55,283 matches
-
și istorică. Beneficiind, din epoca studiilor pariziene, și de o serioasă cultură plastică, Delavrancea va realiza în câteva articole și unele observații deosebit de interesante în acest domeniu. Seria de foiletoane din "România liberă" (1883) va reprezenta primul examen al tânărului critic de artă, pe cale de a-și clarifica preferințele și de a-și consolida atitudinile ("Salonul 1883", "Pictura"). Pasionat și entuziast, cronicile de după 1890, semnate "Era Dolce" sau "Viator", vor îmbrățișa un câmp foarte vast de preocupări, cu deosebire despre câțiva
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
dacă regele le restituia suma cu care și-au plătit slujba. Nobilimea de robă avea și un rol politic. Nici o lege nu putea fi aplicată până când nu era înregistrată de toate parlamentele. Înainte de a înregistra un edict, ele îl puteau critică într-un "remontance" (protest) trimis regelui. Dacă dorea, regele putea să ignore un protest și să insiste, prin "lit de justice", ca parlamentul să înregistreze edictul său. Parlamentele s-au opus multor edicte regale ca să schimbe sistemul de impozitare și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Tomșa, care devenise domn al Moldovei; Alexandru Lăpușneanu, care mai domnise o dată, vine cu oști turcești ca să reintre în posesia tronului. A treia grupă din scrierile lui Negruzzi o formează "Scrisorile", peste 30 de bucăți. În unele se găsesc observații critice și satirice asupra obiceiurilor societății; în alte notițe despre diferiți scriitori (Scavin, Alexandru Donici), în altele amintiri personale sau povestiri din istoria țării. Tonul este în genere glumeț, potrivit cu genul acesta chiar când tratează chestiuni serioase și tratează asemenea chestiuni
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
(n. 28 noiembrie 1941, Râmnicu Vâlcea) este un critic, istoric literar, stilistician și profesor universitar român. În decembrie 2011 a fost declarat profesor emerit de Senatul Universității din București. Actualmente este profesor al Școlii Doctorale a Facultății de Litere din Universitatea din București, condusă de profesorul Ion Bogdan Lefter
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
drept consilier judiciar, care va avea în grijă averea lui Baudelaire și îi va plăti o mică rentă pentru tot restul vieții. Ceea ce probabil în 1845 a contribuit la o tentativă de sinucidere. Pentru a-și suplimenta venitul Baudelaire scrie critică de artă, eseuri, și cronici pentru diverse jurnale. În 1846 și 1847 îi apăreau în reviste două povești: "Le Jeune enchanteur", o poveste de dragoste și "La Fanfarlo", o nuvela autobiografică. Drame scrise între 1843-1854, precum "La Fin de Don
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
au rămas doar la faza de proiect, tot așa ca multe schite de proză. Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix și Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care știe să facă diferența între arta adevărată și kitsch. Pe de altă parte consumul de hașiș, opium și alcool, precum și întreținerea lui Jeanne Duval, permanenta nevoie de bani au întărit din nou predispoziția la depresiei. În timpul
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
(n. 15 ianuarie 1937, Arad, d. 22 martie 1999, București) a fost un critic literar din România, dedicat deopotrivă literaturii autohtone și operei unor mari scriitori străini. A făcut școala primară la Galați, apoi la Cluj, unde absolvă "Liceul George Barițiu". La insistențele familiei, se înscrie la Facultatea de Mecanică (1954), abandonînd-o însă rapid
Valeriu Cristea () [Corola-website/Science/297638_a_298967]
-
în comuna Gruiu, județul Ilfov (1963-1964), după care va lucra ca redactor la "Gazeta literară" (transformată în "România literară"), timp de 26 de ani (a avut o rubrică permanentă pînă în 1990). După Revoluție devine redactor-șef al revistei "Caiete critice" (1990-1998) și face parte din comitetul director al revistei "Literatorul" (pe care a înființat -o împreună cu "Eugen Simion" și "Marin Sorescu"). Lucrează și ca redactor la "Editura Cartea Românească" (1992-1996), iar din 1998 la revista "Creanga de aur", editată de
Valeriu Cristea () [Corola-website/Science/297638_a_298967]
-
semnătura lui L. Pauk, se exprima astfel: "O apariție cuceritoare, interpretă care întrunește calități de grație, tinerețe și feminitate sensitivă, cu o voce bine șlefuită, timbru sonor și cald, Maria Moreanu nu a cântat ca o simplă începătoare". Iar cunoscutul critic muzical Emanoil Ciomac scria în ziarul "Curentul": "Maria Moreanu și-a dovedit splendidele mijloace vocale de mezzosoprană, cu un registru egal, intens, cu un vădit gust în cânt și în dicțiune, cu o emoție continuă în glas". În 1937, la
