5,544 matches
-
descris diferite părți ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului și a Adriei”, adică să înțeleagă tot românul cu mintea deocheată de atîta latrinitate, că vechii greci vorbesc de teritoriul locuit de geți sau sciți după spusele lor și de românii de azi, dar numai pentru cei care nu s-au bezmeticit de tot! Boeo, poetesă din Phocia spune într-un poem că oracolul lui Apollo a fost întemeiat de niște oameni veniți din țara hiperboreilor și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aramă. Turdetanii din Spania, care în legende sînt vechii iberi, spun că au migrat de undeva de lîngă Caucaz pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. adică de pe meleagurile noastre și aveau după cum scrie Strabon, o colecție de legi scrise în versuri după spusa lor, vechi de 6000 de ani iar asemănarea alfabetelor folosite pe tăblițele de plumb ale geților cu scrierea din Tar-tesico și Turdetano dovedește acest adevăr. Platon mai amintește de legile sciților care conțineau prevederi cu privire la pregătirea militară iar Clearch din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui măiastră, care a trăit la sfîrșitul secolului lV î.e.n. și a scris o carte despre geți pierdută astăzi, precum și Legile barbarilor unde descria pe larg religia și legile geților sălbatici, aduși la lumina civilizație grecești de ,,grecul” Zamolxe după spusa lui! Procesul de falsificare a religiei și culturii geților, de către greci își luase zborul de mult și nimeni nu-l mai putea opri pe coclaurile lor. Diodor din Sicilia amintește în lucrarea Biblioteca istorică scrisă pe la anii 40 î.e.n. informația
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dintre ideile maestrului privind diferențele evidente între legile diferitelor popoare, diferențe determinate de moravurile lor nu de planetele din ceruri. De aici rezultă că nu planetele determină legile popoarelor, ci libertatea primilor lor le-giuitori. El analizează pentru a justifica cele spuse, moravurile popoarelor din Se-res, ale brahmanilor, ale altei secte indiene, ale perșilor, geților, bactrienilor, brito-nilor, caldeenilor. Porfir spune că Bardesan a fost informat despre India prin indienii veniți în solie la Emesa în timpul lui Elagabal(218-222). Clement din Alexandria care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a fi recunoscut rege confirmă această realitate. Mare parte din aceste informații se găsesc în colecția Hurmuzaki care este la Academia Română. Cam o treime din aceste înscrisuri au fost traduse de M. Eminescu și publicate în diferite articole, restul, după spusa unora, nu au valoare pentru cultura română chiar dacă multe din informațiile pe care le voi da în continuare sînt tot din această sursă! Ca o ciudățenie, dar tot a istoriografiei române, numele întemeietorilor regatului valah de la sudul și nordul Dunării
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a interlocutorilor săi, știind în același timp că regula care guvernează în realitate comportamentele observate poate fi și ea distinctă și de una, și de cealaltă. De asemenea, etnograful ar trebui să lupte împotriva tentației de a extrapola plecând de la spusele unui singur individ pe care îl consideră cu bucurie reprezentativ pentru o întreagă cultură. Cu atât mai mult cu cât, odată "profesionalizat", un colaborator va accepta bucuros acest rol de atașat cultural. Cercetătorul va prefera înregistrările brute ale declarațiilor spontane
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Cu atât mai mult cu cât, odată "profesionalizat", un colaborator va accepta bucuros acest rol de atașat cultural. Cercetătorul va prefera înregistrările brute ale declarațiilor spontane ale personajelor în acțiune, chestionarelor, care prezintă incovenientul de a formata răspunsurile. Ca și spusele unui pacient în psihanaliză, ceea ce spune informatorul completează tabloul făcut de antropolog. Ultimul nu rezistă întotdeauna dorinței de a obține informațiile pe care le primește pe propriul său teren intelectual, de a le transforma în semne pe care le interpretează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și mișcări largi ale mâinilor în aer, grimase bizare sau imitații spasmice ale comportamentului celorlalți, făcute aparent involuntar. În cele din urmă, bolnavii cu catatonie e posibil să prezinte tulburări în vorbire, să devină complet muți sau doar să reproducă spusele altora. Catatonia poate apărea atât în manie, cât și în depresie. Când se întâmplă acest lucru, diagnosticul este de tulburare bipolară cu caracteristici catatonice. Este interesant de menționat că, la începutul secolului trecut, catatonia a fost observată mai frecvent la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine cronologică, în timp ce axa verticală figurează seria subiectelor disponibile pentru discursul pe care naratorul își propune să-l construiască, adică . totul/everything . Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru a putea fi integrate în text pentru că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
