KorAP: Find »[drukola/base=domeniu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21454 21455 21456 ...23976 >

599,398 matches

Corola-website/Law/279998_a_281327

în sistem. ● Credibilizarea parteneriatului public-privat. Sectorul public și cel privat evoluează corelat, mobilizând cheltuieli private pentru CD care să atingă 1% din PIB, în 2020. Ca urmare a acestor angajamente, este de așteptat ca baza de resurse umane active în domeniul CDI (raportată la populație) să conveargă spre media din Uniunea Europeană. În același timp, accesul la fondurile structurale, pentru finanțarea activităților CDI, depinde de stabilirea, la nivel național, a unui set limitat de priorități strategice. Prin Strategia CDI 2014-2020 au fost

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
România poate avea contribuții semnificative și, în același timp, prin care România poate beneficia de rezultatele științei și ale inovării în creșterea competitivității. Strategia CDI 2014-2020 vizează următoarele tipuri de priorități: ● Prioritățile de specializare inteligentă presupun definirea și consolidarea unor domenii de competență ridicată, în care există avantaje comparative reale sau potențiale, și care pot contribui semnificativ la PIB. Prin concentrarea de resurse și mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională, competitivitatea pe

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
Prioritățile de specializare inteligentă presupun definirea și consolidarea unor domenii de competență ridicată, în care există avantaje comparative reale sau potențiale, și care pot contribui semnificativ la PIB. Prin concentrarea de resurse și mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională, competitivitatea pe lanțurile de valoare adăugată regionale și/sau globale. ● Prioritățile cu relevanță publică vizează alocarea de resurse în domenii în care cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete și presante

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
PIB. Prin concentrarea de resurse și mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională, competitivitatea pe lanțurile de valoare adăugată regionale și/sau globale. ● Prioritățile cu relevanță publică vizează alocarea de resurse în domenii în care cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete și presante. Aceste priorități presupun dezvoltarea capacității sectorului public de a supraveghea spațiul tehnologiilor emergente și de a solicita soluții inovatoare de la operatorii CDI publici și privați. Cercetarea fundamentală

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
a supraveghea spațiul tehnologiilor emergente și de a solicita soluții inovatoare de la operatorii CDI publici și privați. Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul Strategiei CDI 2014-2020 - incluzând disciplinele umaniste și socio-economice - ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisciplinară. Precizări metodologice Domeniile prioritare au fost definite în urma unui larg proces consultativ, început după finalizarea Viziunii privind CDI românească în 2020. Procesul a urmat o procedură participativă extinsă, constând din următoarele etape principale: 1. Selectarea unui set de domenii strategice candidate și a

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
și interdisciplinară. Precizări metodologice Domeniile prioritare au fost definite în urma unui larg proces consultativ, început după finalizarea Viziunii privind CDI românească în 2020. Procesul a urmat o procedură participativă extinsă, constând din următoarele etape principale: 1. Selectarea unui set de domenii strategice candidate și a subdomeniilor prioritare asociate acestora. Procesul de selecție s-a derulat pe baza consultărilor din cadrul unui panel lărgit de experți, s-a bazat pe dovezi empirice și pe o gamă de criterii relevante pentru specializarea inteligentă (performanța

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
și regional, tehnologiile emergente, provocările societale, comportamentul unor operatori globali, sustenabilitatea investițiilor în cercetare. Etapa a constat și dintr-o primă consultare "online" cu 28.000 de experți, părți interesate, invitați, și 1.322 de chestionare complexe, finalizate, privind 13 domenii prioritare candidate. 2. Explorarea și rafinarea celor 13 domenii candidate. Acest proces consultativ a presupus formarea, printr-un sistem complex de nominalizare, a câte unui panel de experți pentru fiecare domeniu strategic candidat. Pe baza fișelor de domeniu primite, a

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
globali, sustenabilitatea investițiilor în cercetare. Etapa a constat și dintr-o primă consultare "online" cu 28.000 de experți, părți interesate, invitați, și 1.322 de chestionare complexe, finalizate, privind 13 domenii prioritare candidate. 2. Explorarea și rafinarea celor 13 domenii candidate. Acest proces consultativ a presupus formarea, printr-un sistem complex de nominalizare, a câte unui panel de experți pentru fiecare domeniu strategic candidat. Pe baza fișelor de domeniu primite, a analizelor derivate din "hărțile cunoașterii", puse la dispoziție de

