54,445 matches
-
care fac parte, dar pun preț și pe valorile individuale, se manifestă ca persoane competente civic; manifestă un comportament responsabil sub aspect managerial și financiar; sunt antreprenori; promovează produse vestimentare de avangardă pe baza unui amestec eclectic de stiluri și influențe; sunt Înclinați spre cunoaștere, dispun și de inteligență emoțională și Își exprimă creativ individualitatea. Luarea În considerare a preferințelor, diferite de la o cultură la alta, pentru anumite produse trebuie să fie un aspect luat În considerare de producătorii din industria
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul globalizării a permis flexibilizarea interacțiunilor Între națiuni și libera circulație a oamenilor, produselor, serviciilor dintr-o parte În alta a a lumii. Astfel, obiceiurile și comportamentele de consum ale oamenilor au suferit modificări
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este cunoscută și sub denumirea de studiu al stilului de viață, Întrucât obiectul său de studiu este reprezentat de valorile umane și de abordările vieții. Esențialmente este un studiu cantitativ al stilurilor de viață ale consumatorilor Întocmit În scopul determinării influenței pe care acestea le au În cadrul procesului de cumpărare. Spre exemplu, este de așteptat ca o persoană cu convingeri ecologice să aibă un mod de viață apropiat de natură, ceea ce Înseamnă că va cumpăra probabil pantofi din piele ecologică. Determinând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vizibil azi În cazul copiilor „indigo”și a copiilor de „cristal” care de la vârste foarte mici (3-4 ani) Își aleg hainele, se Îngrijesc de ținuta vestimentară și se distrează alături de părinți la cumpărături. Adevărat, această alegere are loc și sub influența familiei, a mediului În care cresc și se formează În viața cărora shopingul este o activitate valorizată ca posedând multiple funcții Între care noi Înscriem: 1) asigurarea trebuințelor de bază, fiziologice, de siguranță de apartenență, de statut; 2) crearea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
apreciază că se relaxează făcând cumpărături. Aceste date de cercetare ne-au dezvăluit faptul că adolescenții investigați de noi nu sunt Încă legați, prin relații de fidelizare, cu anumite mărci și firme, constituind un segment al populației ce iese de sub influențele mesajelor agresive ale companiilor. Pentru aprofundarea datelor de cercetare obținute prin Chestionarul de atitudini și opinii am verificat ipotezele prezentate anterior. Verificarea ipotezei nr. 1: Am presupus ca exista legaturi semnificative intre anumite trasaturi de personalitate si comportamentul de consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament de consum În aria vestimentară, dar și celor interesați să producă articole vestimentare În acord cu personalitatea și dorința de exprimare a acetei categorii aparte de consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN COMPORTAMENTUL DE CONSUM 3.1. Inteligența emoțională și adoptarea deciziei de cumpărare Inteligența și emoțiile Pentru definirea termenului de inteligență emoțională este necesar să luam În considerare sensul noțiunilor: “inteligență” și “emoție”. Inteligența este capacitatea de a soluționa
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale - influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru În echipă. Competența emoțională este o Însușire dobândită, intermediată pe inteligența emoțională, și al cărei rezultat este o performanță personală profesională ieșită din comun. Competențele emoționale sunt acele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reprezintă rezultatul final al etapelor parcurse, de la nașterea trebuinței la alegerea criteriului pe baza căruia are loc evaluarea produsului. Din gama factorilor implicați În comportamentul de achiziție influențare se alătură atitudinilor, tipul și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unei nevoi. Ea exprimă un anumit curs al acțiunii, bazat pe o alegere preliminară a bunului sau serviciului respectiv. Această alegere rezultă din interacțiunea sistemului factorilor menționați mai sus, factori pe care, În general, operatorul de marketing nu-i poate influența, dar Îl ajută să-i identifice pe cumpărătorii interesați de produsul lui (S. Stanciu, 2000). Consumatorul va adopta multiple decizii, pentru fiecare produs În parte, deoarece condițiile sunt diferite. Decizia unui consumator de a cumpăra sau nu un anumit bun