Maria Moreanu () [Corola-website/Science/297648_a_298977]
-
plus, a dezvoltat o nouă teorie (teoria psihanalitică), precum și o metodologie terapeutică aferentă, care - în forma inițială sau modificată - urmărește ameliorarea funcționării psihice, uneori cu aplicații în patologiile mentale. În ultimele decenii teoriile și lucrările lui Freud au fost analizate critic de numeroși cercetători și istorici ai științelor, care au relevat frecvente îndepărtări de la rigoarea și etica științifică. Unii autori nu au ezitat să-l acuze pe Freud de fraudă, demonstrând că acesta a alterat în mod repetat și sistematic datele
Sigmund Freud () [Corola-website/Science/297670_a_298999]
-
artist capabil de a capta "formele suprareale". Ca alternativă la "automatismul psihic" preconizat de Breton, Salvador Dalí recurge la propriul său stil ca "metodă paranoico-critică", pe care o definește drept ""o metodă spontană a cunoașterii iraționale care constă în interpretarea critică a reveriilor delirante"". Astfel, imaginile pe care pictorul încearcă să le fixeze pe pânză derivă din agitația tulbure a inconștientului ("paranoia") și reușesc a căpăta formă numai datorită raționalizării delirului ("momentul critic"). Din această metodă au rezultat imagini de o
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
spontană a cunoașterii iraționale care constă în interpretarea critică a reveriilor delirante"". Astfel, imaginile pe care pictorul încearcă să le fixeze pe pânză derivă din agitația tulbure a inconștientului ("paranoia") și reușesc a căpăta formă numai datorită raționalizării delirului ("momentul critic"). Din această metodă au rezultat imagini de o extraordinară fantezie până la stupefacție. Tehnica adoptată este aceea a picturii din Renaștere, din care preia doar exactitatea desenului și cromatismul, nu însă măsura echilibrului formal. În picturile sale prevalează efecte iluzioniste și
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
( * 12 martie 1941, București ) este un cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român. A fost profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității București. În decembrie 2011 a fost declarat de către Senatul Universității din București profesor emerit. În 1957 devine absolvent al Liceului ”Ion Luca
Mircea Anghelescu () [Corola-website/Science/297691_a_299020]
-
și profesor universitar. devine, după 1990, profesor la Facultatea de Litere din București, fiind preocupat în special de perioada preromantică din literatura română. A publicat cincisprezece cărți de istorie și critică literară; A îngrijit aproximativ treizeci de volume de ediții critice, volume coordonate, prefețe etc.; A publicat peste șaizeci de studii (dintre care 12 în reviste din străinătate în Franța, S.U.A., Anglia, Germania, Ungaria, Bulgaria, Siria), etc.
Mircea Anghelescu () [Corola-website/Science/297691_a_299020]
-
(n. 12 aprilie 1940, Reșița, județul interbelic Caraș) este un critic literar, eseist, director de editură, editor de carte, teoretician literar și profesor universitar român. Din 2014 este membru corespondent al Academiei Române A absolvit Facultatea de Filologie, secția de critică literară a Universității din București în 1962. Și-a luat doctoratul
Mircea Martin () [Corola-website/Science/297692_a_299021]
-
literar și profesor universitar român. Din 2014 este membru corespondent al Academiei Române A absolvit Facultatea de Filologie, secția de critică literară a Universității din București în 1962. Și-a luat doctoratul în litere în anul 1980, cu teza " G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică". A beneficiat, în 1973, de o bursă Pro Helvetia la Universitatea din Geneva, lucrând sub îndrumarea lui Marcel Raymond. A fost conducătorul mișcării literare Cenaclul Universitas (1983 - ) unde au activat, printre alții, scriitorii: Horia Gârbea
Mircea Martin () [Corola-website/Science/297692_a_299021]
-
multilateralism cooperativ”, și se indreaptă cu pași deciși spre „unilateralism”. În toamna lui 2002 a fost reales cancelar federal. Rivalul său a fost șeful Uniunii Creștin-Sociale, politicianul conservator Dr. Edmund Stoiber. Un motiv în plus a realegerii sale, pe lângă poziția critică contra unui eventual război în Irak, a fost angajamentul său față de sinistrații inundațiilor din vara 2002 în Germania. Ulterior, ca urmare a unei politici socio-economice complet eșuate, și-a pierdut tot mai mult solidaritatea membrilor din propriul partid (SPD) și
Gerhard Schröder () [Corola-website/Science/297697_a_299026]
-
