54,445 matches
-
lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana Vida, fără a decela neapărat o influență directă, apropie Muzele și Salomé de arta lui Félicien Rops sau Anders Zorn554. Nicolae Vermont se înscrie în cercul pictorilor care au infuzat sensibilitate decadentă unei teme clasice, folosind convențiile picturii academice. XI.4. Salomeea în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cap din care sângele curge abundent și-l sărută, dar nu pe gură, ci pe obraz. În fundal se află doi chiparoși, dar detaliul are la Cecilia Cuțescu-Storck o semnificație mai degrabă decorativă, cu respectul conferit unui clișeu simbolist prestigios. Influența iconografiei bizantine este mult mai marcată în acest tablou, iar Salomeea apare înzestrată cu atribute mariologice, chiar dacă substituția nu este clar precizată, ci doar sugerată. Salomeea este singura care are capul acoperit cu un fel de văl-maramă, care poate fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ea apare ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930, 1931) poartă marca Secession-ului, cu care Storck intrase în contact pe timpul șederii sale la München (1893-1897), în plină efervescență secesionistă. Influența unui artist precum Franz von Stück este numaidecât recuperabilă din lucrarea Aruncătorul cu piatra (1896), una dintre primele lucrări ale lui Storck, multiplu medaliată la München, în 1897 și la Paris, în 1900, lucrare foarte asemănătoare cu Atletul (1892) lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea pare să execute o figură de dans, expunând trofeul fără să se uite la el, ca și cum acesta i-ar inspira oroare sau dezgust, realizând astfel un cuplu de forțe din care rezidă tensiunea irepresibilă a atracției-repulsie. Dincolo de o posibilă influență maillolistă, tema este tratată neconvențional. Pe de o parte, Salomeea ne recomandă spectacolul ororii, pe de altă parte, încearcă să-l țină la distanță, îndepărtându-l pe cât posibil de corpul ei și deturnându-ne privirea către el. Odată cu capul tăiat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
opinia lui Günter Metken, a casei Glückert I, construită la Darmstadt în 1900. O relație evidentă cu decorațiunile exterioare pentru cupola clădirii Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă, un autoportret la scară arhitectonică al artistului. În cazul vilei Storck, dincolo de arhitectura propriu-zisă a locuinței sau de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și enigmatic"596. Citatele sunt selectate de pictoriță în sensul în care îi reflectă propriile idei și propria sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cult -, păstrând atunci când se decide să se înroleze pentru Alger, un singur volum, Les fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților blestemați. Spleenul face parte din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pot veni din interior, dar și din exteriorul acesteia. Organizația nu este statică și nici izolată de mediul social. Există o puternică interdependență Între mediul organizațional și cel social, În sensul că tendințele sociale orientează dezvoltarea organizației, iar organizația exercită influență, la rândul său, asupra resursei umane integrante și asupra masei consumatoare. Strategiile de adaptare organizațională performantă trebuie să răspundă la două mari dimensiuni ale succesului. Una este reprezentată de cerințele mediului intern și ale resursei umane angajate, astfel Încât să se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a consumatorului și psihologică studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a elaborat o serie de procedee pentru măsurarea diferențelor individuale În ceea ce privește atitudinea față de diverse „fapte sociale". Dacă la Început, psihologia socială a studiat atitudinile mai mult pe segmente disparate, specialiștii având puține puncte de vedere comune, ulterior s-a relevat influența majoră și integrantă exercitată de G. W. Allport, care a delimitat destul de precis conceptul de atitudine de alte formațiuni psihosociale apropiate. In lucrările de specialitate Întâlnim mai multe definiții ale atitudinilor, majoritatea evidențiind caracterul lor complex, fiecare definiție incluzând, Într-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fel, o teorie a conceptului de atitudine. Prima definiție riguroasă a conceptului de atitudine a fost propusă de Allport În 1935: „O atitudine este o stare mentală și neuropsihologică de pregătire a răspunsului, organizată prin experiență de către subiect, exercitând o influență directivă sau dinamică asupra răspunsului său față de toate obiectele și toate situațiile la care se raportează" (apud Radu și colab., 1994). E. Bogardus definește atitudinea ca fiind „o tendință pro sau contra față de un element din mediu, care devine astfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-numitul sisteme de valori și atitudini
