64,222 matches
-
lovesc de constrângerile contextului în care au fost formulate. Cox face distincție între două tipuri de teorii. Într-o primă categorie sunt cele care, într-un anumit context, încearcă să explice un set de evenimente, de procese etc. le numește teorii de rezolvare a problemei (problem-solving theories), care nu fac decât să legitimeze starea de fapt la care se referă, cu toate nedreptățile sale. O a doua categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
să explice un set de evenimente, de procese etc. le numește teorii de rezolvare a problemei (problem-solving theories), care nu fac decât să legitimeze starea de fapt la care se referă, cu toate nedreptățile sale. O a doua categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru rezolvarea nedreptăților acestea sunt teoriile critice (critical theories). În cea mai bună tradiție marxistă, Cox cere abandonarea neutralității academice și implicarea activă a cercetătorilor. Cox provoacă teoriile dominante ale
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
problem-solving theories), care nu fac decât să legitimeze starea de fapt la care se referă, cu toate nedreptățile sale. O a doua categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru rezolvarea nedreptăților acestea sunt teoriile critice (critical theories). În cea mai bună tradiție marxistă, Cox cere abandonarea neutralității academice și implicarea activă a cercetătorilor. Cox provoacă teoriile dominante ale momentului (începutul anilor '80), realismul și liberalismul, și se folosește în acest scop de noțiunea hegemonie
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru rezolvarea nedreptăților acestea sunt teoriile critice (critical theories). În cea mai bună tradiție marxistă, Cox cere abandonarea neutralității academice și implicarea activă a cercetătorilor. Cox provoacă teoriile dominante ale momentului (începutul anilor '80), realismul și liberalismul, și se folosește în acest scop de noțiunea hegemonie a lui Gramsci, aplicând-o domeniului internațional. Realismul epocii nu face decât să constate Războiul Rece dintre cele două superputeri și să
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
hegemonilor (mai întâi Marea Britanie, apoi Statele Unite) și să le propună întregii lumi ca fiind interesele tuturor, cu toate că, în cazul statelor mai puțin dezvoltate, acest schimb economic neîngrădit e mult mai puțin profitabil, dacă nu e chiar împotriva intereselor lor. Ambele teorii sunt din categoria celor de rezolvare a problemelor, afirmă Cox, și nu fac decât să legitimeze dominația celor puternici, celorlalți nerămânându-le altceva de făcut decât să încerce să se descurce cât pot de bine în condițiile hotărâte de marii
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
celor puternici se poate face printr un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contrahegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile ale capitalismului. Sintagma Teorie critică este cel mai adesea atașată cercetărilor care pornesc de la o altă tradiție marxistă, cea a Școlii de la Frankfurt, din care fac parte gânditori precum Max Horkheimer, Herbert Marcuse sau Theodor Adorno ori, într-o a doua generație, Jürgen Habermas
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
emancipării sociale. Școala de la Frankfurt are în vedere modul în care felurite instituții de la familie la birocrație sau la cultura de masă au erodat capacitatea proletariatului de a amenința sistemul capitalist, prin pierderea conștiinței de clasă și a potențialului revoluționar. Teoria critică este o abordare prin care se caută mijloacele de constituire a unei societăți mai democratice și mai umane. Indivizii au dreptul de a-și controla propria societate și propria istorie. Implicațiile normative ale teoriei critice sunt evidente: scopul oricărui
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
clasă și a potențialului revoluționar. Teoria critică este o abordare prin care se caută mijloacele de constituire a unei societăți mai democratice și mai umane. Indivizii au dreptul de a-și controla propria societate și propria istorie. Implicațiile normative ale teoriei critice sunt evidente: scopul oricărui demers științific trebuie să fie îmbunătățirea condiției umane. În ceea ce privește influența asupra Relațiilor Internaționale, teoria critică a generat multe perspective ce încearcă să provoace interpretările tradiționale. O temă precum războiul va fi studiată nu prin prisma
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
societăți mai democratice și mai umane. Indivizii au dreptul de a-și controla propria societate și propria istorie. Implicațiile normative ale teoriei critice sunt evidente: scopul oricărui demers științific trebuie să fie îmbunătățirea condiției umane. În ceea ce privește influența asupra Relațiilor Internaționale, teoria critică a generat multe perspective ce încearcă să provoace interpretările tradiționale. O temă precum războiul va fi studiată nu prin prisma statelor, ci din punctul de vedere al celor direct afectați, dar fără putere de decizie (de exemplu, victimele civile
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
pentru traducerea în realitate a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui deziderat în politica mondială, un exemplu potrivit este opera lui Andrew Linklater, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți contemporani ai teoriei critice. Linklater consideră că statul modern este definit în termeni etici, în sensul că există diferențe majore între drepturile și obligațiile pe care cetățeanul le resimte față de această comunitate politică și cele pe care le ia în considerare în raport cu cei
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul Războiului Rece. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat formularea unei perspective unitare, iar această lipsă de claritate împiedică, afirmă criticii, posibilitatea ca teoriile marxiste să fie aplicate în mod convingător în explicarea multor procese și fenomene contemporane. Concluzii Datorită multitudinii atât a teoriilor de sorginte marxistă, cât și a formelor pe care acestea le au luat când au fost transpuse în practică, este
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
