6,587 matches
-
1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista "Liliacul", editată împreună cu patru colegi. a urmat cursurile Școlii Normale din Bacău după care, în perioada 1941 - 1945, a studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași. A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic
Ernest Maftei () [Corola-website/Science/304280_a_305609]
-
mare, Carol. Boemă și considerată de unii puțin excentrică, regina Elisabeta I va avea o mare influență în dezvoltarea tinerei, insuflându-i acesteia pasiunea pentru artă. De la vârsta de 5 ani, Elisabeta începe să ia lecții de pian și de vioară cu George Enescu, care era unul dintre artiștii protejați de bătrâna regină. În curând, va descoperi că are talent și la desen. Peste ani, prințesa va deveni o pictoriță sensibilă, însă puțin cunoscută marelui public. În scurt timp învață să
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
reîntors în Polonia unde a predat la Școala Națională de Muzică din Poznan. Ultimul concert l-a avut în noiembrie 1948 la Poznan. A lăsat în urma sa 150 de compoziții publicate incluzând 3 opere, 6 concerte pentru pian, unul pentru vioară, muzică de cameră, 8 sonate pentru pian și 24 de preludii dedicate memoriei lui Chopin. Cu toate că a înregistrat câteva discuri în Polonia după al doilea război mondial, cele mai importante sesiuni de înregistrări le-a făcut în Germania la sfârșitul
Raoul Koczalski () [Corola-website/Science/312589_a_313918]
-
Oradea) este o soprană română de etnie maghiară. În 1970 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde s-a căsătorit cu baritonul Dietrich Fischer-Dieskau. Julia Várady s-a născut la Oradea. La vârsta de 6 ani a început studiul viorii la conservatorul din Cluj. La paisprăzece ani a început să ia ore de canto cu Emilia Pop. A debutat ca mezzosoprană cântând Orfeu din Orfeo ed Euridice de Christoph Willibald Gluck și Fiordiligi din Cosi fan tutte de W.A
Julia Varady () [Corola-website/Science/312595_a_313924]
-
mișcare artistică din anii 1904 - 1908, care punea accentul pe intensitatea culorilor în pictură. s-a născut la 4 aprilie 1876 în Paris, într-o familie de muzicieni. Tatăl lui - Edmond Julien de Vlaminck, flamand de origine - era profesor de vioară, mama - Josephine Caroline - profesoară de pian. În 1879, familia se mută în localitatea Vésinet, în apropierea Parisului. În 1882 intră la școala elementară din localitate, dar nu are decât rezultate mediocre, tatăl lui îi dă lecții de vioară, îndeletnicire cu
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
profesor de vioară, mama - Josephine Caroline - profesoară de pian. În 1879, familia se mută în localitatea Vésinet, în apropierea Parisului. În 1882 intră la școala elementară din localitate, dar nu are decât rezultate mediocre, tatăl lui îi dă lecții de vioară, îndeletnicire cu care Maurice - printre altele - își va câștiga mai târziu pentru un timp existența. În anul 1893, familia Vlaminck se instalează în Chatou. Maurice își cumpără o bicicletă, cu care face numeroase curse dealungul Senei și participă la competiții
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
este o glumă muzicală, balansul tărăgănat al muzicii fiind pe potriva textului umoristic. Construcția sonoră este tonală (într-un înțeles lărgit, fiind inclus și acordul major al subtonicei) și modulează la un semiton ascendent în două momente, culminând cu soloul de vioară al lui Aldea, în maniera violonistului Stéphane Grappelli. Finalul este o scurtă concluzie a viorii care risipește sentimentul tonal. „Secolul vitezei” abordează un limbaj armonic avansat, împrumutând acorduri specifice muzicii de jazz (între care majorul supranumit acordul Hendrix - cu septimă
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
tonală (într-un înțeles lărgit, fiind inclus și acordul major al subtonicei) și modulează la un semiton ascendent în două momente, culminând cu soloul de vioară al lui Aldea, în maniera violonistului Stéphane Grappelli. Finalul este o scurtă concluzie a viorii care risipește sentimentul tonal. „Secolul vitezei” abordează un limbaj armonic avansat, împrumutând acorduri specifice muzicii de jazz (între care majorul supranumit acordul Hendrix - cu septimă mică și nonă mărită). Tempoul este rapid, în conformitate cu ideea desprinsă din titlu și versuri. Structura
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
a reprezentat Republică Moldova la concursul Eurovision din anul 2008 cu cântecul „A Century of Love”. s-a nascut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălti, Republica Moldova. A început să cânte la vârsta de șapte ani. În același timp, studia vioară la școala de muzică din Bălti. A absolvit Colegiul de Muzică din Bălti, instrument vioară. În 1993 Geta a intrat la Conservatorul din Chișinău, facultatea de muzică populară și jazz. Geta Burlacu este câștigătorea a numeroase premii la festivaluri naționale