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din afara memoriei sale, care pot fi: surse personale: familie, prieteni, cunoscuți, vecini, colegi; surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vânzărilor; surse publice: mass-media, organisme guvernamentale, instituite de cercetări; surse experimentale: examinarea și utilizarea produsului. Sica Stanciu (op.cit) apreciază că influența acestor surse de informații variază În funcție de categoria de produse și servicii și de particularitățile cumpărătorului. Cele mai multe informații, În genere, consumatorul le obține din surse comerciale, care sunt dominate de ofertanți, dar cele mai eficiente provin de la sursele (contactele) personale, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conducă sau nu la cumpărarea produsului sau serviciului respectiv, În funcție de modul cum acționează În timp unii factori ce pot favoriza sau inhiba realizarea intenției, cum sunt: evoluția prețurilor și tarifelor, situația ofertei, resursele financiare ale cumpărătorului, presiunea timpului și alte influențe de natură psiho sociologică etc. P. Kotler (1997) grupează acești factori În două categorii cu influențe deosebite asupra deciziei: atitudinea altor persoane față de produsul În cauză, care se manifestă fie prin intensitatea atitudinii negative a acestora față de alternativa preferată, fie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori ce pot favoriza sau inhiba realizarea intenției, cum sunt: evoluția prețurilor și tarifelor, situația ofertei, resursele financiare ale cumpărătorului, presiunea timpului și alte influențe de natură psiho sociologică etc. P. Kotler (1997) grupează acești factori În două categorii cu influențe deosebite asupra deciziei: atitudinea altor persoane față de produsul În cauză, care se manifestă fie prin intensitatea atitudinii negative a acestora față de alternativa preferată, fie prin motivația acestuia de a se supune dorințelor altor persoane. Astfel, la o intensitate negativistă mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai rapid calea de a comunica și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau societatea În ansamblul ei) o produc asupra activităților ei intelectuale, asupra emoțiilor sau acțiunilor ei. Primele cercetări cu privire la influența socială, după cum ne amintește Șt. Boncu (op.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau societatea În ansamblul ei) o produc asupra activităților ei intelectuale, asupra emoțiilor sau acțiunilor ei. Primele cercetări cu privire la influența socială, după cum ne amintește Șt. Boncu (op. cit) Îi aparțin lui Norman Triplett care a studiat impactul coacțiunii asupra performanței individului (1897). De asemenea, Max Ringelman a examinat efortul individului În grupuri și evidențiază fenomenul de frânare socială. S. Chelcea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin preluarea normei de grup persoanele elimină incertitudinea. În anul 1958 Kurt Lewin folosește conferința și discuția de grup pentru a schimba atitudinea unui grup de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Lewin folosește conferința și discuția de grup pentru a schimba atitudinea unui grup de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
grup pentru a schimba atitudinea unui grup de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim la modul În care oamenii sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim la modul În care oamenii sunt influențați de presiunea reală sau imaginară exercitată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim la modul În care oamenii sunt influențați de presiunea reală sau imaginară exercitată de alți oameni
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim la modul În care oamenii sunt influențați de presiunea reală sau imaginară exercitată de alți oameni (Kiesler & Kiesler, 1969 apud S. Brehm și M.S. Kassin, 1990). Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vigilenței pentru recunoașterea "cererilor capcană" și a Încercărilor de manipulare. Conformismul, conform definiției pe care o formulează S. Chelcea (2006, 137) este un răspuns la o presiune indirectă care se exercită asupra individului. Oamenii se conformează pentru că sunt supuși unei influențe duble: informațională și normativă. Când nu sunt siguri de propriile lor cunoștințe utilizează comportamentul celorlalți ca pe o sursă de informare corectă. În celălalt caz, oamenii acceptă norma grupului pentru că doresc să fie acceptați de grup , pentru a nu fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]