7,322 matches
-
am terminat. Cum, domnule, când americanul își pune drapel și la mașină?! Să arate că el este american. Și cui să-i arate, că doar nu are granițe cu Uniunea Sovietică și nici cu nu știu cine. Dar fiecare cetățean acolo arborează steagul, nu le este rușine. C. I.: Viața și experiența dumneavoastră au pentru mine un caracter exemplar și simbolic pentru că în fond, din ceea ce mi-ați spus, ați fost o viață întreagă în căutarea libertății. S. Ț.: Acesta a fost sensul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Crăciun". Părtași ca majoritatea localnicilor la birurile așezărilor, preoții erau purtătorii unor înalte virtuți care, adesea, erau evidențiate și date drept exemplu populației, cum făcea dr. C. Istrati în „Evenimentul" Iași din 24 iunie 1905: „Bătrânii noștri aveau pe steagul tării semnul sfintei cruci și anumite icoane; la dânșii limba, neamul și credința creștină alcătuiau treimea pentru care au luptat și pentru care cu miile au murit spre a ne lăsa moștenire aceste trei odoare cu care ne fălim în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se vindea în târguri cu măsura și cu cumpăna" și se strângea de vornicul târgului. Mai târziu ea s-a numit și darea luată de la vânzătorii și cumpărătorii de vite aduse la târg și se percepea de vameșul domnesc. Banii steagului era darea care se „arunca pe tară" când venea domn nou, ca să-și poată plăti cheltuielile pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poată plăti cheltuielile pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii pe care i-au apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea domniei. Se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii pe care i-au apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea domniei. Se aplica la fiecare 3 ani și se chema „mucarelul cel mare" pentru că costa pe domn multă cheltuială, dar se aplica și la fiecare an
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea împotriva cărții Domniei mele". Urma data: 20 Ghenarie 1681 și... pecetea domnească. „Așa era în sistemul timpului, ca judecătorul vechi să primească pocloane: steaguri de fân, poloboace de vin, haine, odoare și altele. Și o parte și alta se credeau obligați să aducă asemenea pocloane, judecătorul vechi unic creânduși venituri din aceste daruri", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia" (25 februarie 1909) când se discută
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor, „oameni care să asculte de Episcopie care din ce treaptă sau breaslă ar fi cel ce locuiește pe acele moșii". Episcopul avea dreptul să ia „dejma din toate", după vechiul obicei, iar oamenii pe care i-a apucat „banii steagului" pe acele moșii, nu aveau voie a se strămuta. Importantă de relatat este Adunarea domnească a Domnului Grigore Ghica din 1748 unde s-a discutat și s-a stabilit așezământul pentru școlile din Moldova și la care au participat și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de însemnată prin partea ei esențială. Și partea esențială sunteți voi, prea iubiții mei fii, voi gazetarii catolici din 45 de nații ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea discursului, Papa a punctat absența Germaniei și Rusiei de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o opțiune care confirmă, involuntar, concepțiile uzuale încă, național-etatiste, asupra istoriei moderne. în plus, autorul preia acuzele aduse inițial comunismului doar din perspectivă națională. în bătăliile simbolice care au populat revoltele și represiunile epocii, emblemele naționale cum ar fi imnul, steagul, „clasicii” polonezi, monumentele istorice, manualele, funeraliile sau pelerinajele au avut mereu un rol central, captând aproape necondiționat solidarități și antipatii, parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, în mare parte bazate pe antisovietism
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cei care se roagă și cei care luptă). Comuniștii români pot fi considerați un fel de oratores, preoții unei noi religii, iar liderii lor, zeii acesteia. Icoanele din instituții au fost înlocuite după 1948 cu portretele conducătorilor preaiubiți, purtate alături de steaguri, ca niște prapuri, pe la mitinguri. Dacă am văzut cine erau oratores, este mai greu de aflat cine erau, după 1945, bellatores. Armata, odinioară o instituție de elită, nesolicitată după 1945 să mai poarte vreun război adevărat, se ocupa de strânsul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Seara au năvălit În locuințele și adăposturile lor patrule mixte, din care făceau parte și mulți cetățeni Înarmați. Iar locuitori ai acestei străzi au furnizat „dovezile” rebeliunii. „După ce am fost În parte jefuiți șam fostț puși În fața aparatelor fotografice cu steaguri roșii În mână, lanterne etc., În fața plutoanelor șde soldațiț și a mitralierelor gata de tragere, cu mâinile În sus. În lipsa noastră de acasă patrule mixte au forțat ușile de la case și sub pretext că caută arme au jefuit tot ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
C." , cei care au fost educați la Universitatea locală și au Învățat În licee ai căror tineri băteau cu sălbăticie orice student sau elev evreu și ieșeau din când În când să spargă ferestre și capete, cei care au sfințit steagurile Mișcării lui Cuza, XE "Cuza, Alexandru C." pe care era imprimată crucea Încârligată, și steagurile Gărzii de Fier XE "Gărzii de Fier" a lui Codreanu XE "Codreanu" , actorii Teatrului Național care au continuat ani dela rând să-l prezinte cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
căror tineri băteau cu sălbăticie orice student sau elev evreu și ieșeau din când În când să spargă ferestre și capete, cei care au sfințit steagurile Mișcării lui Cuza, XE "Cuza, Alexandru C." pe care era imprimată crucea Încârligată, și steagurile Gărzii de Fier XE "Gărzii de Fier" a lui Codreanu XE "Codreanu" , actorii Teatrului Național care au continuat ani dela rând să-l prezinte cu entuziasm pe evreu drept o ființă ridicolă și demnă de dispreț, cum apărea În piesele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Basarabia" eliberată, nu va mai fi loc pentru evrei, și nici În Bucovina XE "Bucovina" eliberată, promiteau toate ziarele. La Cernăuți XE "Cernăuți" , relata corespondentul militar al ziarului Curentul: „Iuda trădătorul veșnic” a Încercat să primească Armata română cu steaguri românești, dar asta nu-i va ajuta cu nimic: „Judecata cea mare va veni mai curând decât cred ei... bunătatea creștinească nu a putut dezlega nodul spânzurătorii lui Iuda”. Ziarele n-au văzut nici o deosebire Între evreii din Basarabia XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