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
Love”. s-a nascut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălti, Republica Moldova. A început să cânte la vârsta de șapte ani. În același timp, studia vioară la școala de muzică din Bălti. A absolvit Colegiul de Muzică din Bălti, instrument vioară. În 1993 Geta a intrat la Conservatorul din Chișinău, facultatea de muzică populară și jazz. Geta Burlacu este câștigătorea a numeroase premii la festivaluri naționale și internaționale (Moldova, România, Franța, Germania, Spania, Danemarca, Ucraina, Belarus) în domeniu muzicii jazz, pop
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
sau lucrarea din 1922 intitulată „A fi sau a nu fi !” ș.a. O altă expresie a evazionismului simbolist este lumea senzațiilor rafinate, a „corespondențelor” În opera lui Bednarik întâlnim destul de frecvent tema muzicii, ca de pildă în lucrările: „Fetiță cu vioară” - 1915, „La pian” - 1922. Lumea florilor este evocata prin tehnica de acuarelă atât de adecvată a reprezenta frăgezimea tulburătoare a materiei și coloritul ei delicat. Deseori corespondențele se asociază: florile împodobesc, uneori abia sugerate - și aceasta este o altă particularitate
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
de acuarelă atât de adecvată a reprezenta frăgezimea tulburătoare a materiei și coloritul ei delicat. Deseori corespondențele se asociază: florile împodobesc, uneori abia sugerate - și aceasta este o altă particularitate simbolistă - interiorul în care se face muzică (La pian, Cu vioara). Florile însoțesc adesea portrete de copii (Ziua Mamei),și aproape întotdeauna imaginile feminine - temă predilectă și artei 1900- cum se poate vedea în (Portretul soției artistului-1919); Portret de fată, (1925) sau Portretul Domnișoarei J.P., (1924). Florile apar și în interioarele
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
editarea unor serii de compilații dance (Techno Dance Party - Made în România, Cadoul Visat, Romanian Dance Revolution, Etnopetrecerea etc. Lui Radu, Mircea și Danny li s-au alăturat șase tineri talentați și ambițioși: Cornelia Tihon (instrumente de suflat), Cătălin Popa (vioară, chitară), Florin Vasile (tobe), Andrei Iorga (bass), Sebastian Badiu (clape) și Andrei Manea (chitară). Împreună vor duce mai departe tradiția etno-techno-legend a K1, într-o formulă 100% live. K1 lucrează cu Lavinia (ex-Spicy), Pepe, Luminița Anghel, Marcel Pavel, Anca Florescu
K1 (formație) () [Corola-website/Science/312252_a_313581]
-
prezent patru albume de autor. s-a născut în București, zona „Măcelari” (aproape de Lizeanu), iar la patru ani familia ei s-a mutat în zona centrală a Capitalei, pe Calea Victoriei. A urmat Liceul de Muzică „George Enescu”, unde a studiat vioara, cu toate că tatăl ei ar fi dorit să cânte la violoncel. Aici a fost colegă cu viitoarea colaboratoare Crina Mardare. A renunțat la școala de muzică și a ales o pregătire la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, iar apoi la Liceul „Gheorghe
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
, pe numele adevărat Dimitrie Chepețeanu (n. 20 februarie 1929, com. Satchinez, jud. Timiș, d. 1 aprilie 2014, Caransebeș). Urmează școală primară în comuna, dovedind, încă de mic, aptitudini artistice în orchestră condusă de părintele localității. Studiază vioară și chitară, iar în 1949 se căsătorește cu consăteana Doina Radu, cu care va avea două fețe. În 1951 este deportat în Bărăgan, împreună cu întreaga familie, la Dâlga - raion Lehliu. Urmează ani grei de mizerie, bunicul și tatăl său mor
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
muzică rock, Sly and the Family Stone. "" a fost remixat de Shep Pettibone, fiind adăugate mici schimbări de către John "Jellybean" Benitez. "Spotlight" are o instrumentație alcătuită din tobe, sintetizator și bătăi din palme, acompaniate de ecouri, un pian și o vioară în timpul interludiului. Versurile vorbesc despre cum oricine poate fi faimos dacă va cânta despre asta. Cântecul a fost primit cu recenzii mixte de la critii de specialitate. Discul single s-a clasat pe locul trei în Japonia, singura țară în care
Spotlight () [Corola-website/Science/311531_a_312860]
-
pe 10 octombrie 2007, la M.N.A.R.); mai multe reprezentații vor fi ținute și în Franța pe parcursul anului 2008. Un album cu înregistrarea în studio a spectacolului va fi publicat în perioada mai-iunie 2008. Instrumentația pentru spectacol cuprinde: flaut traversier, două viori, violă, violoncel, viola da gamba, cobuz, teorbă, chitară renascentistă, clavecin, orgă, percuții. Lor se alătură patru voci - o soprană, o altistă, un tenor și un bariton - și o pereche de dansatori.