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
și 1.322 de chestionare complexe, finalizate, privind 13 domenii prioritare candidate. 2. Explorarea și rafinarea celor 13 domenii candidate. Acest proces consultativ a presupus formarea, printr-un sistem complex de nominalizare, a câte unui panel de experți pentru fiecare domeniu strategic candidat. Pe baza fișelor de domeniu primite, a analizelor derivate din "hărțile cunoașterii", puse la dispoziție de echipa proiectului, și a dezbaterilor interne, fiecare panel a rafinat domeniul strategic candidat conform unei grile de criterii predefinite (potențialul și nevoile

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
privind 13 domenii prioritare candidate. 2. Explorarea și rafinarea celor 13 domenii candidate. Acest proces consultativ a presupus formarea, printr-un sistem complex de nominalizare, a câte unui panel de experți pentru fiecare domeniu strategic candidat. Pe baza fișelor de domeniu primite, a analizelor derivate din "hărțile cunoașterii", puse la dispoziție de echipa proiectului, și a dezbaterilor interne, fiecare panel a rafinat domeniul strategic candidat conform unei grile de criterii predefinite (potențialul și nevoile de cercetare, volumul activităților comerciale în domeniu

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
complex de nominalizare, a câte unui panel de experți pentru fiecare domeniu strategic candidat. Pe baza fișelor de domeniu primite, a analizelor derivate din "hărțile cunoașterii", puse la dispoziție de echipa proiectului, și a dezbaterilor interne, fiecare panel a rafinat domeniul strategic candidat conform unei grile de criterii predefinite (potențialul și nevoile de cercetare, volumul activităților comerciale în domeniu, concentrarea geografică a cunoașterii și activității economice ș.a.m.d.). Hărțile cunoașterii", o componentă centrală a procesului bazat pe dovezi obiective, reprezintă

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
domeniu primite, a analizelor derivate din "hărțile cunoașterii", puse la dispoziție de echipa proiectului, și a dezbaterilor interne, fiecare panel a rafinat domeniul strategic candidat conform unei grile de criterii predefinite (potențialul și nevoile de cercetare, volumul activităților comerciale în domeniu, concentrarea geografică a cunoașterii și activității economice ș.a.m.d.). Hărțile cunoașterii", o componentă centrală a procesului bazat pe dovezi obiective, reprezintă un instrument de vizualizare a relațiilor dintre principalii operatori ai ecosistemului CDI românesc. Construirea lor a presupus compilarea

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
fost înlocuită cu sintagma "Ministerul Cercetării și Inovării" conform subpct. 2 al pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 81 din 20 februarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 2 martie 2017. 3. Selectarea "listei scurte" de domenii prioritare. Selectarea listei finale de domenii prioritare a pornit de la o consultare "online" extinsă, având la bază o procedură argumentativă de tip "Delphi 2.0". Exercițiul a oferit premisele ierarhizării celor 13 domenii candidate și, astfel, a selectării setului final

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
și Inovării" conform subpct. 2 al pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 81 din 20 februarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 2 martie 2017. 3. Selectarea "listei scurte" de domenii prioritare. Selectarea listei finale de domenii prioritare a pornit de la o consultare "online" extinsă, având la bază o procedură argumentativă de tip "Delphi 2.0". Exercițiul a oferit premisele ierarhizării celor 13 domenii candidate și, astfel, a selectării setului final de domenii prioritare CDI pentru ciclul

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
martie 2017. 3. Selectarea "listei scurte" de domenii prioritare. Selectarea listei finale de domenii prioritare a pornit de la o consultare "online" extinsă, având la bază o procedură argumentativă de tip "Delphi 2.0". Exercițiul a oferit premisele ierarhizării celor 13 domenii candidate și, astfel, a selectării setului final de domenii prioritare CDI pentru ciclul strategic 2014-2020. Atât prioritățile de specializare inteligentă, cât și prioritățile cu relevanță publică au în vedere, pe lângă dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare, stimularea anumitor tipuri de

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
Selectarea listei finale de domenii prioritare a pornit de la o consultare "online" extinsă, având la bază o procedură argumentativă de tip "Delphi 2.0". Exercițiul a oferit premisele ierarhizării celor 13 domenii candidate și, astfel, a selectării setului final de domenii prioritare CDI pentru ciclul strategic 2014-2020. Atât prioritățile de specializare inteligentă, cât și prioritățile cu relevanță publică au în vedere, pe lângă dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare, stimularea anumitor tipuri de comportament din partea operatorilor relevanți și înțelegerea impactului social al

