Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei după intrarea în vigoare a Statutului Organic. După moartea mitropolitului Andrei Șaguna, la 28 iunie 1873, a făcut parte din Congresul Național Bisericiesc, prezidat de Procopie Ivașcovici al Aradului, în comisia de scrutin, pentru alegerea noului mitropolit. După ședința din data de 28 august 1873, în care Procopie Ivașcovici devine candidat pentru scaunul mitropoliei, va prelua funcția de președinte al congresului și va conduce alegerea și solemnitățile instalării lui Procopie Ivașcovici ca mitropolit
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Ocupă poziția a șasea pe buletinul de vot. Conform rezultatelor finale ale alegerilor pentru președenția României din noiembrie 2014, candidata Udrea, Elena Gabriela a obținut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 493.376 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 4 din 14, cumulând circa 5,20% din toate voturile exprimate și validate. În februarie 2015
Elena Udrea () [Corola-website/Science/306939_a_308268]
-
un elev mediocru. A luat examenul de Bacalaureat în 1973 . După terminarea studiilor la "Universitatea Paris X-Nanterre" a obținut diplome în "Drept Public" și în "Științe Politice". A dobândit o diplomă în "Dreptul Privat" în 1978. În primul tur de scrutin, desfășurat pe 22 aprilie, a obținut 31,18% din voturi și s-a clasat astfel pe prima poziție, înaintea candidatei socialiste Ségolène Royal, care a obținut 25,87% din sufragii. Al doilea tur de scrutin a avut loc pe 6
Nicolas Sarkozy () [Corola-website/Science/306964_a_308293]
-
1978. În primul tur de scrutin, desfășurat pe 22 aprilie, a obținut 31,18% din voturi și s-a clasat astfel pe prima poziție, înaintea candidatei socialiste Ségolène Royal, care a obținut 25,87% din sufragii. Al doilea tur de scrutin a avut loc pe 6 mai. Nicolas Sarkozy a obținut cel mai bun rezultat în departamentul Alpes-Maritimes, unde a fost votat de 43,59% din alegători (față de 17,9% obținute de contracandidata sa). În Paris a fost preferat de 35
Nicolas Sarkozy () [Corola-website/Science/306964_a_308293]
-
unui judecător raportor. Grefierul Tribunalului este ales prin vot secret de toți judecătorii instanței. Este declarată aleasă persoana care obține voturile a mai mult de jumătate din judecători. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută, se organizează alte tururi de scrutin până aceasta este obținută. Mandatul grefierului este de șase ani. După expirarea mandatului, aceeași persoană poate fi aleasă grefier din nou. Înainte de exercitarea funcției, grefierul depune un jurământ care are același conținut ca și pentru judecători. Tribunalul poate numi, urmând
Tribunalul de Primă Instanță () [Corola-website/Science/306976_a_308305]
-
republican de dreapta sa influență în lume ...” La sfârșitul lui 1854, Lincoln a candidat ca Whig pentru Senatul SUA din partea statului Illinois. La acea vre,e, senatorii erau aleși de legislativul statului. După ce a condus în primele șase tururi de scrutin în adunarea din Illinois, a început să piardă din susținere, iar Lincoln i-a instruit pe susținătorii săi să voteze pentru , care în cele din urmă l-a învins pe principalul adversar . Partidul Whig era ireparabil scindat de către Legea Kansas-Nebraska
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
tatăl său (desțelenind pământul și despicând traverse cu toporul), susținătorii lui Lincoln au adoptat eticheta de „Candidatul Traversă” (în ). La 18 mai, la Convenția Națională Republicană de la Chicago, prietenii lui Lincoln i-au obținut candidatura la al treilea tur de scrutin, înaintea altor candidați ca William H. Seward și Salmon P. Chase. Un fost democrat, din Maine, a fost nominalizat pentru funcția de vicepreședinte pentru a echilibra oferta electorală. Succesul lui Lincoln depindea de reputația sa de moderat în chestiunea sclaviei
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
a echilibra oferta electorală. Succesul lui Lincoln depindea de reputația sa de moderat în chestiunea sclaviei, dar și de susținerea puternică pentru programele inspirate din direcțiile Whig pe tema îmbunătățirilor interne și ale protecționismului fiscal. La al treilea tur de scrutin, delegații din Pennsylvania i-au dat voturile ce i-au asigurat majoritatea. Interesele siderurgice ale celor din Pennsylvania au fost asigurate de susținerea de către Lincoln a taxării importurilor. Echipa de campanie a lui Lincoln s-a concentrat cu abilitate pe
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
dar și cu sprijinul unei largi alianțe a partidelor de opoziție, Mircea Snegur candidează la alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996, avându-i ca principali contracandidați pe premierul Andrei Sangheli și pe președintele Parlamentului, Petru Lucinschi. În primul tur de scrutin, desfășurat la 17 noiembrie 1996, Mircea Snegur se clasează pe primul loc cu 38,75% din voturi, urmat de către președintele Parlamentului, Petru Lucinschi cu 27,66% din voturi. Totuși, Lucinschi a câștigat cu 54,02% din voturi în turul al
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur. Ca urmare, la data de 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat cei doi candidați mai bine clasați: Gh.Tabunșcic și Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan Topal nu a reușit nici măcar calificarea în al doilea tur de scrutin. În perioada 1999-2002, Stepan Topal a fost consilier principal al bașcanului Dumitru Croitor. La alegerile parlamentare din 25 februarie 2001, Stepan Topal candidează pentru funcția de deputat de Comrat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral "Edinstvo", dar acest cartel nu
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
de către Comisia electorală locală, care invocă încălcări în listele de subscripție ale candidatului. În sondajele de opinie efectuate în regiunea găgăuză pentru alegerile din 2002, Stepan Topal era creditat cu șanse mari de a intra în al doilea tur de scrutin, datorită utilizării unei retorici "național-patriotice". El era prezentat drept arhitect al autonomiei găgăuze care se opunea planurilor comuniștilor și al candidatului acestora de a submina însăși existența autonomiei găgăuze. Programul electoral al lui Topal se baza pe succesele guvernării lui
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
primar general al municipiului Chișinău, acumulând 7,13% (11.091 de voturi), clasându-se pe locul trei. Alegerile au fost considerate nevalabile deoarece la ele au participat mai puțin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. La scrutinul următor din 27 noiembrie 2005, Dorin Chirtoacă a obținut 25,14% (32.098 de voturi) și s-a plasat pe locul 2. Participarea electoratului la votare (22,42%) a fost sub limita de validare a alegerilor. La alegerile repetate din
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]