57,196 matches
-
cu următoarele localități: Ballabio, Brumano, Cassina Valsassina, Cremeno, Lecco, Moggio, Vedeseta. Localitatea are o biserică proprie, dar nu are nicio școală, copiii frecventând școlile din Ballabio sau Lecco, cu ajutorul serviciul "Transport școlar" sau cu mașinile private. Fiind situat la baza muntelui Resegone din Alpii Bergamezi, pentru a ajunge la Morterone trebuie parcurs un drum sinuos care străbate masivul Monte due mani. Drumul asfaltat este destul de îngust și nu permite circulația autovehiculelor în ambele sensuri simultan. Trebuie menționat faptul că drumul nu
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în Munții Pădurea Craiului (partea de nord-vest a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunelor Vadu Crișului și Șuncuiuș și este străbătută de drumul județean DJ108I care leagă satul Bălnaca
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în Munții Pădurea Craiului (partea de nord-vest a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunelor Vadu Crișului și Șuncuiuș și este străbătută de drumul județean DJ108I care leagă satul Bălnaca de Birtin. Rezervația naturală a fost declarată
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Buntești. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
linie dreaptă. Teritoriul comunei este aproximat cu un dreptunghi de 8 x 6,5 km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
comunei este aproximat cu un dreptunghi de 8 x 6,5 km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
x 6,5 km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia a fost și
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste deal la nana-n vale, Negruța, Îmi place, Nu-mi place, Răsunetul Ardealului, Dragă și iar dragă,etc. toate de Ion Vidu, Marioară de la Munte, Hi, hai Prahova, Ciobănașul, Omul când îi necăjit, D-uzi mândro ori n-auzi, Marșul lui Iancu, S-a dus cucu, Fire-ai maică blestemată, Trecui valea mort de sete, etc. de Nicolae Oancea, și piese ale altor mari compozitori
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
din decembrie 1994 și până în februarie 1995. Oamenii lui Basaev au fost printre ultimii rebeli care au părăsit orașul. După capturarea capitalei Groznîi, situația s-a schimbat în favoarea trupelor rusești și, începând din aprilie, forțele cecene au fost împinse către munți, cu majoritatea efectelor distruse. „Batalionul abhaz” al lui Basaev a suferit mari pierderi, în special în timpul luptelor de lângă Vedeno, din mai 1995. Numărul luptătorilor lui a scăzut sub 200 de oameni, iar situația muniției și proviziilor a devenit aproape critică
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
Cuvintele "aridica" și formele "rădica", "ridică", "ar(i)dică" aparțin acestei rădăcini și se poate aminti semantic și epitetul Dacia "Felix" însemnând Dacia "Prosperă" Unii cercetători au propus o explicație bazându-se pe lexicul limbii sanscrite: "har-deal" (în ebraică, "hâr" „munte”), „Grădină Domnului”, ceea ce s-ar suprapune peste o tradiție românească creștină străveche, si anume aceea că Ardealul este „Grădină Maicii Domnului”. Dar această ipoteză este foarte puțin plauzibilă. Terminația “-eal” în romanescul cuvânt “Ardeal” probează de asemenea că n-a
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
fost preluat în română din maghiară Terminația maghiară “-ely” devine “ei” în română. Cuvântul Ardeal în mod evident nu are terminația “ei” în română S-a luat de asemeni în considerare faptul că (deși vatra străveche, de pe ambii versanți ai munților Urali, unde trăiesc și astăzi populații ugrice, sunt împăduriți). Totodată s-a constatat și fenomenul lingvistic potrivit căruia, pentru cuvintele românești preluate de maghiari, "ea" se transformă în "é", iar „a” inițial tinde să fie transcris „e”, potrivit sistemului fonetic
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
paduroasă drept eronată. Ca și numele de „sași”, denumirea de „Siebenbürgen” reprezentând chiar și astăzi regiunea intracarpatica, are în jurul ei controverse importante în rândul istoricilor. Prin „Siebenbürgen” se înțelegea inițial numai provincia Sibiului, astăzi ea cuprinde regiunea de podiș dintre Munții Apuseni, Carpații Meridionali și Carpații Orientali, adică tocmai zona denumită tradițional de către maghiari drept „Erdély”(Ardeal). Cele mai vechi interpretări ale acestui nume sunt: După cum se poate observa, în numeroasele variante ale lui „Siebenbürgen” și „"terra scilicet Septem castrorum"” apare
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
în dialectul săsesc cuvântul „"Cibin"” în formă „"Zabeng"” care este o exprimare foarte diferită de „Siebenbürgen” pentru a putea accepta formarea numelui în disputa. K.J.Schröer consideră că numele de „Siebenbürgen” ar veni de la regiunea muntoasă din Germania, „"Siebengebirge"” (Șapte munți), supoziție necredibila prin simplul fapt că nu au fost menționați coloniști în Transilvania care să provină din acea regiune. Fritz Holzträger, susține o teza similară pornind de la modul de formare a denumirilor din regiunea Rinului cu numeralul „"sieben"”. Toate dovezile
