5,526 matches
-
b. În unele cazuri, prin producerea unei depolarizări locale numite „potențial joncțional” care nu este un potențial de acțiune real, deoarece fibrele musculare interesate (de obicei mușchi netezi multiunitari) sunt prea mici pentru a putea genera un astfel de potențial. Stimulii uzuali sunt de natură nervoasă. (3) Calciul ionic necesar contracției majorității mușchilor netezi provine ca și în cazul mușchiului striat cardiac în principal din mediul extracelular, deoarece reticulul sarcoplasmic al mușchiului neted este rudimentar. (4) Deoarece mușchiul neted nu conține
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
Depozitele hepatice de glicogen se epuizează de regulă după câteva ore de efort fizic în lipsa oricărui aport energetic exogen, iar gluconeogeneza hepatică devine procesul dominant pentru asigurarea și menținerea unei rate crescute de producție hepatică de glucoză (1, 9, 17). Stimulul esențial care asigură o producție hepatică crescută de glucoză în condiții de efort fizic este reprezentat de un raport glucagon:insulină supraunitar în vena portă (9, 35). Activarea sistemului vegetativ simpatic nu are nici un rol în acest sens (9, 36
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
locul pe care un animal sau altul îl ocupă pe scara evoluției. Aceste însușiri îi permit să analizeze, mai mult sau mai puțin elaborat, situația și să folosească o strategie comportamentală adecvată. La animale aceste procese sunt în general lineare. Stimulii "aversivi" (stimuli ce provoacă greață, dezgust și care induc repulsie) provoacă o strategie de evitare; stimulii "plăcuți" (stimuli agreabili ce induc atracția) declanșează o strategie de apropiere. Urmărindu-și obiectivul principal și anume acela de supraviețuire, animalul este, periodic sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care un animal sau altul îl ocupă pe scara evoluției. Aceste însușiri îi permit să analizeze, mai mult sau mai puțin elaborat, situația și să folosească o strategie comportamentală adecvată. La animale aceste procese sunt în general lineare. Stimulii "aversivi" (stimuli ce provoacă greață, dezgust și care induc repulsie) provoacă o strategie de evitare; stimulii "plăcuți" (stimuli agreabili ce induc atracția) declanșează o strategie de apropiere. Urmărindu-și obiectivul principal și anume acela de supraviețuire, animalul este, periodic sau continuu, tentat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să analizeze, mai mult sau mai puțin elaborat, situația și să folosească o strategie comportamentală adecvată. La animale aceste procese sunt în general lineare. Stimulii "aversivi" (stimuli ce provoacă greață, dezgust și care induc repulsie) provoacă o strategie de evitare; stimulii "plăcuți" (stimuli agreabili ce induc atracția) declanșează o strategie de apropiere. Urmărindu-și obiectivul principal și anume acela de supraviețuire, animalul este, periodic sau continuu, tentat să delimiteze un teritoriu pentru a-și asigura accesul la hrană, la procreere sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai mult sau mai puțin elaborat, situația și să folosească o strategie comportamentală adecvată. La animale aceste procese sunt în general lineare. Stimulii "aversivi" (stimuli ce provoacă greață, dezgust și care induc repulsie) provoacă o strategie de evitare; stimulii "plăcuți" (stimuli agreabili ce induc atracția) declanșează o strategie de apropiere. Urmărindu-și obiectivul principal și anume acela de supraviețuire, animalul este, periodic sau continuu, tentat să delimiteze un teritoriu pentru a-și asigura accesul la hrană, la procreere sau pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostile și agresive după ce au vizionat un material video de o violență moderată. Autorii conchid că nivelul ridicat de iritabilitate personală reflectă o eventuală existență a unei rețele întinse și bine articulate de asociații agresive amorsate (fenomen cognitiv în care stimulul denumit amorsă, investit cu o anumită semnificație, pune în mișcare activități ce se produc în mod normal la intervenția celui de-al doilea stimul) de stimuli asociați cu violența. Bushman (1996) confirmă această idee demonstrând că subiecții foarte agresivi, în comparație cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
existență a unei rețele întinse și bine articulate de asociații agresive amorsate (fenomen cognitiv în care stimulul denumit amorsă, investit cu o anumită semnificație, pune în mișcare activități ce se produc în mod normal la intervenția celui de-al doilea stimul) de stimuli asociați cu violența. Bushman (1996) confirmă această idee demonstrând că subiecții foarte agresivi, în comparație cu subiecții mai puțin agresivi, atribuie cuvintelor cu semnificații incerte conotații agresive. Corelația dintre personalitatea agresivă și comportamentul agresiv ca răspuns la provocări în urma vizualizării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei rețele întinse și bine articulate de asociații agresive amorsate (fenomen cognitiv în care stimulul denumit amorsă, investit cu o anumită semnificație, pune în mișcare activități ce se produc în mod normal la intervenția celui de-al doilea stimul) de stimuli asociați cu violența. Bushman (1996) confirmă această idee demonstrând că subiecții foarte agresivi, în comparație cu subiecții mai puțin agresivi, atribuie cuvintelor cu semnificații incerte conotații agresive. Corelația dintre personalitatea agresivă și comportamentul agresiv ca răspuns la provocări în urma vizualizării unor scene