discursivă, îndeosebi, în cazul discutat aici, cu practica scriiturii. Identificarea cu un anumit spațiu lingvistic, cu un anume spațiu pur și simplu, reprezintă ceea ce Freud numea o "fantasmă de încorporare", care, însă, nu ajunge niciodată la o fuziune totală. După spusele reputatului sociolog Stuart Hall, identificarea este "un proces de articulare, o sutură, o supradeterminare și nu o subsumare. Întotdeauna e "prea mult" sau "prea puțin" ; e o supradeterminare, o lipsă, niciodată o totalitate. Ca toate celelalte practici semnificante, e și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în mod logic, ar trebui să deseneze un sclipitor, ironic, gurmand, dar banal roman adulterin. Ar însemna să nu ținem cont de geniul inventiv al lui Orsenna, al cărui orgoliu elitist nu e satisfăcut decît de legendă. Într-adevăr, după spusele lui Elisabeth, "doar timpul înnobilează adulterul. Acumularea anilor echivalează cu legitimitatea. O mare poveste de dragoste este mai întîi o poveste durabilă." Trebuie deci construită legenda, trebuie să te instalezi în durată. E drept că e greu să ți le
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scrierii romanului), lucrurile nu s-au oprit acolo. Dorind parcă să-și verifice destinul, să-i provoace pe zeii literelor, în ciuda opoziției prietenilor și familiei, a decis să se ducă personal la Baku, în 2009, pentru a vedea, după propriile spuse, dacă "moartea are întîlnire cu mine". Și s-a dus pregătit, de altfel, înarmat cu o sumedenie de cărți, printre care Moartea lui Arthur Schnitzler, deși realitatea azeră l-a silit să-și revizuiască puțin cadrul finalului imaginat, deoarece hotelul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o rwandeză tutsi refugiată în Franța de circa treizeci de ani, a reușit, spre surpriza tuturor, înce pînd cu ea însăși, să obțină al doilea mare premiu literar rîvnit în Hexagon, Renaudot 2012, pentru romanul Notre-Dame du Nil. După propriile spuse, jurații Renaudot se cam învîrteau în jurul cozii, ezitînd între două valori sigure, Philippe Djan și Vassilis Alexakis, cînd Jean-Marie Le Clézio, atît de impregnat el însuși de alte culturi și îndeosebi de soarele african, a lansat numele prozatoarei rwandeze, care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
orice tentativă de identificare cu sine, asumată prin cuvînt, nu va face decît să agraveze această diferență de sine, acest ultim stadiu al diaforei. Eul scindat face să șchioapete funcția auctorială cea care, în mod obișnuit, atestă coerența și legitimitatea spuselor antrenînd în acest dezechilibru certitudinea noastră de cititor potrivit căreia discursul este proprietatea exclusivă a unui enunțător unic. Deci discursul nu mai apare ca topos esențial al eului totalizant, ci ca nisipurile mișcătoare ale unui subiect superior ironic, deziluzionat și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
paradoxului vital, nu doar stilistic, al lui între. Această înclinație, distinctă în toate textele sale, ar avea, credem, două surse principale: ontologică, pe linia mentalității tradiționale românești, și gnoseologică, în frecventarea filosofiei terțului inclus și, implicit, a fizicii cuantice. După spusele lui Mircea Vulcanescu, în spiritul românesc arhaic, lumea noastră nu este un spațiu al "prezențelor" în sensul metafizicii actualiste, ci cuprinde lucrurile care au fost dar nu mai sunt, ca și pe cele care ar putea fi dar nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pur narative: adevăratul Opus Magnum, marea operă de alchimie constă, aici, în rostirea poetică însăși. Actul de a poematiza și parcurgerea poemului n-au nevoie de nici o concluzie teoretică, de nici un „extract” ideativ al poeziei, spunerea poetică nu are altă spusă decât pe sine însăși, în deplina integritate a structurii sale material-verbale. Dacă-l numesc pe Mihai Ursachi - poet dotat cu o imaginație capabilă, într-adevăr, să dubleze realul - „preot al lui Hermes” e pentru că nici un alt poet român de azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
este, prin urmare, limba (lexic și reguli gramaticale) ca sistem de semne instituite social, actualizată sau concretizată în vorbirea fiecăruia. Cu alte cuvinte, locutorul folosește, în procesul comunicării, un lexic și o serie de reguli gramaticale pentru a-și construi spusele, vorbirea sau secvența discursivă. G. Guillaume face o distincție asemănătoare cu cea dintre limbă și vorbire la Saussure, dar în loc de termenul vorbire el va utiliza termenul discurs. Acesta jucând același rol, adică actualizarea, concretizarea individuală a limbii. În Dicționarul general
