6,398 matches
-
sunt capabili să aplice și să sintetizeze cunoștințele în moduri variate și complexe, învățând în același timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual. Acest mod de lucru stimulează interacțiunea, favorizează intercunoașterea elevilor clasei și are un puternic efect de socializare, mai ales în clasele incluzive, deoarece solicită toleranță față de modurile diferite de gândire și simțire, valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. învățarea prin cooperare presupune acțiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de integrare analizat sub trei aspecte: aspectul temporal vârsta copilului și timpul petrecut de acesta în compania altor copii; aspectul instruirii nivelul care poate fi atins de copil în formarea și dezvoltarea unor deprinderi și capacități cu relevanță practică; aspectul socializării nivelul de sociabilitate, gradul de organizare și dezvoltare a autonomiei personale și sociale, perspectivele de profesionalizare ale copilului; planificarea și programarea evaluarea cerințelor copiilor integrați, stabilirea scopurilor și obiectivelor programului de integrare, structurarea curriculumului școlar, identificarea și alocarea resurselor, stabilirea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care depășesc posibilitățile lor de învățare). Elevii cu un potențial intelectual și aptitudinal peste medie sunt, la rândul lor, elevi cu cerințe educaționale speciale care au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala, ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane, trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev în parte, în funcție de posibilitățile și interesele sale, fără a îngrădi dreptul de acces, în mod egal, al tuturor persoanelor la oferta școlii. Asumarea deciziei școlarizării copilului într-o formă de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cadrele didactice trebuie să se implice în promovarea interacțiunilor dintre elevii clasei și să ofere variate ocazii în care aceștia să comunice între ei, să relaționeze și să coopereze la rezolvarea unor diverse situații de învățare. Astfel, prin procedurile de socializare a grupului, se asigură un proces sistematic de încurajare a interacțiunilor sociale; folosirea unor strategii de grupare diferită de a lungul unei zile de școală, cadrele didactice planifică activități prin care le oferă copiilor ocazia să lucreze în grupuri, în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
este afectat de exemplu, copii cu deficiențe vizuale sau fizice), adică prin introducerea unor activități suplimentare care vizează cu precădere aspectele legate de însușirea unor limbaje specifice (dactileme, alfabetul Braille, limbajul semnelor etc.), abilități de comunicare, orientare spațială, activități de socializare și integrare în comunitate, activități practice focalizate pe o pregătire profesională adecvată tipului de deficiență; selectarea unor conținuturi din curriculumul general adresat copiilor normali, care pot fi înțelese și însușite de copiii cu cerințe speciale, renunțarea la alte conținuturi cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și de desfășurare cu succes a prestațiilor școlare (asimilarea de către copil a statutului de elev e rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecințe în planul acțiunii sale). Considerând școala ca fiind principala instanță de socializare a copilului (familia este considerată prima instanță de socializare), integrarea școlară reprezintă o particularizare a procesului de integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanță fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viața comunitară prin formarea unor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de către copil a statutului de elev e rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecințe în planul acțiunii sale). Considerând școala ca fiind principala instanță de socializare a copilului (familia este considerată prima instanță de socializare), integrarea școlară reprezintă o particularizare a procesului de integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanță fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viața comunitară prin formarea unor conduite, atitudini, aptitudini și capacități favorabile acestuia. în plus
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sociale, deoarece dreptatea depinde de birocrația universalistă a instituțiilor, iar "instituțiile particulare sunt incompatibile cu teoria dreptății". O interpretare formală a egalității oportunităților nu ar avea nici o valoare, iar una substanțială ar putea duce la "distrugerea familiei ca instituție de socializare"48. Coleman crede că o teorie a dreptății nu ar trebui să fie dezvoltată independent de o teorie generală a societății. Modelul de societate care corespunde cel mai bine teoriei "contractului unic" a lui Rawls este "socialismul de stat" și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Cadrul legislativ actual este mai cuprinzător în privința referirilor la actele perturbatoare din punct de vedere social, în schimb morala personală iese de sub incidența legii și a oricărei reglementări. Deplasarea aceasta legislativă