54,445 matches
-
prin modernizare, teoria modernizării a ajuns să fie aspru criticată, mai ales în „teoria dependenței”. Immanuel Wallerstein a lansat, pe această linie, „teoria sistemului mondial” (The Modern World-System): centrul (țările capitaliste bogate), periferia și semiperiferia. Teoriile marxiste au avut o influență enormă asupra sociologiei dezvoltării, mai ales asupra analizei statului colonial și postcolonial (vezi capitolul 3 și Robbins, apud Forsyth, 2005). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX mișcarea comunistă a formulat un program cu totul diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică, când asistăm la dezbateri teoretice interesante, cu un relevant conținut științific. Teoria gheristă a neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: fondatorul „neoiobăgiei” a izbutit să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
constituție a României (din 1923) și noile constituții europene, doctrinele partidelor politice, politica externă, viața socială a României după război, capitalismul în viața socială, orașul și satul, politica culturii, experiența politică și socială contemporană, federalizarea statelor europene în cadrul internaționalismului constructiv, influența depresiunii economice mondiale în România și altele; încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei, „cu care va trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cea a presei etc., întemeiată pe scopul comun al tratării obiective și dezinteresate a acelor probleme care „mișcă și interesează națiunea”, „fără alt control decât cel al conștiinței și responsabilității personale”. Această solidaritate v-a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra unității morale a națiunii. O altă direcție prestigioasă a activității ISR a constituit-o cercetarea monografică a satelor românești, organizată în cadrul Secției sociologice a acestuia. Dimitrie Gusti și colaboratorii săi apropiați, Henri H. Stahl, M. Vulcănescu, Anton Golopenția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca o cauză care imprimă schimbărilor sociale o direcție unică fixată tocmai de modelul societății modernizate și efecte de ireversibilă dezvoltare (So, 1990). Modernizarea apare ca un fel de solvent universal și, totodată, ca un factor al dezvoltării. Din păcate, influențele modernizatoare au dovedit, în cazul majorității societăților neoccidentale, în primul rând o putere de disoluție a vechilor structuri, nu obligatoriu și de creare a unora noi și acesta este cel dintâi aspect care pune serios în discuție prezumțiile teoriilor dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Rostow însuși până la Jefery Sachs, cu bine cunoscuta și trista teorie a terapiei de șoc. Teoriile modernizării Teoria diferențierii structurale Să reținem, mai întâi, că, în viziunea teoriilor modernizării, dezvoltarea este totuna cu procesul de modernizare, adică se datorează influențelor induse de societățile moderne asupra celor încă „tradiționale”. Una dintre teoriile modernizării i se datorează lui Smelser și este cunoscută ca teoria diferențierii structurale. Să începem printr-o examinare sumară a teoriei lui Smelser. Prin modernizare, afirmă Smelser, o structură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1990). McClelland subliniază că susține ideea ca națiunile occidentale să injecteze motivații pentru competență (sporirea capacităților) în lumea a treia. Constantin Dobrogeanu-Gherea - „legea epocii dominante sau a orbitării” Unul dintre cei care au dat o formulare aproape canonică ideii că influențele și deci contactele cu lumea occidentală avansată devin sursa dezvoltării țărilor întârziate a fost Constantin Dobrogeanu-Gherea, prin teoria și legea orbitării. În lumina acestei teorii, „țările rămase în urmă intră în orbita țărilor capitaliste înaintate; ele se mișcă în orbita
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gândire. Putem spune deci că un atare sistem de gândire (sincronismul) este difuzat ca „instrument al colonialismului mental”, și nicidecum ca sistem funcțional de gândire. Care sunt așadar diferențele notabile dintre cele două moduri de gândire? Teza modernistă susține că influența occidentală generează modernizare și deci dezvoltarea unei societăți întârziate. Teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază, din contră, asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea. Numim această asociere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistem funcțional de gândire. Care sunt așadar diferențele notabile dintre cele două moduri de gândire? Teza modernistă susține că influența occidentală