6,333 matches
-
descriere sumară a spiritualității: "Subordonarea întregului complex al existenței omenești spiritului care domină totul. E bucata noastră de existență șlefuită moral, purificată și dilatată necontenit în flacăra spiritului universal". Adică existența laolaltă cu arta, care este "imaginea ei stilizată". Altfel spus, spiritualitatea semnifica "viață în duh și artă în duh și, cum forma consacrată și concretă a spiritualității e Biserica, noua orientare însemnează viață și artă în Duhul Sfînt"37. Dacă noua generație se regăsea în acest adevăr, atunci ea se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spirit platonian, pentru fiecare dintre cuvintele a căror arheologie de sens o făcea în rostirea românească, Noica afla ceea ce el însuși definea drept "cel de-al doilea nume", dincolo de cel dintîi, cel de suprafață și mai puțin propriu. Afla, altfel spus, o legitimare a cuvîntului mult mai profundă decît ne-o poate da motivația sa exterioară. Mai mult, prin determinațiile pe care le recunoaște în cuvinte, venind mai totdeauna cu greutatea lor etimologică, Noica pătrunde în subiectivitatea acestora pentru a le
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de sensuri. Cuminecarea este, pentru Noica, un sinonim al polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu doar pragmatice. Iar dacă "acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate" (Eminescu), acest lucru se întîmplă datorită sporirii sensurilor prin sub-înțelesuri, adică prin cuminecare. Noica spunea, în deceniul șapte
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
voia să afle în ce direcție se îndrepta, în anii '30 ai secolului trecut, cugetul contemporan, Noica observa că timpul său formula, indubitabil, o constatare, și anume: "Trebuie să ieșim din turmă, trebuie să ne întoarcem la om!"78. Altfel spus, urgența vremii sale se putea concentra în două sau trei cuvinte: "întoarcerea la subiect". O atare cotitură spre sine era necesară, credea Noica, mai peste tot: "în politică aceasta se numește falimentul teoriei (...) și primatul omului; în școală se numește
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care și-l îngăduie în așa-numita Zi a Domnului. Duminica va fi astfel întîia zi cu adevărat plină din săptămînă, una în care omul se întoarce la izvor, la el și la tainele sale, în singurătate. Este, altfel spus, o Duminică de regăsire, și nu una a pierderii, a abandonului în brațele distracției (mai este nevoie să remarcăm, din nou, frapante asemănări cu lumea, o parte a ei, de azi?!). Sînt aici unele dintre rezervele lui Noica față de omul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
element probabil nu într-atît de mult saturat ontologic încît să aibă cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de ambiguitate pe cei care, lăsîndu-i la o parte conținutul pozitiv, își fac din timp o preocupare fundamentală 93. Altfel spus, timpul reprezintă un "ban calp la scară metafizică", o echivocitate plurală înșelătoare pentru cei ce au luat în seamă trăsăturile sale dubioase, jocul dublu și ipocrizia sa fundamentală, mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
își fac din timp o preocupare fundamentală 93. Altfel spus, timpul reprezintă un "ban calp la scară metafizică", o echivocitate plurală înșelătoare pentru cei ce au luat în seamă trăsăturile sale dubioase, jocul dublu și ipocrizia sa fundamentală, mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză a modului în care Cioran s-a raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gînd încolțea în mintea tînărului Cioran pe solul oferit de ceea ce el însuși numea tragicul cotidian al existenței personale, ca semn al neputinței de a ajunge la esența proiectelor, promisiunilor, a revărsărilor și elanurilor de fiecare zi, ca ilustrare, altfel spus, a sforțării zadarnice de a prinde "finalitatea atîtor flagelări și schingiuiri spirituale"111. " Există zile scrie Cioran în decembrie 1928 cînd cele mai frumoase idealuri visate le simți spulberîndu-se ca o grămadă de semințe purtate de nebunia unui vînt". Drama
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și filosofii luminiști au elaborat cărți, au produs deci idei, dar au pus totodată aceste idei în ecuația vieții publice, în al cărui spațiu s-au manifestat atunci cînd au coborît din al lor turn de fildeș. Au devenit, altfel spus, intelectuali, tot așa cum se întîmplă și cu tehnicienii cînd vor să-și materializeze invențiile și să le confere o valoare civică, politică și socială. Prin urmare, o primă concluzie: calitatea de intelectual nu este funciarmente legată de profesie, ci ea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au generat căile reflexive ale cercetărilor de pînă acum ale Viorellei Manolache. Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cunoașterii filosofice, iar cealaltă stă la baza cunoașterii matematice. Am ajuns astfel la ceea ce Kant consideră a fi esențial pentru cunoașterea matematică: "nu pot înainta câtuși de puțin prin concepte, ci întotdeauna prin construirea conceptelor" (Prolegomene, p. 67). Acestea fiind spuse, să revenim la problema de la care am plecat. Ce a stârnit toată această discuție a fost încercarea noastră de a afla dacă putem ajunge la o teoremă matematică doar cu ajutorul analizei conceptuale. Am văzut că, în principiu, am avea două
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
semiautonome. Așadar, indivizi diferiți s-au Întâlnit, s-au Întrepătruns În așa fel că nu s-au mai putut separa: unul a devenit organit În corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine” În celulele care le adăpostesc. Altfel spus, cloroplastele sunt, de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
