65,481 matches
-
desfășurării, se preferă naturalețea etc., cerințe cărora turismul rural le răspunde în mare măsură. Iată o relatare semnificativă a unor turiști germani care vin frecvent în România: „Aici (în Roșia Montantă - n.a.) trăim natural, fără să fim stresați... La noi acasă, când mergem în concediu, totul este după program, ca în viața de zi cu zi. Mic dejun la ora exactă, apoi vizita la biserică, puțin timp petrecut la piscină, o vizită rapidă la un muzeu, totul la ore exacte, după
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
did oar din perspectiva documentelor ob așini școală. parcurg prin secvențe de lecție de ½ h (mai rar 1h) ce se vor combina diferit în de și pentru proiectarea didactică, precum și pentru tema de casă a cursantului, încurajându-l să citească acasă sau să repete procedurile specifice diverselor teme. 1) pregătirea/instruirea teoretică (parcurgerea teoretică a noilor cunoștințe) adică dezvoltarea obiectivelor operaționale stabilite; 2) organizarea pregătirii/exercițiilo conformitate; 3) precizarea/explicarea/demon a motivației, necesității, oportunității și riscurilor 4) efectuarea asistată a
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și didactice care au ca scop dezvoltarea la copii a limbajului oral, grafic, gestual, de activități simbolice, logico matematice, motrice și senzoriale, etc. Aceste activități se prezintă și În broșuri 58 care se distribuie părinților, iar aceștia le vor experimenta acasă cu copiii. Se lucrează și asupra imaginii pe care părinții o au despre copil pe baza observațiilor copiilor În timpul jocului, În activități individuale sau de grup. Imaginile filmate sunt de mare ajutor. 2. Stimularea limbajului pentru a da un impuls
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
fiecărui părinte sub forma unui grafic. Se cere apoi părinților să răspundă a doua oară modificându-și atitudinile marcate În răspunsuri, de exemplu să fie mai tolerant, cu speranța că atitudinile respective se vor transmite și În comportamentele educative de acasă. Programul R.R. Abidin, realizat pentru prima dată la Universitatea din Virginia În 1982, Își propune dezvoltarea deprinderilor de parențialitate și poate fi folosit de profesioniștii care lucrează cu părinții și copiii. Formatorii trebuie să abordeze un stil democratic de conducere
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
În fiecare ședință se discută o temă predilectă. Programul Portage pentru părinți. Inițiat În 1986, Portage este un program concret de acțiuni recomandate părinților pentru a favoriza și stimula dezvoltarea copilului. Scopul lui este de a face din părinți profesori acasă. Programul facilitează cunoașterea copilului și posibilitatea dezvoltării deprinderilor necesare În domeniile personalității. Practic, părintele este invitat să predea și să Învețe alături de copil și de profesionistul care Îl poate sprijini. Deși inițial se adresa numai părinților care au copii cu
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
de investigare și diagnosticare următoarele: discuții individuale cu toți copiii și mai ales cu cei indicați de cadrele didactice; lectură pe texte special întocmite, iar pentru preșcolari lectura pe imagini din albume speciale; controlul caietelor de notițe și teme pentru acasă; colectarea unor texte scurte dictate întregii clase, corectate și apreciate de colectivul de specialiști. S-au pus astfel în evidență tulburările de limbaj și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mentale și organice se armonizează când îți ordonezi activitatea într-un scop precis, când reușești să unifici dorințele și să încadrezi spiritul într-o direcție unică, pozitivă. De aceea nu este rău să îndreptăm o rugă către măreția lui Dumnezeu (acasă, pe stradă, pe ogor). Căci dacă rugăciunea 308 este făcută în condiții demne, va fi urmată de o stare liniștitoare împotriva stresului, de un fel de pace interioară. Omul se concentrează prin meditație la fel de bine ca și prin acțiune. Dar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vaca pe șură. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață.” (I. Creangă, p. 260) • substantive denumind „obiecte” devenite cunoscute prin desfășurarea anterioară a textului: „Măăă... duc în toată lumea! Și de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi întoarce acasă; iar de nu, ba... - Încă un tont, zise drumețul în sine, și plecă.” (I. Creangă, I, p. 259) • substantivele determinate de atribute de identificare și de complinire 15: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă/ Și păru-i de-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
