54,110 matches
-
subiect pasiv poate fi doar o persoană fizică. Infracțiunea se poate realiza fie prin afirmare, relatând ceva despre cineva, fie prin imputare, reproșând ceva cuiva. Afirmarea sau imputarea se pot manifesta prin cuvinte, mesaje sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată, faptă concretă care să poată fi identificată sau individualizată. Dacă afirmația nu privește o faptă determinată, se poate reține o infracțiune de insultă. Verificarea gravității faptei se face în concret de către judecător. Fapta imputată atrage disprețul public atunci când, raportat
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
poate fi doar o persoană fizică. Infracțiunea se poate realiza fie prin afirmare, relatând ceva despre cineva, fie prin imputare, reproșând ceva cuiva. Afirmarea sau imputarea se pot manifesta prin cuvinte, mesaje sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată, faptă concretă care să poată fi identificată sau individualizată. Dacă afirmația nu privește o faptă determinată, se poate reține o infracțiune de insultă. Verificarea gravității faptei se face în concret de către judecător. Fapta imputată atrage disprețul public atunci când, raportat la morala
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
ceva despre cineva, fie prin imputare, reproșând ceva cuiva. Afirmarea sau imputarea se pot manifesta prin cuvinte, mesaje sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată, faptă concretă care să poată fi identificată sau individualizată. Dacă afirmația nu privește o faptă determinată, se poate reține o infracțiune de insultă. Verificarea gravității faptei se face în concret de către judecător. Fapta imputată atrage disprețul public atunci când, raportat la morala din acel moment, de situația personală a părții vătămate, a agentului și de felul
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
imputarea se pot manifesta prin cuvinte, mesaje sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată, faptă concretă care să poată fi identificată sau individualizată. Dacă afirmația nu privește o faptă determinată, se poate reține o infracțiune de insultă. Verificarea gravității faptei se face în concret de către judecător. Fapta imputată atrage disprețul public atunci când, raportat la morala din acel moment, de situația personală a părții vătămate, a agentului și de felul în care opinia publică privește aceste fapte, atribuirea sau imputarea e
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată, faptă concretă care să poată fi identificată sau individualizată. Dacă afirmația nu privește o faptă determinată, se poate reține o infracțiune de insultă. Verificarea gravității faptei se face în concret de către judecător. Fapta imputată atrage disprețul public atunci când, raportat la morala din acel moment, de situația personală a părții vătămate, a agentului și de felul în care opinia publică privește aceste fapte, atribuirea sau imputarea e de natură să-i atragă părții vătămate
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
de situația personală a părții vătămate, a agentului și de felul în care opinia publică privește aceste fapte, atribuirea sau imputarea e de natură să-i atragă părții vătămate disprețul public. Când asta nu se îndeplinește, nu vorbim de o faptă tipică. Fapta trebuie comisă în public. Înscrisurile, plângerile sau denunțurile nedezvăluite nu sunt considerate a fi publice, însă fapta e considerată publică și atunci când comunicarea se face succesiv mai multor persoane. La fel și dacă se folosește mass-media. Atât timp cât nu
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
personală a părții vătămate, a agentului și de felul în care opinia publică privește aceste fapte, atribuirea sau imputarea e de natură să-i atragă părții vătămate disprețul public. Când asta nu se îndeplinește, nu vorbim de o faptă tipică. Fapta trebuie comisă în public. Înscrisurile, plângerile sau denunțurile nedezvăluite nu sunt considerate a fi publice, însă fapta e considerată publică și atunci când comunicarea se face succesiv mai multor persoane. La fel și dacă se folosește mass-media. Atât timp cât nu este îndeplinită
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
sau imputarea e de natură să-i atragă părții vătămate disprețul public. Când asta nu se îndeplinește, nu vorbim de o faptă tipică. Fapta trebuie comisă în public. Înscrisurile, plângerile sau denunțurile nedezvăluite nu sunt considerate a fi publice, însă fapta e considerată publică și atunci când comunicarea se face succesiv mai multor persoane. La fel și dacă se folosește mass-media. Atât timp cât nu este îndeplinită condiția comiterii în public, fapta poate constitui, eventual, o infracțiune de insultă. Fapta se poate comite cu
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