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o eventuală intervenție a altor factori legați de agresivitate. Pentru a explica fenomenul, autorii propun un model bazat pe evitarea emoțiilor negative (NAE). În conformitate cu acest model, temperatura ridicată nu ar trebui să provoace creșterea agresivității decât în absența unor alți stimuli "ostili". Prezența simultană a mai multor stimuli negativi produce acumularea și, în consecință, creșterea sentimentelor negative, modificând astfel relația dintre agresivitate și temperatură. Pentru a testa modelul NAE, Anderson și Anderson (1998) au identificat 26 de efecte diferite ale temperaturii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de agresivitate. Pentru a explica fenomenul, autorii propun un model bazat pe evitarea emoțiilor negative (NAE). În conformitate cu acest model, temperatura ridicată nu ar trebui să provoace creșterea agresivității decât în absența unor alți stimuli "ostili". Prezența simultană a mai multor stimuli negativi produce acumularea și, în consecință, creșterea sentimentelor negative, modificând astfel relația dintre agresivitate și temperatură. Pentru a testa modelul NAE, Anderson și Anderson (1998) au identificat 26 de efecte diferite ale temperaturii ridicate (temperaturi de 35 C vs nivelul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
toți indivizii au reacționat agresiv, unii considerând că provocarea n-a fost intenționată, găsindu-i circumstanțe atenuante. Studenții aflaseră, de fapt, că înainte de a-i insulta, complicele experimentatorului tocmai luaseră o notă proastă la chimie. Acești studenți îi administrează complicelui stimuli "ostili" mai puțini intenși decât cei care n-au fost informați în prealabil despre nota buclucașă. Subiecții informați în prealabil n-au interpretat la fel provocarea cu cei neinformați. Într-adevăr, cei informați puteau să prevadă în avans eventualitatea tratamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale imediate. Acestea din urmă par să depindă de medierea pornirilor comportamentale specifice activate la indivizi de receptarea unui stimul "ostil" (Hokanson și Burgess, 1962a; Hokanson și Burgess, 1962b; Hokanson, Burgess și Cohen, 1963; Hokanson și Shetler, 1961; Hokanson, Willers și Koropsak, 1968; Gentry, 1970a; 1970b; Rule și Hewitt, 1971; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Pahlavan). Rezultatele studiilor experimentale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
neurovegetativ al individului. Iar aceste activități neurovegetative sunt influențate de natura, intensitatea și modul în care subiectul percepe cauzele stimulării la care a fost supus. Rezultatele cu privire efectele comportamentale. Numeroase experimente având ca subiecți oamenii demonstrează că administrarea de stimuli ostili precum mirosurile urâte, proiecția de scene dezagreabile, zgomotele insuportabile, durerea ischemică sau căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al receptării stimulilor "ostili" n-au putut fi evitate decât în foarte puține studii precum cele ale lui Kelly și Hake (1970 citat de Pahlavan) sau în cele realizate de către mine și colegii mei (da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet, 1990; da Gloria
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Duda, 2000). Celelalte studii citate au folosit, în general, o metodologie ce implica contextele interpersonale, de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei observate. Acest fenomen nu pare să reprezinte doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rol mult mai important decât la animale. Comportamentul provocat de stimularea ostilă conține la oameni un grad de variabilitate mult mai mare decât la speciile de animale studiate, fapt ce se datorează varietății de situații în care indivizii pot recepta stimuli ostili. Trebuie deci făcută distincția între diferitele niveluri de răspuns atunci când examinăm comportamentele sociale ale organismelor supuse unei stimulări "ostile". Aceste niveluri s-ar extinde de la fenomenele motorii pur musculare identificate uneori la rozătoarele supuse șocului electric până la comportamente atent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îi aplica o pedeapsă celuilalt. Acesta din urmă îi putea și el la rândul lui aplica o pedeapsă primului. Rezultatele au arătat că atunci când subiecții, jucând rolul terței persoane, puteau determina nivelul de agresivitate manifestat în timpul provocării, creșteau intensitatea de stimuli ostili administrați țintei ofensatoare. Dar dacă aceeași subiecți deveneau victime ale provocării, ei diminuau nivelul de agresivitate manifestat. În timpul interacțiunilor, acordul verbal și/sau comportamental al complicelui experimentatorului vizând nivelul de agresivitate propus de subiecții de sex feminin împotriva țintei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții mai puțin cooperanți. * Agresivitatea și transferul de activare Zillmann (1979 citat de Tedeschi et al., 1994) admite că atributele asociate violenței pot declanșa agresivitatea, dar pune la îndoială explicațiile propuse de Berkowitz și LePage (1967). În opinia lui Zillmann, stimulii folosiți în timpul experimentelor posedă toți un cu totul alt caracter ce poate fi asociat cu agresivitatea. Acești stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că atributele asociate violenței pot declanșa agresivitatea, dar pune la îndoială explicațiile propuse de Berkowitz și LePage (1967). În opinia lui Zillmann, stimulii folosiți în timpul experimentelor posedă toți un cu totul alt caracter ce poate fi asociat cu agresivitatea. Acești stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat probabil un nivel de activare neurovegetativ mult mai ridicat decât documentarul, activarea astfel declanșată fiind atribuită furiei resimțite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]