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
putea pricepe ce vrea să spună acesta și astfel pentru a putea comunica la un nivel satisfăcător cu el. Dar dacă receptorul este interesat mai mult decât atât, și anume de lucrurile și stările de lucruri la care se referă spusele locutorului, de corespondența sau adecvarea dintre acestea, cu alte cuvinte de valoarea de adevăr a enunțurilor, el trebuie să treacă, dincolo de sens, la referință. În acest sens, va spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
noastre, sau nu exprimă decât credințe, opinii care de cele mai multe ori sunt subiective și, astfel, pândite de eroare. Chiar dacă uneori ne interesează opiniile celuilalt asupra unor fapte, evenimente, găsindu-le chiar „geniale”, totuși, de cele mai multe ori, noi căutăm adevărul celor spuse, cu alte cuvinte ne interesează mai cu seamă cunoștințele cu un anumit grad de certitudine. Adevărul sau cunoștințele verosimile le căutăm uneori dezinteresat, doar din dorința de cunoaștere, dar de cele mai multe ori dintr-un interes pragmatic: deținând o reprezentare sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cognitivă a locutorului, în practica discursivă, presupune că acesta vizează o „înțelegere - scop” și nu o „înțelegere - mijloc”, altfel spus înțelegerea este un scop în sine. Înțelegerea, într-o situație de comunicare presupune atât discriminare și recunoaștere lingvistică, adică înțelegerea spusei, cât și sau mai ales a ceea ce este spus, și chiar o înțelegere a referentului, adică a acelui ceva despre care se spune ceva, în sensul de înțelegere a lucrurilor. Capitolul 4 DIMENSIUNEA ACȚIONALĂ A COMUNICĂRII VERBALE Motto: „La început
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pe impunerea unui cod: limba de lemn. Acest metalimbaj va fi și el unul de lemn, neaducând nici o informație asupra conceptelor. Funcția conativă sau incitativă este hipertrofiată, chiar descrierile transformându se în ordine și imbolduri. Ilustrativă, în acest sens, este spusa lui Goebbels, vorbind despre mișcarea nazistă, “noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține un anume efect”. (apud Thom, 1993:118). Semnificația, punctul forte al limbajului, este cea mai afectată dimensiune a acestuia, discursul de lemn netrimițând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la cele spuse. În momentul folosirii performative a discursului, intenția locutorului nu mai este una teoretică ci una practică, adică aceea de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și prin aceasta lumea reală, exterioară. În acest moment, înțelegerea de către interlocutor a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este un scop în sine, ci un mijloc în vederea influențării și transformării celuilalt, și odată cu el a lumii reale. Înțelegerea este o condiție necesară dar intermediară, în uzajul performativ al discursivității, reacția interlocutorului nu se produce decât în urma înțelegerii celor spuse. Prin urmare, referențialitatea este întotdeauna prezentă în întrebuințarea performativă a limbajului prin dimensiunea sensului (înțelegerii sensului) dar nu întotdeauna printr-o accedere fidelă la lumea referentului. Locutorul poate folosi o serie de „jocuri de limbaj” sau „jocuri de sens”, care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a ne putea forma o idee asupra dimensiunii istorice a acestor instituții. Chiar de la începutul Revoluției, s-a pus următoarea problemă: ce formă de organizare teritorială a Franței ar trebui adoptată. Exista un sentiment general că vechiul sistem reprezenta, după spusele abatelui Sieyès, un fel de "anarhie". Abatele, inspirat de noțiunile de unitate și indivizibilitate, a declarat că Franța nu putea fi "une collection d'Etats"*, negând astfel o organizare teritorială de tip federal. Mai degrabă, "... Elle est un tout unique
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
bună, soluționând situațiile și rezolvând problemele nu singuri ci împreună cu familia, școala, biserica. Îndemnul ar fi să dăm importanță mai mare celor din jur, să-i înțelegem, să-i apropiem de noi, să-i iubim necondiționat, să le dăm credit spuselor, să-i ascultăm, să-i încurajăm, să le înțelegem nevoile. Să fim mijlocitorii frământării și să-i învățăm că lumina poate să le dizolve toate nemulțumirile și să facem să se redescopere pe sine, să devină cum visau sau și-
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]