5,483 matches
-
doar constatate, dar nu și explicate deplin. În mod real, variațiile concrete rezultă din gradații și particularități de organizare ale elementelor și structurilor ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară. Personalitatea creatoare tipologie. Astfel, singularul se descifrează pe baza generalului și prin diverse clasificări tipologice și apoi prin generalizarea acestora. Actual se consideră că orice demers în sfera personalității, fie cu caracter teoretic sau aplicativ, trebuie să se bazeze pe corelarea dialectică permanentă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor, dintre care le vom aminti pe cele mai semnificative. Vasile Munteanu propune o tipologie, pornind de la aptitudinile specifice și de la sistemul atitudinal, care cuprinde următorii creatori: - creatori potențiali
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor, dintre care le vom aminti pe cele mai semnificative. Vasile Munteanu propune o tipologie, pornind de la aptitudinile specifice și de la sistemul atitudinal, care cuprinde următorii creatori: - creatori potențiali, cu aptitudini pentru creație, dar care nu au o atitudine creativă; - creatori manifești care au și aptitudini și atitudini creative pozitive; - pseudocreatori, cei care doresc să
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creative pozitive; - pseudocreatori, cei care doresc să se manifeste, dar fără să dispună de aptitudini creatoare; - noncreatori, persoanele ce sunt lipsite de aptitudini și atitudini creative. Pornind de la aceleași dimensiuni ale personalității, H.H. Gough folosește analiza factorială și realizează următoarea tipologie a creatorilor: fanaticii, inițiatorii, diagnosticienii, erudiții, artificialii, esteții, metodologiștii, independenții. Poate cea mai complexă tipologizare este cea care aparține lui I. Moraru, care pornește de la cele 6 eureme fundamentale: eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
situație tipurile lecțiilor de antrenament la nivelul echipelor reprezentative școlare se reduc mai ales la una: lecție mixtă de antrenament având ca dominantă unul sau două obiective dominante: învățare + dezvoltare, învățare + dezvoltare + perfecționare, învățare + dezvoltare + verificare, etc. Pe fondul acestei tipologii ale lecțiilor de antrenament ale echipelor reprezentative școlare de baschet se conturează și structura sau structurile posibile ale acestor lecții în care verigile, părțile sau momentele lor sunt dependente efectiv de obiectivele operaționale și de condițiile concrete de antrenament. Ca
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
uneori sunt organizate și în lecțiile de antrenament propriu - zis. Lecțiile de antrenament cu echipe din afara școlii au fost discutate în capitolele anterioare. Condițiile specifice și variate impuse lecțiilor de antrenament școlar atrag după sine adaptări permanente ale acestora ca tipologie și structură, încât nu se poate vorbi de o prezentare unitară a lor, în același timp în care principiile didactice ale antrenamentului sportiv își găsesc și aici o aplicativitate specifică. 6.2. Conținuturile și demersurile metodice specifice lecțiilor de antrenament
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
bordul autobuzelor, centurile de siguranță, încărcarea vehiculului. Capitolul III Sănătatea, siguranța rutieră și siguranța mediului, serviciile, logistica Toate tipurile de permise (dintre cele care fac obiectul prezentului ordin) 3.1. Obiectiv: creșterea percepției privind riscurile rutiere și accidentele de muncă: - tipologia accidentelor de muncă din sectorul transporturilor, statisticile accidentelor de circulație, implicarea camioanelor grele/autocarelor, consecințele umane, materiale și financiare. 3.2. Obiectiv: capacitatea de a preveni criminalitatea și traficul de imigranți ilegali: - informații generale, implicații pentru conducătorii auto, măsurile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206850_a_208179]
-
și centrul de greutate. 2.1. Obiectiv: cunoașterea mediului social al transportului rutier și regulile care îl guvernează: 2.3. Obiectiv: cunoașterea reglementărilor privind transportul rutier de persoane: 3.1. Obiectiv: creșterea percepției privind riscurile rutiere și accidentele de muncă: tipologia │ │ │ │accidentelor de muncă din sectorul transporturilor, statisticile accidentelor de circulație, implicarea │ │ │ │camioanelor grele/autocarelor, consecințele umane, materiale și financiare. 3.2. Obiectiv: capacitatea de a preveni criminalitatea și traficul de imigranți ilegali: 3.3. Obiectiv: capacitatea de a preveni riscurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206850_a_208179]