De te razimi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia...” (M. Eminescu) Observații: Prezentul indicativ poate dezvolta sens de imperativ; locutorul atenuează, în felul acesta, duritatea poruncii sau îndrăzneala sfatului: „- Uite ce-ai să faci! Te duci acasă și vinzi ceva: un cal, un bou, un pogon de pământ.” (M. Preda) Structura morfologică a prezentului Este o formă sintetică, un timp simplu. Prezintă, în cursul flexiunii verbului, două teme, una pentru singular, alta, pentru plural (persoanele I și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele.” (I.L. Caragiale) • perfectul simplu: „Grecu istorisi că Micu venise de dimineață la cârciumă văitându-se că i-au omorât cânele hoții.” (D. Zamfirescu) • mai mult ca perfectul: „Trecuse așa de puțin timp de când se întorsese acasă și, cu toate astea, atâtea întâmplări însemnate se desfășuraseră!” (D.Zamfirescu) Relația cu un alt timp al trecutului poate fi substituită de o relație sintactică cu un circumstanțial de timp: „Înainte de întâlnirea cu Mihai, crezuse că nu mai este nimic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
construită din auxiliarul a fi, la perfectul compus, și tema de participiu a verbului: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă” (M. Eminescu) b. construită cu auxiliarul a fi, la imperfect, și tema participiului: „Și când ajung acasă aflu că tata și mama erau duși la târg.” (I. Creangă) „... Ar fi trebuit să înceapă a mi se pune soarele drept inimă, după cum se zice, căci era trecut de amiază.” (I. Creangă) Forma a doua de mai mult ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu care se află într-o anumită relație sintactică: Gândul de a fi pierdut și cea din urmă ocazie nu-l mai părăsea... sau un „timp” posterior, mai cu seamă când este precedat de prepoziții temporale: Înainte de a fi ajuns acasă i s-a întâmplat un lucru ciudat. Definitoriu rămâne, în toate cazurile, sensul perfectiv. Structura morfologică Sintagma infinitivului perfect este constituită din infinitivul prezent al auxiliarului a fi și tema de participiu a verbului liber: a fi cântat, a fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sintagme stilistice, mărci ale odei: La Heliade, LaBucovina. 3. morfem al supinului, ca formă verbală absolută: „La zgâriet el v-a dat gheară.” (M. Eminescu) Detc " De" 1. prepoziție: „Eu stau pe țărm și sufletul mi-e dus de-acasă.” (L. Blaga) „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) 2. element de relație sintagmatică, între termeni care realizează prin alte mijloace relația sintactică de dependență dintre ei; sintagma se caracterizează totodată și prin schimbarea pozițiilor regent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
3. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală: „După gratii de fereastră o copilă el zări.” (M. Eminescu) 4. morfem-constitutiv al supinului: „D-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun.” (I. Creangă) Li s-a dat de scris acasă tot poemul. Pentrutc "Pentru" 1. prepoziție: „Pentru unii a sunat judecata, și moartea, întunecata.” (Magda Isanos) „De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) 2. morfem-constitutiv al supinului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plan sintactic de un circumstanțial: spațialitate, temporalitate, cauzalitate, finalitate etc. Se adaugă asociativitatea, în diferitele ei variante sintactice. În interiorul acestor câmpuri semantico-sintactice, descrise, adesea la un nivel general, de termenii prin care se realizează funcțiile sintactice (mai ales termeni adverbiali: acasă, aici, acum, acolo etc., dar și substantivali): Mă duc acasă., Plec acolo chiar acum. etc., prepozițiile descriu, prin trăsăturile lor semantice proprii, diferite aspecte ale spațialității, temporalității etc. Aceste aspecte condiționează compatibilitatea (sau continuitatea) regent-prepoziție - termen dependent. Termenul caracterizat prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Se adaugă asociativitatea, în diferitele ei variante sintactice. În interiorul acestor câmpuri semantico-sintactice, descrise, adesea la un nivel general, de termenii prin care se realizează funcțiile sintactice (mai ales termeni adverbiali: acasă, aici, acum, acolo etc., dar și substantivali): Mă duc acasă., Plec acolo chiar acum. etc., prepozițiile descriu, prin trăsăturile lor semantice proprii, diferite aspecte ale spațialității, temporalității etc. Aceste aspecte condiționează compatibilitatea (sau continuitatea) regent-prepoziție - termen dependent. Termenul caracterizat prin autonomie lexicală poate introduce în câmpul sintactic al regentului (verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corespunzător este precedat de prepoziția simplă de: A avut examen sâmbătă / aici / ieri. Examenul de sâmbătă / aici / ieri a fost cel mai greu. Nu intervin