orientarea sugerată de retorica critică"769. Primul astfel de "principiu" listat de McKerrow afirmă că ""Ideologiekritic" nu este, de fapt, o metodă, ci o practică/acțiune (practice, în limba engleză)"770. La ce se referă acest lucru? Cel mai simplu spus, la renunțarea la "preocupări metodologice"771. McKerrow atrage atenția asupra "lecției" lui Kenneth Burke, și anume faptul că "interpretările creative sunt constrânse de sistemati-citatea unei metode"772. Cu toate că majoritatea criticilor nu se folosesc de această învățătură, apreciază McKerrow, "din punctul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mari. Concluzia autorilor este existența unui stil cetățenesc particular în privința acțiunii politice pentru fiecare societate. Competența cetățenească este însoțită și de cea dependentă, cetățeanul fiind totodată și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mari. Concluzia autorilor este existența unui stil cetățenesc particular în privința acțiunii politice pentru fiecare societate. Competența cetățenească este însoțită și de cea dependentă, cetățeanul fiind totodată și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
competitiv sau de mulțumirea cu lupta autorităților publice împotriva corupției. Diferența evidentă constă în comportamentul lor politic: apartenența la partide este cel mai important predictor al participării convenționale, în timp ce apartenența la sindicate este un predictor important al celei neconvenționale. Altfel spus, cei care protestează nu sunt și cei care sunt activi civic, în timp ce încrederea socială nu joacă nici un rol în participarea politică, așa cum descoperise anterior același Uslaner (2002). Protestul din România este asociat cu sindicalismul, iar unele mișcări sindicale s-au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
domnească, fiindcă a fost formulată și spusă de însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos, atunci când ucenicii Săi, Sf. Apostoli, L-au rugat să-i învețe cum să se roage: „Doamne, învață-ne și pe noi să ne rugăm”. Și Mântuitorul lea spus să se roage astfel: „Tatăl nostru, Care ești în cer, Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă- ne-o nouă astăzi și ne iartă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ci și pentru prevenirea lor. Cerem lui Dumnezeu să nu îngăduie să fim duși în ispită, nici măcar în sensul că ar dori să afle cât de mare ne este credința. Sf. Grigorie de Nyssa se întreabă: „Ce s-a dorit spus, prin aceste cuvinte?” „Domnul îl numește pe vicleanul în multe și felurite chipuri, după felurimea vicleniilor lui, zicându-i: „diavolul”, „Beelzebut”, „mamona”, „stăpânitorul acestei lumi”, „ucigător de oameni”, „mincinos și tatăl minciunii” și alte asemenea cuvinte. De aceea, poate că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
din ea, inclusiv de cărțile Monicăi, suspendarea Zburătorului, școala de partid pe care biata Ly o face cu teribile mustrări de conștiință în fața strămoșilor ei boieri, în speranța supraviețuirii, arestările mamei și a fraților ei. În ciuda toxicității lui, adevărul trebuie spus atâta vreme cât el mai poate fi auzit. Iluzia, speranța deșartă e o minciună pe care EBL nu și-o asumă. A-i scrie fiicei sale devenise pentru bătrâna mamă un ritual asemeni celui de rugăciune. Produce o exfoliere a eului până ce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de altfel despre Constantin Noica, în mod pătrunzător, că era incapabil să vadă, să simtă, să realizeze răul. Nici cel comunist, nici un altul. Așa este. Ceea ce nu înseamnă că nu ne aflăm în față unei evidente deformații. Sau mai bine spus a unei lipse de priză la realitate. Căci răul există vrem, nu vrem în lume. Zeci de teologi și filozofi iluștri i-au recunoscut existența. Noica nu-l percepe totuși, nu-l recunoaște, nu-l realizează, mai ales. Este cea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
estetism marginal (Pater, Swinburne, Wilde). Pe continent și îndeosebi în Franța (de unde au venit mai toate modelările conștiinței literare române), concepția este însă diferită. Evident, întreaga problemă ar merita să fie reluată pe larg. Este sau nu literatura, foarte popular spus, buricul pământului? Ne mărginim, deocamdată, la discutarea unui alt aspect al acestei cărți efectiv incitante și constructiv polemice. Ea se deschide cu o secțiune intitulată: Teoria ariergardei. Literatura ca scandal, al cărei prim capitol poartă titlul: L-am citit de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
orice tip, fie de dreapta sau de stânga, sunt în mod esențial reacționare. Orice regim neototalitar la fel. Democrația totalitară a regimului Iliescu-Roman este, de pildă, în mod evident în net progres față de regimul Ceaușescu. Dar reacționară, deoarece frânează, eufemistic spus, forțele cu adevărat înnoitoare, profunde ale societății românești postceaușiste. Să rămânem însă, deocamdată, doar la literatură... Care este din acest punct de vedere situația secolului XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori ai epocii au fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ea. Neintrat în nici un fel de competiție de acest gen, putem observa cu mai multă detașare evoluția psihologiei sociale actuale. Mitologia nostalgico-eroică a Aiudului este lăsată mult în urmă. Trist, dar adevărat. 2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
europeană și multe, multe alte probleme esențiale și de cea mai strictă și acută actualitate. 3. Nu mai puțin capitală este, în sfârșit, necesitatea sintezei reale, organice, dintre conceptele și schemele politologice, să le spunem internaționale și realitățile românești. Altfel spus, abandonarea decisivă a stilului compilativ, mimetic, atât de frecvent trebuie subliniată și repetată această situație negativă în favoarea analizei și sintezei creatoare, originale. Idei, metode, referințe cât de moderne și americane posibil. Integral de acord. De o mie de ori. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se află în același timp în situația istorică paradoxală de a fi irepetabil (în definitiv, am adăuga noi, toate evenimentele istorice sunt irepetabile, fapte de succesiune, cum spunea și bătrânul A.D. Xenopol) și de a supraviețui sub diferite forme. Altfel spus, marxismul a eșuat 10, reușind, totuși, să se camufleze, să se metamorfozeze, să se regenereze chiar (toate formulele au o parte oarecare de adevăr) sub forma național comunismului. Despărțirea de trecut și continuitatea sa politică formează, în orice caz, un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]