înlocuiește moralitatea cu tehnica, asociind o perspectivă nouă asupra socializării copiilor. Atitudinile și orientările religioase își pierd din importanță la acest nivel, în favoarea calculului, a absenței bunăvoinței dezinteresate și a pragmatismului. Religia, cel puțin în varianta ei canonică, nu mai oferă interpretări pertinente ale universului fizic. Acțiunile politice nu mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor profesori față de tehnica modernă, care preferă resurse procedurale și materiale „clasice”, - pierderea abilităților practice de explorare a realității, - afectarea relațiilor interumane, cu preponderența socializării virtuale, - riscul utilizării excesive a computerului în detrimentul unor mijloace și resurse didactice specifice (preparate microscopice proaspete și fixate, material de disecție, preparate formolizate etc) sau doar pentru a capta atenția elevilor, - diminuarea rolului profesorului în educație (de exemplu, un soft
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
școala, ritmul de organizare a personalității este mai intens pe latura afectivă și psiho-motrică. Existența unei stimulări organizate a activităților de dramatizare activizează structurile afective. Interpretarea rolurilor constituie unul din cele mai favorabile momente pentru exersarea vorbirii afective și a socializării, datorită comunicării intense ce se stabilește între elevi. În centrul preocupărilor se situează asigurarea cadrului stimulativ necesar unei participări afective a școlarului mic la regulile jocului de rol, antrenarea întro comunicare corecta cu partenerii de dialog, stabilirea unei relații reciproce
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
Antrenarea în diferite activități pentru a-i stimula dezvoltarea personalității; -Selectarea unor exerciții, jocuri, activități care să-l ajute la corectarea tulburărilor de limbaj; -înfrângerea timidității, a rezervelor prin cultivarea încrederii în sine evidențiind rezervele de care dispune; -Nevoia de socializare, de integrare în grup pentru a stabili relații de prietenie cu mai mulți copii; -Nevoia de comunicare -să comunice mai mult pentru a fi înțeles mai bine pentru a-și dezvolta și capacitățile intelectuale. Acțiune la nivelul familiei -Discutarea problemelor
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
I. Grupele de preșcolari oferă observatorului avizat una dintre cele mai complexe și variate imagini pe care o poate oferi o colectivitate de copii. Aceasta datorită eterogenității membrilor lor sub toate aspectele: vârstă, proveniență socială, intelectul, trăsături temperamentale, gradul de socializare, dar mai mult decât toate acestea, limbajul. Comunicarea dintre copiii din grădiniță și oameni se realizează cu ajutorul limbajului, iar însușirea lui se obține treptat, de la cea mai crudă vârstă, în cadrul familiei, fără o îndrumare metodico-științifică. De aceea, colectivitatea, prin activitățile
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
școala, ritmul de organizare a personalității este mai intens pe latura afectivă și psiho-motrică. Existența unei stimulări organizate a activităților de dramatizare activizează structurile afective. Interpretarea rolurilor constituie unul din cele mai favorabile momente pentru exersarea vorbirii afective și a socializării, datorită comunicării intense ce se stabilește între elevi. În centrul preocupărilor se situează asigurarea cadrului stimulativ necesar unei participări afective a școlarului mic la regulile jocului de rol, antrenarea întro comunicare corecta cu partenerii de dialog, stabilirea unei relații reciproce
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
învățăm pe copii rezolvarea propriilor probleme, responsabilitatea noastră fiind și aceea de-ai sprijini pe părinți în demersul lor educativ. școala reprezintă pentru copil un spațiu social de transmitere și asimilare de informații dar mai cu seamă de formare de socializare, de modelare a personalității. școala este chemată în sprijinul realizării acestor vise fără a face vreo diferențiere între ei, oferindu-le tuturor aceleași șanse de-a evolua, de-a se dezvolta intelectual, moral și spiritual. „Copiii învață ceea ce trăiesc:” Dacă
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
domeniului, s-a fundamentat în comunism. Dincolo de procesul vizibil de modernizare a familiei, produs și ca urmare a accesului femeilor la educație și piața muncii, relațiile dintre soți se configurează pe un model dominant tradițional-patriarhal, transmis intergenerațional prin mecanismele de socializare. Ca și în celelalte zone ale vieții sociale pe care le-a normat, politicile egalității de gen cu privire la familie și "viața domestică" au avut, în epoca Ceaușescu, același caracter duplicitar, măsurile de consolidare și suport fiind dublate de măsuri coercitive
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care stă în spatele legilor, reglementărilor adoptate și a instituțiilor create. Programele guvernamentale, politicile publice și proiectele cu finanțare europeană, derulate în numele egalității de gen nu vor produce efecte durabile în planul vieții concrete, atât timp cât modelele culturale dominante și mecanismele de socializare conservă asimetria și ierarhizarea genurilor. Chiar și principiul liberal al egalității de șanse, promovat astăzi în programele și politicile publice este cel puțin discutabil, având în vedere că principiul meritocratic pe care îl conține (conform căruia femeile nu ar trebui