generează modernizare și deci dezvoltarea unei societăți întârziate. Teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază, din contră, asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea. Numim această asociere dependență. Critici în lanț ale teoriei tranziției. De la M. Manoilescu și P. Prebish la A.G. Frank Să examinăm, în fine, reacția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fondatoare a corporației Mitsubishi: - acționează în toate întreprinderile cu interesul național în minte; - nu uita niciodată spiritul curat în serviciul public; - fii harnic, frugal și gândește-te la semeni; - utilizează-ți propriul personal; - tratează-ți angajații bine” (apud So, 1990). Influența religiei prin familie asupra condiției generale a unei societăți este, iată, cât se poate de clară. „Casa comerciantului era socotită o entitate sacră care simboliza cultul ancestral. Standardele serviciului familial față de casa negustorului erau foarte ridicate, rivalizând cu cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
225. O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița Elena Gheorghiu Printre centrele de reflecție asupra problemelor globale ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avantajului competitiv pe alte piețe decât cea națională (Porter, 1990). Dacă acest mecanism este obligatoriu, atunci capitalismul se va extinde continuu. Dacă procesul de expansiune este lent, atunci schimbările produse în societățile necapitaliste vor lua înfățișarea unor evoluții „naturale”, sub influența unor factori internaționali. Dacă apare nevoia unei schimbări rapide, atunci ele vor lua forma tranzițiilor către capitalism. Tranziția este un proces de schimbare a societăților alternativ celui „clasic”, de evoluție pe baza schimbărilor la nivelul profund, al caracteristicilor sociale, economice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primul rând, asigurarea bunăstării tuturor cetățenilor statelor membre. Un exemplu în acest caz este procesul complex de elaborare și implementare a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă și a Strategiei de Promovare a Incluziunii Sociale. În ceea ce privește aria de influență a acestor măsuri, colectivității din definiția politicii sociale la nivel național îi corespund cetățenii Uniunii Europene. Promovarea conceptului de cetățenie europeană include asumarea responsabilității statelor membre de a le asigura cetățenilor lor dreptul și accesul la sistemele de securitate socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
4. Politicile privind domeniul infrastructurii fizice și cel al protecției mediului trebuie să fie coordonate cu vecinii, pentru a se asigura coerența suportului fizic care realizează legăturile de comunicare. Statele învecinate Politica de coeziune, prin intermediul Fondurilor Structurale, a exercitat o influență puternică asupra ideii regionale în Europa, prin popularizarea regiunii ca mijloc de realizare a politicilor care permit accesul la noi resurse. În același timp, se crea un nivel instituțional nou, alternativ statului, ca o condiție de acces la aceste resurse
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aplicarea principiilor europene Regionalismul are o tradiție destul de puternică în țara noastră. Încă de la formarea statului român modern, diviziunile statale s-au manifestat ca unități administrativ-teritoriale solide, având fiecare particularitățile sale. După 1918, până la trecerea țării noastre în zona de influență sovietică, teritoriul României era împărțit în mai multe ținuturi sau provincii, fiecare cuprinzând mai multe județe. Apoi, la începutul anilor ’50, a fost adoptat modelul sovietic de organizare administrativ-teritorială în regiuni și raioane. Întregul teritoriu cuprindea 16 regiuni, fiecare regiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plecare „zero” de la care istoria reîncepe și de la care natura umană orientată spre schimb, piața liberă și proprietate se poate manifesta în voie. Centrate în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere de influență scăzută în România anilor ’90, dar cu vizibilitate mare în mass-media și câmpul intelectual public), aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere de influență scăzută în România anilor ’90, dar cu vizibilitate mare în mass-media și câmpul intelectual public), aceștia nu au luat în considerare faptul că atât indivizii, cât și instituțiile și comunitățile locale veneau cu un bagaj de dependențe, adaptări politice și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