-
utilizare corectă a vehiculului: 2.1. Obiectiv: cunoașterea mediului social al transportului rutier și regulile care îl guvernează: 2.2. Obiectiv: cunoașterea reglementărilor privind transportul rutier de mărfuri: 3.1. Obiectiv: creșterea percepției privind riscurile rutiere și accidentele de muncă, tipologia │ │ │ │accidentelor de muncă din sectorul transporturilor, statisticile accidentelor de circulație, implicarea │ │ │ │camioanelor grele/autocarelor, consecințele umane, materiale și financiare. 3.2. Obiectiv: capacitatea de a preveni criminalitatea și traficul de imigranți ilegali: 3.3. Obiectiv: capacitatea de a preveni riscurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206850_a_208179]
-
eventuală evoluție personală conștientă) un plan de învățare personalizat, cănd el vine săptămănal în interacțiune cu cinci-șase sute de elevi dacă predă o disciplină cu o oră pe săptămănă în planul cadru?! Este de bun simț lucrul cu tipare, cu tipologii, căci fiecare dintre noi ne dorim să avem acces la universal, nu să ne închidem în particularitățile noastre insolubile, și în cazul acesta oare nu ne vedem siliți a abandona individualul pentru a-l revărsa firesc în universal?! Examenele, concursurile
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
dezvoltarea ulterioară a ideilor sale, G. Călinescu alunecă într-o anumită măsură pe această pantă (...). Într-adevăr, «a cunoaște înseamnă a generaliza». Dar care este acest «general», care este acea «categorie întreagă» al cărei esențial trebuie dezvăluit în primul rând? Tipologia «etern-umană» sau clasa socială? Ce-i drept, anumite trăsături morale sunt relativ persistente. Oameni irascibili și bănuitori, oameni ipocriți și interesați, oameni leneși, dispuși să viseze planuri inutile și irealizabile etc., au existat și vor mai exista (...). Există în teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al. • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca • Tipologia presei românești, Marian Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca, 400 pag., 195.000 lei • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 72.000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu, 854 pag., 295.000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu, 752 pag., 362.000 lei. Colecția ABC • Arhitectura
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
amestecă notațiile de jurnal ale autorului cu eseuri substanțiale despre Stendhal, Baudelaire, Paul Valéry, Titu Maiorescu, L.N. Tolstoi, André Gide, Robert Musil, Virginia Woolf, Franz Kafka, Mateiu I. Caragiale, Witold Gombrowicz, Cesare Pavese, Albert Camus, Radu Petrescu. Autorul nu încearcă tipologii pe tema „pactului autobiografic”, nu caută „numitorul comun” sau constante autonarative, ci, în spiritul criticii practicate, bunăoară, de Lucian Raicu, înoată cu plăcere în apele interioare ale subiecților, aleși cu grijă. Gândită și lucrată ca o adevărată teză de doctorat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
psihologia românească. Începând din 1937, a publicat o serie de studii și articole din domeniul filosofiei, al psihologiei generale și aplicate, precum și volume de eseuri, dintre care cităm: Psihologia personalității (1935), Caracterele afectivității (1937), Conștiință și inconștient (1941), Probleme de tipologie (1957), Psihologia pedagogică (1962), Afectivitatea (1963), Drama psihologiei (1965, ed. a II-a, 1972), Culmi și abisuri ale personalității (1974), Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității (1982). Lucrările sale nu sunt voluminoase. Multe dintre ele, deschizătoare de drumuri, au apărut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