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
masă (condusă de proletariatul care are puterea de stat) împotriva acestei mici gospodării casnice sau, mai exact, reconstrucția în masă a acesteia și transformarea ei în mare gospodărie socialistă"8. Eliberarea femeii din această sclavie urma să se producă prin socializarea muncii domestice, care avea în vedere înființarea de cantine, creșe și grădinițe de copii, "mijloace simple, de toate zilele, care nu presupun nimic pompos, grandilocvent și solemn, care sunt în stare să elibereze într-adevăr femeia, care sunt în stare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
politicilor egalitare ale statului doar un caracter de suprafață, mai mult în teorie decât în practică 17, nu se poate nega faptul că socialismul a oferit femeii șansa la educație, la un statut ocupațional - corelat cu existența unui venit - la socializare și beneficii sociale pe care nu le avusese nicicând altădată. Debutul emancipării femeii românce se produce în perioada interbelică. Lucruri aparent minore - precum dreptul de a purta pantaloni, de a-și tunde părul, de a face sport - devin drepturi câștigate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mijloc de educare a populației 2. Astfel, așa cum voi arăta pe parcursul analizei mele, ridicarea "nivelului cultural" al maselor a vizat lichidarea analfabetismului sau achiziționarea de cunoștințe profesionale sau de orice alt fel, în strânsă legătură cu îndeplinirea obiectivelor procesului de socializare politică. Această sintagmă este folosită, în general, cu referire la segmentul cel mai tânăr al populației care trebuie, cu necesitate, socializat din punct de vedere politic. Cu toate acestea, am considerat ca oportun să extind la toată populația grupul țintă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este folosită, în general, cu referire la segmentul cel mai tânăr al populației care trebuie, cu necesitate, socializat din punct de vedere politic. Cu toate acestea, am considerat ca oportun să extind la toată populația grupul țintă al procesului de socializare politică, instrumentat ca atare de către regimul comunist român și aparatul său de propagandă la finele anilor '40 și, în continuare, pe parcursul anilor '50 și aceasta din două motive. Primul are în vedere semnificația atribuită acestui proces, iar cel de al
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și aparatul său de propagandă la finele anilor '40 și, în continuare, pe parcursul anilor '50 și aceasta din două motive. Primul are în vedere semnificația atribuită acestui proces, iar cel de al doilea contextul politic existent în România între 1948-1960. Socializarea politică este definită ca "un proces de învățare prin care normele și comportamentul politic considerate acceptabile pentru un sistem politic existent sunt transmise de la o generație la alta"3. Principalul scop al socializării politice este de a-i familiariza pe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
contextul politic existent în România între 1948-1960. Socializarea politică este definită ca "un proces de învățare prin care normele și comportamentul politic considerate acceptabile pentru un sistem politic existent sunt transmise de la o generație la alta"3. Principalul scop al socializării politice este de a-i familiariza pe subiecți cu principalele caracteristici ale regimului politic (de exemplu, adeziuni și alianțe, reguli și ritualuri, simboluri și tipuri de comportament, personalități) și de a crea, pe baza lor, un complex de credințe, sentimente
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
materializarea obiectivelor transformării socialiste a țării și totodată, să o "înarmeze" intelectual pentru a înțelege caracterul radical, dar benefic al schimbărilor propuse de noul regim politic. Evident, o astfel de achiziție de cunoștințe necesita, în principal, o educare sau o socializare politică a populației. În contextul României anilor '50, participarea la cursurile de alfabetizare a reprezentat principalul instrument folosit de către regimul comunist pentru educarea politică a unei părți însemnate a populației. Astfel, articolele apărute în publicațiile analizate foloseau metafora luminii pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sunt în continuare avantajați, atât pentru faptul că nu își asumă "dubla zi de muncă" (ce revine, aproape invariabil, în sarcina femeilor, în baza rolului de gen tradițional), cât și pentru că sunt mai bine valorizați social prin întreg arsenalul mecanismelor socializării de gen diferențiate. Încă din anii '70, studiile feministe și cercetările cu privire la dinamica relațiilor sociale dintre sexe arată că problematica egalității între femei și bărbați este necesar să fie abordată la intersecția dintre spațiul public și cel privat pentru că inegalitățile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]