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2-3 ani și se exprimă În selectivitatea reacțiilor („vreau nu vreau", „Îmi place nu-mi place" etc.) În raport cu persoanele din ambianță, față de jocuri etc. La Început, atitudinile se caracterizează printr-o mobilitate situativă, printr-o variabilitate rapidă În contraste sub influența unei stări afective trecătoare. Atitudinile apar contopite intim cu faptele, cu reacțiile copilului. Disocierea Între gest, comportare și dispoziție psihică, Între componenta externă și cea internă nu este Încă vizibilă. Opiniile și atitudinile nu se formează independent de celelalte fenomene
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de reglaj mental pentru redobândirea stabilității. Astfel, există trei mecanisme principale de apărare: respingerea stimulului, atitudinea diferențiată și acomodarea cu o nouă atitudine. Respingerea stimulului se manifestă prin minimalizarea noii influențe de către subiect. Atitudinea diferențiată se traduce prin acceptarea acelei părți a informației care nu provoacă dezechilibru. În acest caz, subiectul poate accepta faptul că informația este În general corectă și numai circumstanțele sunt excepționale. Acomodarea cu o nouă atitudine reprezintă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abuzuri. 4. Consilierea educațională trebuie să se acorde și În cazul abuzului de privit emisiuni la televizor sau practicarea jocurilor pe calcultor ore Întregi. Dependența de calculator și televizor are consecințe negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum relatează Wilhelmina
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Valentin sau Halloween s-ar baza, după opinia autorilor (D. A. Statt, 1997, W. Wosinska, 2005), pe nevoia păturii inferioare de a sărbători diferite ocazii speciale pentru a-și Îmbunătăți starea de spirit. Tipul de consumator contemporan este creat și de influențele socializatoare ale grupurilor de prieteni, colegi, receptive la mesajele mijloacelor mas media și În cadrul cărora se conturează elemente de identitate și de stil de viață a tinerilor. În spațiul românesc, după 1989 a cunoscut și cunoaște o mare amploare fenomenul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de nevoia de activare a existenței, curiozitate, cât și de trebuința de satisfacere a unor nevoi materiale și spirituale. Pelerinajele și târgurile diferite organizate de comunități dezvoltă trebuința de a cumpăra și fenomenul social denumit „shopping”. 2.2. Cultura și influența sa asupra comportamentelor consumatorului Denumirea de homo vestitus se dovedește În societatea contemporană la fel de reprezentativă ca și cea de homo sapiens. Alina Duduciuc (2004, 67-76) elaborează o analiză a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai puternic utilitar și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor colectiviste s-ar putea să folosească elementele vestimentare pentru a Îmbogăți mesajele verbale cu elemente nonverbale, investind În felul acesta În relații, chiar de afaceri, de durată. O influență considerabilă asupra preferințelor vestimentare o poate exercita și mobilitatea socială. În țări precum Statele Unite, În care oamenii trec ușor și rapid de la o slujbă la alta și de la o reședință la alta se poate dezvolta preferința pentru produse mai ieftine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prezent) decât o imitație. Este important de semnalat, de asemenea, faptul că noul tablou al tendințelor se adresează și unui segment de consumatori cu un profil aparte, cum sunt cei care formează generația denumită „New Tasteocracy” ce va exercita o influență extraordinară asupra consumului și designului. Cuvintele lor de ordine sunt: adevăr, umanism, probitate, autenticitate, creativitate, idei, experiență, flexibilitate. Segmentul de populație care promovează acest tip de consum este reprezentat de tineri interesați În egală măsură de valorile trecutului, dar și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]