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
ulterior în comitate, iar în Transilvania în triburi și ginți, și mult mai târziu în scaune. Este cunoscut faptul că secuii, din cele șase triburi, au format șapte scaune din care șase în sud-estul Transilvaniei urmate de scaunul Arieș din Munții Apuseni. Mai vechi decât scaunele secuiești și cele săsești au fost cele șapte comitate transilvănene ungurești. Asemănător sașilor, secuilor și ungurilor, există mențiuni documentare de organizări teritoriale în șapte scaune ale cumanilor în Ungaria și chiar ale românilor din Banat
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
(ebraica: הרי יהודה „Hârei Yehuda”, arabă: جبال الخليل Jibal al-Khalil „Munții Hebronului”) (alte denumiri: Dealurile Iudeei sau Dealurile Hebronului) sunt o entitate geografică din Cisiordania și centrul Israelului. Denumirea de „” provine de la seminția lui Iuda, una din cele 12 seminții ale lui Israel, care a ,după tradiția biblică, a primit aceste
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
geografică din Cisiordania și centrul Israelului. Denumirea de „” provine de la seminția lui Iuda, una din cele 12 seminții ale lui Israel, care a ,după tradiția biblică, a primit aceste pământuri după părăsirea Egiptului și cucerirea de către israeliți a teritoriului Canaan. Munții Iudeei sunt traversați de o linie a Căilor Ferate Israeliene, care pleacă din Beit Șemeș, trece peste râul Nahal Sorek din valea Refaim și merge până spre Ierusalim. În prezent este în aplicare un plan de dezvoltare a regiunii munților
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
Munții Iudeei sunt traversați de o linie a Căilor Ferate Israeliene, care pleacă din Beit Șemeș, trece peste râul Nahal Sorek din valea Refaim și merge până spre Ierusalim. În prezent este în aplicare un plan de dezvoltare a regiunii munților Iudeeii. Din punct de vedere politic, teritoriul munților se află sub controlul parțial al statului Israel, dar și al administrației Cisiordaniei. Munții Iudeei sunt alcătuiți, în special, din roci de calcar și dolomit. O mare parte din ei formează Deșertul
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
Căilor Ferate Israeliene, care pleacă din Beit Șemeș, trece peste râul Nahal Sorek din valea Refaim și merge până spre Ierusalim. În prezent este în aplicare un plan de dezvoltare a regiunii munților Iudeeii. Din punct de vedere politic, teritoriul munților se află sub controlul parțial al statului Israel, dar și al administrației Cisiordaniei. Munții Iudeei sunt alcătuiți, în special, din roci de calcar și dolomit. O mare parte din ei formează Deșertul Iudeei. De obicei, ei sunt divizați în trei
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
valea Refaim și merge până spre Ierusalim. În prezent este în aplicare un plan de dezvoltare a regiunii munților Iudeeii. Din punct de vedere politic, teritoriul munților se află sub controlul parțial al statului Israel, dar și al administrației Cisiordaniei. Munții Iudeei sunt alcătuiți, în special, din roci de calcar și dolomit. O mare parte din ei formează Deșertul Iudeei. De obicei, ei sunt divizați în trei părți: Localitățile cele mai importante din Munții Iudeei sunt Ierusalim, Beitar Ilit, Hebron, Betleem
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
statului Israel, dar și al administrației Cisiordaniei. Munții Iudeei sunt alcătuiți, în special, din roci de calcar și dolomit. O mare parte din ei formează Deșertul Iudeei. De obicei, ei sunt divizați în trei părți: Localitățile cele mai importante din Munții Iudeei sunt Ierusalim, Beitar Ilit, Hebron, Betleem, Ramallah și Maale Adumim. În anul 1965 Israelul a creat parcul national al Munților Iudeei pe o arie de 2,600 hectare, concentrată în Munții Ierusalimului. Suprafață parcului nu este continuă, ea divizându
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
parte din ei formează Deșertul Iudeei. De obicei, ei sunt divizați în trei părți: Localitățile cele mai importante din Munții Iudeei sunt Ierusalim, Beitar Ilit, Hebron, Betleem, Ramallah și Maale Adumim. În anul 1965 Israelul a creat parcul national al Munților Iudeei pe o arie de 2,600 hectare, concentrată în Munții Ierusalimului. Suprafață parcului nu este continuă, ea divizându-se în mai multe arii mai mici în Hâr Haruah, Hâr Haagana și Nahal Refaim, și într-o arie mai mare
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
în trei părți: Localitățile cele mai importante din Munții Iudeei sunt Ierusalim, Beitar Ilit, Hebron, Betleem, Ramallah și Maale Adumim. În anul 1965 Israelul a creat parcul national al Munților Iudeei pe o arie de 2,600 hectare, concentrată în Munții Ierusalimului. Suprafață parcului nu este continuă, ea divizându-se în mai multe arii mai mici în Hâr Haruah, Hâr Haagana și Nahal Refaim, și într-o arie mai mare în formă de potcoava, care înconjoară dinspre vest așezările Beit Meir
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]