ul este termenul de referință aplicat unei vaste game de evoluții în domeniile de teorie critică, filosofie, arhitectură, artă, literatură și cultură. Diversele expresii ale postmodernismului provin, depășesc sau sunt o reacție a modernismului. Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei estetici a iluminismului, o etică, postmodernismul se ocupă de modul în
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Jürgen Habermas este un puternic apărător al acestei teze. Ceea ce ridică o nouă problemă: este secolul XX o perioadă compactă, sau trebuie divizat în alte două epoci distincte? Filosofii postmoderni sunt adesea catalogați drept fiind o lectură dificilă, iar teoria critică a fost adesea ridiculizată pentru sintaxa ei înțepenită și încercările de a combina tonul polemic cu un vast arsenal de termeni nou inventați. Totuși, acuzații similare fuseseră formulate și la adresa operelor din epocile precedente, de la idealismul lui Immanuel Kant, la
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
lor. Andy Warhol este un exemplu timpuriu al artei postmoderne în acțiune, prin modul în care își aproprie simboluri populare comune și artefacte culturale "gata făcute", aducînd ceea ce altă dată era considerat mundan sau trivial pe terenul artei înalte. Atitudinea critică a postmodernismului este împletită cu aprecierea unor opere precedente. Astfel operele mișcării dadaiste primesc o recunoaștere ca și ale autorului de colaje, Robert Rauschenberg, a cărui operă a fost inițial considerată lipsită de importanță în anii 50, dar care a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
reprezentată ca nucleu și forță dominantă în societate. Posmoderniștii neagă căutarea în știință a trăsăturilor generale și universale, remarcându-le numai pe cele locale, singulare, particulare. Postmoderniștii, menționează L.A. Mikeșina, evită orice forma de monism și universalizare, tratează, în mod critic, reprezentările pozitiviste (logice), idealurile și modurile științei clasice, ale epocii modeme, în genere. Aceasta presupune reaprecierea fundamentalismului, recunoașterea imaginii multiple a realității, recunoașterea neexcluderii multiplicității descrierilor diferitelor puncte de vedere ș.a. Dar dânsa susține că nu trebuie atribuite postmodermsmului multe
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
conștientizate, în mod constructiv-critic, ca atitudini de depășire a dogmatismului, totalitarismului și standardizării, a tendințelor moștenite de la epoca raționalității rigide și a determinismului univoc. în postmodernism, e important faptul că el evită toate formele de monism și universalism, se implică critic nu numai față de reprezentările pozitiviste logistice, dar și față de idealurile și normele științei clasice, ale științei epocii moderne, în genere. În loc de aceasta, ei proclamă multiplicitatea și diversitatea, varietatea și concurența paradigmelor, coexistenta elementelor heterogene, recunoașterea și stimularea unei varietăți de
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
abscons, Și o violare a contractului implicit de luciditate ce ar exista între cititor, dacă un autor are ceva de comunicat el trebuie să-și aleagă cuvintele care îi transmit ideea cu cât mai multă transparență cititorului. Charles Murray, un critic acerb al a postmodernismului, dă o definiție acestui termen: Poziția centrală în această dezbatere este conceptul de obiectivitate și ceea ce ar însemna aceasta. În cel mai larg sens, negarea obiectivității este trăsătura poziției postmoderne iar ostilitatea față de aceste baze ale
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
de obiectivitate și ceea ce ar însemna aceasta. În cel mai larg sens, negarea obiectivității este trăsătura poziției postmoderne iar ostilitatea față de aceste baze ale obiectivității este trăsătura definitorie. Această ostilitate subterană față de conceptul de obiectivitate evidentă în multe din teoriile critice moderne, acesta este punctul de atac pentru toți dușmanii postmodernismului. Mulți critici caracterizează postmodernismul drept un fenomen efemer, care nu poate fi definit datorită faptului că, din punctul de vedere filosofic, nu reprezintă mai mult decît o serie de coniecturi
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
2008 are doar patru vulnerabilități de securitate, nici acestea foarte grave. Acestea vor fi cu siguranță rezolvate (dacă nu cumva au fost deja) într-o versiune ulterioară. Cea mai gravă a primit de la Secunia rating-ul „less critical” (mai puțin critic). Internet Explorer avea la aceeași dată opt vulnerabilități de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia. Firefox este distribuit sub licență triplă: licențele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License și Mozilla Public
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]