aceste distincții în relațiile de dependență în care substantivul regent este un termen postverbal: Merg acasă / la școală / dimineața etc. Mersul acasă / la școală / dimineața Așez cărțile pe masă. Așezatul / așezarea cărților pe masă sau în relații de dependență marcate de prepozițiile spre, către etc.: De acolo urma să plece spre Veneția duminică. Plecarea spre Veneția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de: A avut examen sâmbătă / aici / ieri. Examenul de sâmbătă / aici / ieri a fost cel mai greu. Nu intervin aceste distincții în relațiile de dependență în care substantivul regent este un termen postverbal: Merg acasă / la școală / dimineața etc. Mersul acasă / la școală / dimineața Așez cărțile pe masă. Așezatul / așezarea cărților pe masă sau în relații de dependență marcate de prepozițiile spre, către etc.: De acolo urma să plece spre Veneția duminică. Plecarea spre Veneția era prevăzută pentru duminică. Distincția nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cap și una ca aceasta, acela încă-i unul...” (I. Creangă) Funcția de atribut se realizează uneori, concomitent, prin adjectiv posesiv și forma scurtă a pronumelui personal considerată în mod curent „dativ posesiv”: „Hai în lună! Lasă-ți umbra ta acasă, culc-o în pat...” (M. Eminescu) În această primă categorie de situații, sferele semantice ale termenilor care realizează concomitent aceeași funcție sintactică se suprapun parțial sau total. Între cele două realizări e un raport de reluare, precizare semantică sau reliefare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai întâi ascendentă, apoi descendentă, când enunțul are o dezvoltare mai amplă: „Cântați-mi durerile voastre / Ca să am la ce să visez.” (A.E. Baconsky) Enunțurile imperative indirecte au intonație nespecifică; ele devin, de fapt, enunțuri asertive: „Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul, să-l zvârle într-un cuptior plin cu jăratic și să puie o lespede la gura cuptiorului...” (I. Creangă) Enunțuri exclamative În enunțurile exclamative, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de emițător; prin absolutizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu un verb care dezvoltă numai în asemenea sintagme un sens aspectual (a se apuca, a se pune, a prinde etc.) sau modal (a avea, a fi, a da, a-i veni etc.). „N-apucase jupânul Ștrul a ajunge bine acasă și moș Nechifor și trăsese căruța dinaintea ușii...” (I. Creangă) Răzvan s-a pus pe plâns. Andreea a prins să vorbească de câteva zile. „Cât cei pe car, bade? zice Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne.” (I. Creangă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nedeterminării: „Uneori i se cerea să povestească noaptea ceea ce scrisese ziua.” (M.Eliade) sau rămâne implicită în sfera cunoașterii ambilor protagoniști ai actului lingvistic (subiectul vorbitor și interlocutorul său): „Mă așteptam de la o zi la alta să fiu ridicat de-acasă, sau toți împreună să fim arestați la redacție.” (M. Preda, Viața ..., 299) Când diateza pasivă a verbului regent se exprimă prin pronume reflexiv, complementul de agent rămâne, în general, nerealizat sintactic, interesul comunicării fiind concentrat asupra acțiunii verbale și a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.” (C.P., art. 44) „Suntem împrejmuiți de atotștiutoarele.” (L. Blaga, 317) • pronume: „Religia - o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug.” (M. Eminescu, I, 59) „Ajungând seara acasă am fost întâmpinat de ai mei...” ((I.L. Caragiale, II, 151) b. analitic: „... Măgulite toate sunt De-a fi umbra frumuseții cei eterne pe pământ.” (M. Eminescu, I, 162) c. propozițional (propoziția completivă de agent): „Poate că ofițerul a înțeles că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei acțiuni (ale existenței sau manifestării unei stări sau însușiri): „De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor.” (M. Eminescu, P.L., 31), „De dimineață până seara el nu se mișca de acasă, nu se ridica de la masa de lucru dintre cărți și hârtii, citea, scria fără răgaz.” (M. Caragiale, 109) • frecvența repetării unei acțiuni (a manifestării unei însușiri): „Din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-n miez de noapte.” (L. Blaga, 175) • forme verbal-nominale: „Înainte de a-i condamna pe azteci s-ar cuveni să ne punem nouă înșine câteva întrebări. Oare pietrele de sacrificii sunt atât de curate acum?” (O. Paler, Caminante, 42), „Ajungând seara acasă, am fost întâmpinat de ai mei...” (I.L. Caragiale, III, 151), „Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce semăna a părăsită, a mănăstirei...” (M. Eminescu, P.L., 73) b. dezvoltat; mai ales când exprimă, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]