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
Cluj), materializate în două CD-uri. Hristescu scrie două lucrări corale: „Două colinde românești” și „Ave Maria”; ambele câștigă premii în cadrul unor concursuri naționale de specialitate. Alături de acestea, creația sa mai cuprinde o uvertură de concert, un concert pentru două viori și orchestră și numeroase lucrări camerale. Cvartetul său de coarde, op.11 „Golful Persic” a obținut „Premiul pentru cea mai bună creație străină” la cea de-a XXI-a ediție a Festivalul Internațional de Muzică Fadjir din Iran. În decembrie
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
proporții vaste, alcătuită din mai multe părți (de regulă, patru), fiind executată în sălile de concert sau pentru înregistrări de o amplă orchestră simfonică. O simfonie nu are soliști instrumentali, excepție făcând așa-numita „ concertantă” (de ex.: "Sinfonia concertante" pentru vioară, violă și orchestră KV364 de W.A. Mozart sau "Symphonie espagnole" pentru vioară și orchestră de Édouard Lalo). "Simfonia a IX-a" de Ludwig van Beethoven introduce în mișcarea finală vocea omenească sub formă de soliști și cor. Procedeul va
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
sălile de concert sau pentru înregistrări de o amplă orchestră simfonică. O simfonie nu are soliști instrumentali, excepție făcând așa-numita „ concertantă” (de ex.: "Sinfonia concertante" pentru vioară, violă și orchestră KV364 de W.A. Mozart sau "Symphonie espagnole" pentru vioară și orchestră de Édouard Lalo). "Simfonia a IX-a" de Ludwig van Beethoven introduce în mișcarea finală vocea omenească sub formă de soliști și cor. Procedeul va fi preluat și de alți compozitori în creațiile lor, fără a impieta însă
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Școala muzicală de la Mannheim, conturată în jurul compozitorului și dirijorului Johann Stamitz (1717-1757). Cele mai timpurii simfonii de concert sunt orchestrate pentru orchestră de coarde, cu clavecin și deseori fagot ca parte a grupului continuo. Deși norma conține patru instrumente( două viori, o violă și un bas) trio simfoniile pentru două viori și bas sunt destul de întâlnite în fazele timpurii ale simfoniei. Simfoniile formate sub standardul a 4 continuă să fie cultivate până la sfârșitul secolului, în special de către compozitorii care lucrează la
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Stamitz (1717-1757). Cele mai timpurii simfonii de concert sunt orchestrate pentru orchestră de coarde, cu clavecin și deseori fagot ca parte a grupului continuo. Deși norma conține patru instrumente( două viori, o violă și un bas) trio simfoniile pentru două viori și bas sunt destul de întâlnite în fazele timpurii ale simfoniei. Simfoniile formate sub standardul a 4 continuă să fie cultivate până la sfârșitul secolului, în special de către compozitorii care lucrează la centrele mai mici din provincie, dar și în circumstanțe speciale
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
constată o diminuare a interesului pentru compoziția de simfonii. Totuși, o serie de compozitori au mai intreprins încercări fructuoase în acest gen: Orchestra, așa cum se regăsește ea la sfârșitul tranziției către clasicism, este formată din instrumente cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel, eventual contrabas sau un echivalent), suflători de lemn (flaut, oboi, fagot), corni și timpane. Începând cu ultimele simfonii de J. Haydn, în orchestră sunt cerute trompete și clarinet (care nu este utilizat într-un număr mare de simfonii
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
i-a fost oferită și la Filarmonica "George Enescu" (1950-1954), în acești ultimi ani ai vieții deținănd și postul de profesor de orchestrație la Conservatorul din București. Dacă lista creațiilor sale este redusă (muzică de cameră pentru pian, pian și vioară, pian și voce, "Trei piese pentru violoncel, Două capricii, Trei cântece pe versuri populare pentru soprană și orchestră, Trei balade românești pentru tenor și orchestră și piese simfonice amintite)", cea a lucrărilor orchestrate de Rogalski este impresionantă. Talentul și măiestria
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
du lieber Augustin") pentru cvartet de coarde - Liedul "Le Silence", pe versuri de CH. Batillot - "Orchesterstuck" (1923 - premiul al II-lea al Premiului de compoziție "George Enescu") - Opereta "Nina" - "Sonet" pentru pian - "Aubade" pentru pian - "Romanzetta" pentru pian - "Suită pentru vioară și pian: Aubade, Interlude, Sonet" (1922 - mențiune a Premiului de compoziție "George Enescu") - "Andantă" dintr-o proiectată " Sonată pentru violoncel și pian" - "Vieille Chanson" pentru două viori și violă - "Fruhlingsnacht" pentru 2 viori și violoncel - "Andantino" pentru cvartet de coarde
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]