relației marxismului cu naționalismul a blocat formularea unei perspective unitare, iar această lipsă de claritate împiedică, afirmă criticii, posibilitatea ca teoriile marxiste să fie aplicate în mod convingător în explicarea multor procese și fenomene contemporane. Concluzii Datorită multitudinii atât a teoriilor de sorginte marxistă, cât și a formelor pe care acestea le au luat când au fost transpuse în practică, este greu de decelat o perspectivă unitară asupra acestui curent teoretic. Cele două planuri se interpun de foarte multe ori, iar
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
evoluția evenimentelor și proceselor din lumea reală riscă să o transforme în speculație. O legătură prea strânsă dintre aceste două puncte de analiză poate genera însă înțelegeri parțiale, circumstanțiale. Simplul fapt că nu există, cel puțin în Relațiile Internaționale, o teorie marxistă unitară, ci o colecție de abordări ce au câteva puncte de vedere comune, dovedește faptul că este un proiect în continuă evoluție în ultimii 150 de ani, obligat să se adapteze unei realități economice, politice și sociale în permanentă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
ce au câteva puncte de vedere comune, dovedește faptul că este un proiect în continuă evoluție în ultimii 150 de ani, obligat să se adapteze unei realități economice, politice și sociale în permanentă schimbare. Au fost deja prezentate elementele comune teoriilor de inspirație marxistă. A încerca identificarea mai multor teme de legătură este un demers mai degrabă inutil, dacă nu chiar înșelător. În definitiv, între lumea lui Lenin, a imperiilor colonizatoare, și cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
teoriilor de inspirație marxistă. A încerca identificarea mai multor teme de legătură este un demers mai degrabă inutil, dacă nu chiar înșelător. În definitiv, între lumea lui Lenin, a imperiilor colonizatoare, și cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor critice sunt prea multe diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile de multe ori greșite ale adepților acestor curente, se poate spune că marxismele reprezintă una dintre cele mai importante provocări intelectuale
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud în condițiile globalizării sau relațiile cetățeanului cu un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu de estimat, dar împreună compun, în mod cert, una dintre cele mai bogate și prolifice curente intelectuale ale epocii moderne. Prin simplul fapt că, într-un fel sau altul, orice abordare a trebuit să
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
să fie construite puncte de vedere de natură a le răspunde. Nedreptățile sociale care continuă să existe în lume, la toate nivelurile de analiză, nu justifică lipsa de acțiune în sensul îndreptării lor. Marxismele nu constituie numai o colecție de teorii academice, ci și un plan de schimbare a lumii. Slăbiciunile și forța acestor teorii rezidă tocmai în renunțarea la atitudinea de asistare pasivă la felul în care este structurată lumea și în a accepta provocarea de a încerca îndreptarea ei
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
continuă să existe în lume, la toate nivelurile de analiză, nu justifică lipsa de acțiune în sensul îndreptării lor. Marxismele nu constituie numai o colecție de teorii academice, ci și un plan de schimbare a lumii. Slăbiciunile și forța acestor teorii rezidă tocmai în renunțarea la atitudinea de asistare pasivă la felul în care este structurată lumea și în a accepta provocarea de a încerca îndreptarea ei.
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Relațiilor Internaționale, autorii consacrați ai Școlii engleze (Hedley Bull, în special) fac parte din tradiția realistă, neexistând un curent aparte specific englez. Privind scrierile de aproape și în detaliu, și mai ales lecturând literatura engleză a Relațiilor Internaționale și a teoriei acestora, o astfel de ștergere a contururilor și a delimitărilor sărăcește prea mult diversitatea literaturii de specialitate, contopind totul în doar două tradiții: cea realistă și cea idealistă. O a doua precizare necesară pentru fixarea unor repere clare vizează distincția
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
de ștergere a contururilor și a delimitărilor sărăcește prea mult diversitatea literaturii de specialitate, contopind totul în doar două tradiții: cea realistă și cea idealistă. O a doua precizare necesară pentru fixarea unor repere clare vizează distincția dintre raționalism ca teorie a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului1 sinonim cu Școala engleză a Relațiilor Internaționale și raționalism ca denumire-etichetă dată de autorii contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
doua precizare necesară pentru fixarea unor repere clare vizează distincția dintre raționalism ca teorie a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului1 sinonim cu Școala engleză a Relațiilor Internaționale și raționalism ca denumire-etichetă dată de autorii contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii înrudite sunt denumite, de către alte surse de specialitate, cu termenul
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
academic al Commonwealth-ului1 sinonim cu Școala engleză a Relațiilor Internaționale și raționalism ca denumire-etichetă dată de autorii contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii înrudite sunt denumite, de către alte surse de specialitate, cu termenul 1. Printre autorii ei mai vechi sau mai noi numărându se canadieni, englezi și austrialieni. Explicarea sociologică a apariției
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
raționalism ca denumire-etichetă dată de autorii contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii înrudite sunt denumite, de către alte surse de specialitate, cu termenul 1. Printre autorii ei mai vechi sau mai noi numărându se canadieni, englezi și austrialieni. Explicarea sociologică a apariției unei școli distincte a Relațiilor Internaționale în lumea britanică ține, fără
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție sociopolitică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită de percepția autorilor americani din Relațiile Internaționale în mare parte marcați decisiv sau chiar formați în perioada
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice ale acestuia. Un alt autor al teoriei politice clasice, ale cărui idei se regăsesc în asumpțiile fundamentale ale raționalismului, este John Locke. Concepția sa despre starea naturală (state of nature), fundamental diferită în ipotezele și implicațiile ei cele mai profunde de concepția lui Hobbes, atât de invocată
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]