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
excelența și spiritul antreprenorial mobilizează o masă critică de operatori. Reperele globale de excelență impun formarea de parteneriate pe termen lung, între organizații de cercetare și firme, și colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de cercetare de anvergură internațională în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei. Creativitatea, potențată în toate fazele și formele educației, activează antreprenoriatul bazat pe inovare. Exemplele de succes antreprenorial generează modele credibile, care susțin formarea unei culturi a inovării și, în cele din urmă, dezvoltarea unei

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
inovatoare, cu orientare și perspective globale, care au interesul și capacitatea de a intra pe lanțurile de valoare adăugată regionale și mondiale. Pilonul 2. Excelență prin internaționalizare: sectorul CDI ca spațiu de oportunitate Sectorul CDI românesc se dezvoltă în jurul unor domenii strategice, este integrat internațional și oferă un mediu atractiv pentru membrii comunității științifice globale - pentru tineri, pentru cercetătorii de vârf din întreaga lume, pentru carierele duble în cercetare și antreprenoriat. Stabilitatea necesară este asigurată de fluxul predictibil de proiecte, de

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
cercetătorii de vârf din întreaga lume, pentru carierele duble în cercetare și antreprenoriat. Stabilitatea necesară este asigurată de fluxul predictibil de proiecte, de infrastructurile de cercetare naționale și europene. Pilonul 3 regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii strategice România participă, prin CDI, la mari inițiative europene și internaționale, atât prin asumarea rolului de lider, la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED sau de actor important la alte infrastructuri de cercetare, cât și prin stimularea concentrărilor tehnologice (clustere) de frontieră. ---------- Pilonul

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
atât prin asumarea rolului de lider, la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED sau de actor important la alte infrastructuri de cercetare, cât și prin stimularea concentrărilor tehnologice (clustere) de frontieră. ---------- Pilonul 3. "Leadership" regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii strategice" de la pct. 2 "Viziune privind cercetarea și inovarea din România în 2020" din anexă a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 81 din 20 februarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 2

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
permită progresul pe lanțurile de valoare. OG2. Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră. Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale din România. Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea unei mase critice de cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă, unde cercetarea românească are deja avantaj comparativ - consacrat sau emergent -, standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare și inițiative științifice de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri. OG3. Creșterea

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră. Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale din România. Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea unei mase critice de cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă, unde cercetarea românească are deja avantaj comparativ - consacrat sau emergent -, standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare și inițiative științifice de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri. OG3. Creșterea rolului științei în societate. Știința și tehnologia

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
Obiective specifice OS1. Crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat, prin instrumente de antrenare a antreprenoriatului și a comercializării rezultatelor CD, precum și prin credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici și cei privați. OS2. Susținerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare și inovare cu relevanță economică și cu potențial CD demonstrat, inclusiv prin parteneriate public-public, care să conducă la concentrare, eficiență și eficacitate, și public-privat, care să deblocheze potențialul identificat, dar și în calitate de stat membru al CERN respectiv ESA

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
inovare din România. Direcțiile de acțiune conturează o cale de transformare sistemică și trasează coordonatele evoluției corelate a principalilor operatori CDI. Direcțiile de acțiune reprezintă, astfel, o combinație integrată de măsuri ("policy mix") care acoperă principalele dimensiuni ale politicii în domeniul CDI: 1. Politici fiscale 2. Politici de achiziție publică de cercetare și inovare 3. Politici de finanțare competitivă a CD pentru sectorul public și privat 4. Politici privind normele de proprietate intelectuală 5. Politici privind colaborarea și concentrarea 6. Politici

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]
în mod special, localizarea activităților CDI în România; ▼ instituirea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare, precum pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor industriale și a proprietății intelectuale; ▼ dezvoltarea, în instituțiile publice, a capacității de comercializare în domeniul inovării; ▼ facilitarea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul inovării; ▼ încurajarea obținerii și valorificării proprietății intelectuale. 4.2. Susținerea specializării inteligente Specializarea inteligentă susține reorientarea politicilor CDI către acele activități de cercetare care oferă rezultate cu relevanță economică

STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/279998_a_281327]