54,445 matches
-
pentru a nu fi criticați sau izolați. Complezența se manifestă prin conformism, dar un conformism de suprafață, care nu ajunge să modifice convingerile profunde. Complezența sau complianța este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin conformism, dar un conformism de suprafață, care nu ajunge să modifice convingerile profunde. Complezența sau complianța este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să obțină acceptarea socială. Moscovici precizează că influența majoritară
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să obțină acceptarea socială. Moscovici precizează că influența majoritară produce complezență, În timp ce minoritățile produc o influență
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să obțină acceptarea socială. Moscovici precizează că influența majoritară produce complezență, În timp ce minoritățile produc o influență latentă. Dacă sursa este dominantă În raport cu ținta, atunci aceasta reprezintă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să obțină acceptarea socială. Moscovici precizează că influența majoritară produce complezență, În timp ce minoritățile produc o influență latentă. Dacă sursa este dominantă În raport cu ținta, atunci aceasta reprezintă o majoritate, o sursă expertă ceea ce produce o adaptare a judecăților, ținta revenind ulterior la poziția inițială. Sursele cu statul inferior obțin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
influență sunt direct legate de producerea și resorbția conflictelor. Ținta influenței manifestă două preocupări majore: să pară consistentă și să facă În așa fel Încât să obțină acceptarea socială. Moscovici precizează că influența majoritară produce complezență, În timp ce minoritățile produc o influență latentă. Dacă sursa este dominantă În raport cu ținta, atunci aceasta reprezintă o majoritate, o sursă expertă ceea ce produce o adaptare a judecăților, ținta revenind ulterior la poziția inițială. Sursele cu statul inferior obțin influență printr-un proces de validare. Ținta desfășoară
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
majoritară produce complezență, În timp ce minoritățile produc o influență latentă. Dacă sursa este dominantă În raport cu ținta, atunci aceasta reprezintă o majoritate, o sursă expertă ceea ce produce o adaptare a judecăților, ținta revenind ulterior la poziția inițială. Sursele cu statul inferior obțin influență printr-un proces de validare. Ținta desfășoară o activitate cognitivă susținută, Încercând să Înțeleagă relația dintre răspunsul său inițial, răspunsul țintei și obiect. În această situație, examinarea atentă a obiectului judecății este singura cale de rezolvare a conflictului. Ca o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cognitivă susținută, Încercând să Înțeleagă relația dintre răspunsul său inițial, răspunsul țintei și obiect. În această situație, examinarea atentă a obiectului judecății este singura cale de rezolvare a conflictului. Ca o concluzie, negocierea apare ca proces esențial În situațiile de influență socială. Există un dialog, o controversă și un proces de decizie ce presupune fie negociere la nivel individual, În forul intern al persoanei, fie o negociere Între individ și grup, Între convingerile individului și cele are unui alt individ sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
făcute cu politețe implică o amenințare mai redusă a imaginii personale decât cererile categorice și de aceea apare și tendința de acceptare. Așadar, cererile formulate politicos, negocierea sunt strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de exercitare a influenței. 3.3.2. Asertivitatea. Concept și strctură Lazarus analizează asertivitatea și o definește ca fiind capacitatea de a-i influența pe alții (S. Chelcea, 1998, 125), iar Cornelius Helena și Faire Shoshana
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a imaginii personale decât cererile categorice și de aceea apare și tendința de acceptare. Așadar, cererile formulate politicos, negocierea sunt strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de exercitare a influenței. 3.3.2. Asertivitatea. Concept și strctură Lazarus analizează asertivitatea și o definește ca fiind capacitatea de a-i influența pe alții (S. Chelcea, 1998, 125), iar Cornelius Helena și Faire Shoshana (1996, 93) consideră asertivitatea ca acea opțiune a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând la o mai mare eficiență În muncă și În relațiile cu ceilalți. Asertivitatea oferă indivizilor posibilitatea ca viața lor să aibă o mai mare parte de influență, un mai mare impact asupra celorlalți și să-și organizeze mai bine propria viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu ceilalți. Asertivitatea oferă indivizilor posibilitatea ca viața lor să aibă o mai mare parte de influență, un mai mare impact asupra celorlalți și să-și organizeze mai bine propria viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și cumpărători. Nicolas Guequen, doctor În psihologie cognitivă profesor-cercetător la Facultatea de Psihologie Socială și Cognitivă a Universității Bretagne - Sud și director al laboratorului de cercetare GRESICO, cunoscut specialist În psihologia manipulării și a căilor de inducere și receptare a influențelor, consideră că la ora actuală psihologia consumatorului oferă cel puțin patru mari arii de cercetare a comportamentului consumatorului (N. Guequen, 2006). Aceste arii ce permit delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației și comportamentul de cumpărare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele de amorsare comportamentală care utilizează tehnici de manipulare cum ar fi „piciorul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele de amorsare comportamentală care utilizează tehnici de manipulare cum ar fi „piciorul În ușă”, „ușa În nas”, „tehnica momelii”, „law-ball” sau teoria angajamentului; b. comportamentul non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează În jurul fenomenului de autoinfluențare conturând efectul cameleon (imitarea de către vânzător a comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul argumentului social; etc. Aprofundarea prin studiere corelată a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acces la aceleași informații, la aceleași tehnologii și metodologii. „Până la urmă, afirmă autorii lucrării „6 pilule de Înțelepciune”, Întreg viitorul nostru În afaceri depinde de capacitatea noastră de a fi creativ În muncă”. 4.2. Strategii primare ale creativității și influența lor asupra comportamentului consumatorului Promovarea creativității/inventicii este de mult o cerință recunoscută de specialiști În adaptarea optimă a comportamentului În relația producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței de textile și confecții, iar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței de textile și confecții, iar cursurile de creativitate/inventică fac parte din programele educaționale din Învățământul superior care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă să modeleze atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau mesajele ceakrelor, a privirilor interioare. Efectul terapeutic al țesăturilor este susținut astfel și de fenomenul discutat mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cele mai multe ori Însoțită de remușcări pentru banii cheltuiți. Dar pentru cumpărătorii compulsivi mersul la cumpărături este, echivalent ca senzație cu mersul la vînătoare. Dependența de cumpărături poate duce la destrămarea familiei, sărăcie, etc. Comportamentul consumatorului român s-a schimbat sub influența prefacerilor economico sociale, antrenate de tranziția de la societatea socialistă la societatea capitalistă care Își croiește Încă drumul. Pentru o adaptare rapidă la aceste prefceri trebuie stimulate, formate și promovate atitudinile creative. Luînd În considerare faptul că fenomene cum sunt shoppingul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
preluând particularități ale grupului respectiv și de asemenea, poate Întări, prin modernism sau conservatorism, prin luminozitate sau tern, prin Îndrăzneală sau precauție, imaginea pe care individul o construiește cu privire la propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
indirect procesul decizional de cumpărare și de consum. Comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și condiționare reciprocă. Din punctul de vedere al psihologiei sociale a consumatorului se consideră că influențele culturale și cele ale mediului social În care individul Își desfășoară activitatea influențează comportamentul de consum. Astfel, cultura, subcultura și clasa socială, precum și grupurile de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]