John Wilson, 330 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag. • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag. • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan, 152 pag. • Televiziunea pe înțelesul tuturor, A. Goodwin, G. Whannel (coord.), 264 pag. • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag. • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida, 188 pag. LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Academica ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea cauzală. d. Aparatul critic este bogat și funcțional, cu un raport echilibrat între text și referințele de subsol al paginii, cu o bună și judicioasă acoperire prin lucrări a informațiilor din cadrul textului. * * * Fiecare capitol invocat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor, limba în care ele au fost redactate, apartenența la ordinele misionare (Presa în limba română, Presa în limba germană, Publicațiile diecezane, Publicațiile franciscane), un scurt istoric al lor, prezentarea redactorilor și a colaboratorilor. Nu în ultimul rând, facem o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tentative, un element constant a fost dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia acestuia. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni asupra evenimentelor sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. În paginile publicației ar fi trebuit să se reflecte raportul dintre Stat Biserica Catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să fie o publicație catolică importantă din România. În contextul instaurării regimului comunist, acest ziar a dispărut, la fel ca toate publicațiile catolice din țara noastră. Buletin parohial Buletinul parohial a fost o revistă catolică care s-a încadrat în tipologia presei religioase parohiale (foarte bine dezvoltată în Occident)404. Precursorul acestei publicații a fost Buletin paroissial 405, apărut în anul 1916 la București în limba franceză, aparținând Catedralei "Sf. Iosif" din același oraș. Tipărirea în limba franceză a exprimat modul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ei și influența ei culturală și moralizatoare de pretutindeni, spulberând astfel prejudicii, neadevăruri, insinuări răutăcioase, acuze nemeritate sau chiar învinuri sau calomnii copiate stereotip în unele manuale didactice și într-o anumită presă"410. Buletinul parohial s-a încadrat în tipologia clasică a presei parohiale (destinată membrilor unei parohii); cuprindea în primul rând informații despre evenimentele și activitățile din parohia respectivă (în cazul de față, din parohia "Sf. Iosif" din București), dar și alte chestiuni generale despre viața catolică din dieceză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații nu doar catolicilor)871. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia sa. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni despre evenimente sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. O astfel de publicație ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istorie a presei românești, Editura Hyperion, București, 2000, Mircea Dumitrescu, File din istoria presei românești, Editura Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală "Niște Țărani", București, 2000, Ion Iliescu, Sondări în istoria presei românești, Editura Presa Universitară Română, Timișoara, 1999, Marian Petcu, Tipologia presei românești, Editura Institutul European Iași, 2000, Idem, Istoria presei române, Editura Tritonic, București, 2002, Mircea Popa, Istoria presei românești din Transilvania, Editura Tritonic, București, 2003. 32 Pierre Albert, Istoria presei..., p. 64. 33 Ibidem, p. 65. 34 Studierea fenomenului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care să garanteze o dezvoltare echilibrată. Complexitatea procesului de regionalizare a generat o panoplie de tipuri de regiuni, de la cele create în mod natural, la cele create instituțional și de la regiuni afiliate diferitelor domenii de cercetare, la regiuni de dezvoltare. Tipologii regionale în teoria economică În abordarea sa asupra procesului de regionalizare, Benedek József identifică următoarele trei moduri fundamentale de regionalizare [2004, p.32-33]: regionalizarea normativ - formală care se referă la cadrul instituțional al regionalizării, având caracter normativ pentru societate (împărțire
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
exemplu, subordonarea la o economie dominantă cum ar fi modelul Uniunii Europene). Abordările teoretice asupra tiplogiilor de regionalizare uzitate în Europa în special după anii ’70, când politica dezvoltării regionale se conturează ca fiind deosebit de importantă, clasifică regiunile în funcție de aceste tipologii de regionalizare după cum urmează [Antonescu, 2003, p.44-45]: regionalizarea monofactorială, care alege un principiu de grupare al regiunilor; Legat de caracterul central sau periferic al regiunii se disting: o regiuni centrale; o regiuni intermediare; o regiuni periferice; După natura activității
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]