Înscrisurile, plângerile sau denunțurile nedezvăluite nu sunt considerate a fi publice, însă fapta e considerată publică și atunci când comunicarea se face succesiv mai multor persoane. La fel și dacă se folosește mass-media. Atât timp cât nu este îndeplinită condiția comiterii în public, fapta poate constitui, eventual, o infracțiune de insultă. Fapta se poate comite cu intenție directă sau eventuală. Afirmarea sau imputarea se referă aici la fapte publice, determinate neadevărate, care pot atrage o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară. Sancțiunea constă în amendă
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
a fi publice, însă fapta e considerată publică și atunci când comunicarea se face succesiv mai multor persoane. La fel și dacă se folosește mass-media. Atât timp cât nu este îndeplinită condiția comiterii în public, fapta poate constitui, eventual, o infracțiune de insultă. Fapta se poate comite cu intenție directă sau eventuală. Afirmarea sau imputarea se referă aici la fapte publice, determinate neadevărate, care pot atrage o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară. Sancțiunea constă în amendă. Tentativa nu se pedepsește. Acțiunea penală începe în urma
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
penală începe în urma unei plângeri prealabile, însă împăcarea părților duce la înlăturarea răspunderii penale. Articolul 207, Cod Penal, prevede că proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiune. Prin urmare, prin proba verității, inculpatului i se oferă posibilitatea de a dovedi că afirmațiile sau imputările care se referă la fapte sunt adevărate. Pe lângă proba
Infracțiunile contra demnității în România () [Corola-website/Science/325054_a_326383]
-
publicat, timp de luni intregi, articole separate prin care sugerau asasinarea lui William McKinley. Când McKinley a fost împușcat în 06 septembrie 1901, criticii au acuzat jurnalismul galben a lui Hearst, spunând că l-a împins pe Leon Czolgosz la faptă. Hearst nu a știut de articolul lui Bierce și a pretins că l-a retras pe cel a lui Brisbane, după ce l-a tipărit într-o primă ediție. Cu toate acestea, incidentul l-a bântuit pentru tot restul vieții sale
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
în bordel. După 1945, regimul comunist, instaurat în urma ocupației sovietice, a decis în 21 decembrie 1949, de ziua lui Stalin, închiderea bordelurilor și scoaterea prostituției în afara legii. (Din punct de vedere juridic însă, prostituția a devenit ilegală abia în 1957, fapta fiind prevăzută de articolul 433 al noului Cod Penal). Prostituatele au fost urcate în camioane și duse în tabere de muncă la reeducare, apoi angajate în fabricile de textile. Astfel a fost dezvoltată industria textilă, în orașe precum Cisnădie și
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
omului care se ascunde în dormitor să fugă din apartamentul profesorului. Servitorul continuă să nege. Detectivul îl trimite pe profesor pentru a-l aduce în cameră pe tânărul Gilchrist și-l întreabă cum de a putut săvârși o astfel de faptă ca cea de ieri. Tânărul se uită la Bannister, care se disculpă spunând că el nu a zis nimic și confirmând bănuielile lui Holmes. Gilchrist, surprins, cade în genunchi lângă masă și-și îngroapă capul în palme, izbucnind în suspine
Cei trei studenți () [Corola-website/Science/325196_a_326525]
-
a examenelor li se acordă calificativul minim sau sunt excluși din examen. Dacă în procesul de fraudare iau parte și examinatorii sau supraveghetorii aceștia pot fi pedepsiți prin mustrare ori alte sancțiuni ce le pot afecta cariera profesională sau, dacă fapta este gravă, chiar probleme de ordin penal. Aceste metode de fraudare sunt foarte numeroase, dar cele mai frecvente sunt următoarele: Prin examen se înțelege și activitatea de cercetare a unui lucru sau a unei ființe pentru a se ajunge la
Examen () [Corola-website/Science/325211_a_326540]
-
de revendicările juste ale populației românești. La 20 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate orașele Blaj și Sibiu, dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită "faptei lui Mihai Viteazul" de la 1600 și a supliciului conducătorilor Revoluției de la 1784 în cetatea orașului. Alba Iulia fiind numită în "Actul Convocării", "cetatea istorică a neamului nostru". Astfel, ca urmare a eforturilor Consiliul Național Român Central, într-o zi de
Consiliul Național Român Central () [Corola-website/Science/324571_a_325900]
-
Insulta constă în atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, precum și fapta de a atribui unei persoane un defect, boală sau infirmitate, care, chiar dacă sunt reale, nu ar trebui relevate. Aceasă infracțiune, prevăzută de Codul penal al României, ca și cea de calomnie, au fost dezincriminate, fiind abrogate prin art.I pct.