schimb, grupurile închise, care promovează relații exclusiv în interiorul lor, dezvoltă un capital social de menținere a coeziunii grupurilor (bonding social capital), care în absența celui de legătură se manifestă drept capital social de separare, cu efecte negative asupra dezvoltării globale. Influența asupra dezvoltării sociale și sărăciei Legătura dintre capital social și dezvoltare este anticipată de studiul extrem de influent al lui Banfield (1958) asupra satului Montegrano din sudul Italiei. Banfield a explicat dezvoltarea redusă a satului prin capacitatea redusă a comunității locale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încredere și marcate de suspiciuni. Legături mai puternice se realizau la nivelul unor grupuri mici, restrânse, cu indivizi ocupând roluri și deținând statusuri similare, definind societăți tip „clepsidră”, segmentate în funcție de poziția ierarhică ocupată (vezi și Rose, 1995, 2000). Se adaugă influențe mai vechi, în strânsă legătură cu structura tradițională a societăților din regiune la jumătatea secolului XX, dar și cu înapoierea relativă a majorității țărilor din zonă încă din Evul Mediu: aristocrații erau puțini și dezvoltau mai rar instituții similare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost o cauză a distanțări instituțiilor pentru copii de viața lor socială reală, cotidiană. Copiii din instituții au fost afectați de izolarea cronică față de comunitate. A continuat să se simtă lipsa unei concepții moderne de organizare a instituțiilor. Sub influența experienței aduse de unele ONG-uri din Occident, dar și a presiunii externe, unele instituții au intrat într-un proces de schimbare, dar inegală și lentă. Adesea, din pricina neutilizării specialiștilor în asistență socială, regândirea structurii instituțiilor s-a făcut fără
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a populației. Prima parte a studiului face așadar câteva considerații teoretice asupra relației dintre starea de sănătate a populației, serviciile publice de sănătate și dezvoltarea socială. A doua parte a materialului analizează deficiențele serviciilor de sănătate din România, din perspectiva influenței pe care acestea (prin calitate, echitate și accesibilitate) o au asupra stării de sănătate a populației, cu implicații asupra dezvoltării sociale. Câteva considerații privind relația dintre dezvoltarea socială și serviciile de sănătate Omenirea a făcut progrese remarcabile în secolul XX
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adecvată în recuperarea capitalului uman al respectivei comunități. Modelul lui Lalonde (Mincă, Marcu, 2004) demonstrează că factorii care influențează sănătatea au diverse ponderi în această corelație. Astfel, dezvoltarea economică a societății (standardul de viață al individului) are cea mai mare influență, de peste 50%, asupra sănătății acestuia, urmează materialul genetic moștenit, stilul de viață adoptat și factorii de mediu (obiceiuri de alimentație, exerciții fizice, stres, condiții de muncă, comportament de prevenire și tratare a problemelor de sănătate, consum de tutun, alcool, droguri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației. Țări în curs de dezvoltare care au făcut investiții crescute în educație, așa-numiții tigri asiatici (Malaysia, Singapore etc.), au demonstrat deja prin indicatorii obținuți în decurs de 20 de ani progrese în starea de sănătate a populației, prin influența educației asupra mortalității infantile și materne, asupra îmbunătățirii cunoștințelor legate de igienă și prevenție. Se poate spune că, în cazul societăților mai sărace, există un cerc vicios între starea de sănătate și resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Aproximativ 800 de milioane de oameni se culcă înfometați în fiecare seară. 70% dintre aceștia trăiesc în zonele rurale”. În 1997 a fost elaborată ultima strategie de dezvoltare rurală la nivel global „Dinspre viziune spre acțiune” care a avut o influență decisivă asupra abordării globale a problematicii dezvoltării rurale, dar rezultate nesemnificative la nivelul implementării. Departamentul Băncii Mondiale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ARD) a formulat o strategie de dezvoltare rurală axată tematic și sectorial. La fiecare cinci ani strategia este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deloc unul „trecător”. Pe de altă parte, suntem datori, mai ales că nu am optat pentru includerea unei sinteze a abordărilor asupra relației dintre migrație și dezvoltare, cu câteva precizări. A pune cele două procese în legătură pentru a evidenția influențele reciproce, ale migrației asupra dezvoltării țării de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]