în oraș parașutiști, dintre care 2 erau evrei din Iași repatriați în URSS în vara anului 1940. De asemenea, același comandament militar a informat eșaloanele superioare că în timpul bombardamentului aviației sovietice "la unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând"21. Este lesne de înțeles faptul că asemenea rapoarte au avut menirea de a înteți psihoza antisemită și de a tensiona și mai mult atmosfera încordată existentă în oraș. Ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
subversive" ale populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între orele 17-21, razii și percheziții la casele locuite de evrei în urma cărora s-au confiscat "lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete". Cu acest prilej Poliția a arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de culoare roșie) din care ar putea confecționa steaguri comuniste". Chestorul Poliției Iași locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici a propus internarea suspecților pe timp limitat într-o cazarmă pentru a preveni contactul acestora cu "spionii și agenții rezidenți pe care inamicul îi are lăsați în localitate"22. Nu este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela Calea Ferată, care anul trecut s'au repatriat în Basarabia. În spitalele din Iași sunt aproximativ 150 răniți români de pe front, iar la Spitalul Notre Dames sunt 14 yperitați germani. La unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând. Poliția a luat măsuri de arestarea acestor indivizi. Îndată ce primim rapoarte detaliate, vom raporta imediat întreaga desfășurare și pagubele înregistrate. Dela Inspectoratul Jand. Iași. 2. În ziua de 26 Iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
40 echipe cu următoarea misiune: 1) Identificarea tuturor persoanelor prin acte de legitimație legale (buletinul populației, carnet C.F.R., acte militare, adeverințe premilitar la curent). 2) Percheziții domiciliare amănunțite și corporale la toată populația evreiască confiscându-se: lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete. 3) Deținerea pe loc și înaintarea la Chestură a oricărui individ străin de localitate ce nu ar putea face dovada prezenței lui în Iași sau acelor suspecți (cu motive de suspiciune serioasă) cu probe materiale. 4
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de legitimație. Dintre aceștia s'au reținut pentru cercetări un număr de 207 indivizi prezentând oarecari suspiciuni, întrucât la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de culoare roșie) din care ar putea confecționa steaguri comuniste. Toți aceștia urmează a fi cercetați și controlați la caziere, asupra cărora opiniem a fi internați într'o cazarmă pe timp limitat unde să fie ținuți sub pază și întrebuințați la munca de folos obștesc întrucât ar putea deveni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
descinderilor, numeroși soldați germani au fost omorâți de comuniștii care trăgeau asupra lor. Au fost ridicate numeroase persoane suspecte și transportate la Chestură. Cu prilejul descinderilor s'au găsit: planul conductei de apă, planul Uzinei Electrice, arme, muniții, mitraliere și steaguri roșii. Este imperios necesar deci, să se ia urgente măsuri pentru a se preveni o situație mai gravă. Căci aceste elemente, încurajate prin lipsa de autoritate și energie din partea autorităților, capătă mai mult îndrăzneală și vor continua să se pregătească
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
REFERAT 13 iulie 1941 Starea de spirit a populației din regiunea de Nord a Bucovinei eliberate. 1. Populația românească își manifestă bucuria că au revenit la patria lor prin ovațiunile ce le fac trupelor române în trecere prin localitățile lor. Steagul tricolor flutură pretutindeni la casele celor ce au simțit și simt românește. Dragostea cu care au primit trupele române s'a mai manifestat și prin darurile ce se făceau trupelor cantonate și care au constat în special în alimente, păsări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Bucovina de Nord și Basarabia, iar după plecarea bolșevicilor au organizat gărzi naționale în unele localități și au asigurat paza depozitelor rămase de la Ruși. Au desființat colhozurile, împărțindu-și pământul și vitele. În unele sate din Bucovina au arborat steaguri ucrainene. Acest caz a fost raportat M.C.G., spre a se lua o măsură uniformă pentru toate teritoriile eliberate. În concluzie: Ucrainenii sunt ostili regimului bolșevic, dar sperând în întemeierea Statului Ucrainean independent, nu se identifică cu Statul Român. Ei formează
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Savanta mângâind un vibrator cu zâmbetul pe buze, apoi fețele postrevoluționare. Ion Iliescu e un alt favorit al lui Ion Bârlădeanu. Iliescu în fața mulțimilor, lângă Marx, Lenin și Păunescu, Iliescu imprimând bani falși în noua economie de piață, Iliescu între steagul PCR și zvastică, Iliescu pe post de Ceaușescu. Petre Roman zâmbind din spatele unui penis, Emil Constantinescu așteptat de elicopter și de stewardesa sexy. Personajele trec prin malaxorul-foarfecă al lui nea Ion și ies de acolo purificate, acceptabile și bune de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
își păstrează locul, dispar și reapar în acel șuvoi de oameni din ale căror brațe unduitoare se ridică parcă o spumă de flori și panglici roșii. O fetiță smulge stegulețul roșu din țeava unei arme, fuge cu el, apoi înapoiază steagul în hohote de râs soldatului care protesta, în timp ce școlărițele fluturau copii ale Constituției în loc de eșarfe către Gheorghe Gheorghiu-Dej... O femeie cu doi copilași, câte unul în fiecare mână: pe când se apropie de tribună, îi ridică pe amândoi triumfător. Noua viață
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]