Insultă () [Corola-website/Science/324625_a_325954]
-
cu cloroform și au furat un manuscris aflat în cuferele fiului ei. Ea a apucat manuscrisul, a fost lovită ceva, dar a reușit să păstreze în mână o bucată dintr-o coală de hârtie. Inspectorul de poliție aflat la locul faptei tratează problema ca un furt obișnuit, dar Holmes știe mai bine despre ce a fost vorba. El examinează un pic bucata de manuscris reținută de doamna Maberley; aceasta pare a fi sfârșitul unui roman destul de interesant. Holmes este mirat de
Aventură în casa cu trei frontoane () [Corola-website/Science/324622_a_325951]
-
vizitat Sicilia în 950. În anul 909, dinastia aghlabizilor din Africa a fost înlocuită de cea fatimizilor șiiți. Patru ani mai târzui, guvernatorul fatimid a fost alungat din Parlermo, iar Sicilia și-a declarat independența sub emirul Ahmed ibn-Kohrob. Prima faptă militară a acestuia a constituit-o un asediu asupra Taorminei, care fusese reconstruită de către creștini; el a reușit totuși un succes în 914, când o flotă siciliană sub conducerea fiului său Mohammed a distrus flota fatimidă trimisă să recupereze Sicilia
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
mari decât ale adulților. Respectarea demnității persoanei Din perspectivă publică, cele mai cunoscute aspecte ale principiului respectării demnității persoanei sunt insulta și calomnia, pentru că există norme juridice care pedepsesc drastic aceste fapte, inclusiv cu închisoarea. Insulta este definită ca acea faptă care aduce atingere onoarei ori reputației unei persoane, fie prin cuvinte, fie prin gesturi, fie prin oricare altă categorie de mijloace sau prin expunerea la batjocură. De asemenea, este tratată asemănător orice referință având caracter jignitor la un defect, infirmitate
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
este tratată asemănător orice referință având caracter jignitor la un defect, infirmitate fizică, boală sau altă afecțiune, indiferent dacă este reală sau nu (art. 205 CP). Calomnia este definită ca „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate, privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiunea penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public” (Art. 206 CP). În ambele cazuri este acceptată proba verității „dacă afirmarea sau imputarea a fost
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
în 1950, urmașii familiei Culianu reușind să o redobândească abia în 1997. Casa, ce necesita reparații importante, a fost vânduta în 2004. În 2010, deși își declarase intenția de a renova clădirea, noul proprietarul, Dr. Marin Burlea, a demolat-o, faptă pentru care a fost amendat cu suma de 700 lei. Începând cu 2011 pe amplasamentul fostei Case Bogdan-Culianu funcționează Centrul Medical Helicomed.
Casa Ianov din Iași () [Corola-website/Science/326356_a_327685]
-
și alte violențe. În motivarea hotărârii, judecătorii au menționat faptul că fostul director al ANIF Constantin Iancu nu l-a sechestrat pe omul de afaceri vâlcean Andrei Alexandru, conform unor alineate din articolul 10 din Codul Penal, care spun că fapta nu există, nu este Constantin Iancu autorul, iar faptele săvârșite de acesta nu prezintă elementele constitutive ale unei infracțiuni. La data de 24 iunie 2010, Curtea de Apel București a decis că Constantin Iancu rămâne achitat în dosarul în care
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]
-
puncte de întărire și o linie defensivă. În contraatacul german, sergentul Ernest A. Janson, care lupta sub numele de Charles Hoffman, a respins înaintarea a 12 soldațî germani, ucigând doi dintre ei înainte ca ceilalți 10 să fugă; pentru această faptă, a devenit primul pușcaș marin care a primit Medalia de Onoare în Primul Război Mondial. Henry Hulbert a fost și el decorat pentru înaintarea prin focul inamic în timpul contraatacului. Restul batalionului a sosit și a intrat în acțiune. Flancurile lui
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1943-1944). Este profesoară la gimnaziul din localitatea Suci, județul Argesi, apoi Călan, 1950 - 1958. După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la publicațiile " Fapta", "Dacia rediviva", "Vremea", Revista Fundațiilor Regale, "Femeia și căminul", "Dorul românesc", Viața românească, "Luceafărul", etc. Debutează cu nuvela „Revedere” în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret „E pace noaptea asta-n codru
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]