55,287 matches
-
Tubin, Villem Kapp, Kaljo Raid, Boris Korver, Anatoli Garshnek, Leo Normet, Valter Ojakäär, Uno Naissoo, Arne OIT, Jaan RAATS, Heino Jürisalu, Arvo Pärt, Alo Põldmäe, Lepo Sumera, Boris Parsadanian, Alfred Karindi, Eduard Oja, Rădăcini Olav și Karl Leichter) să se afirme printr-un stil propriu. a fost căsătorit cu pianista cu origini evreiești Anna Kremer, executată de naziști în 1942.
Heino Eller () [Corola-website/Science/334698_a_336027]
-
de către Orchestra Metropolitană din Londra. La 25 aprilie 2013, în mai multe capturi de ecran din machete videoclipuri mici cu interfața utilizatorului au fost publicate on-line. La 3 mai 2013, Electronic Arts a trimis un e-mail la mai multe fansites afirmând că nu ar fi un anunț mare la 06 mai 2013, pe care mulți ar fi speculat "The Sims 4". Pe 20 august 2013, The Sims 4 a fost descoperit printr-un demo gameplay trailer și eliberat la Gamescom. Examinări
The Sims 4 () [Corola-website/Science/334647_a_335976]
-
cele mai celebre femei care au luptat în Primul Război Mondial. A fost rănită în lupte de nouă ori și a fost poreclita „Ioana d'Arc a Șerbiei”. S-a născut în 1890 (deși dosarul său de personal din Armată afirmă că anul nașterii ar fi 1892) în satul Koprivnica de lângă Jošanička Banja (astăzi în comuna Raška, Șerbia), părinții ei fiind Dninca și Radenko Savič. Era cel mai mare copil al familiei, măi având două surori, Miona și Slavka, si un
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
Război Mondial: În cartierul Voždovac, strada pe care a locuit îi poartă numele, iar pe casa ei a fost montată o placă memoriala. În Jošanička Banja se află o statuie în mărime naturală, realizată de sculptorul Ljubiša Manćić. Nepotul ei afirmă însă că sculptorul nu s-a consultat cu familia când a realizat sculptură, astfel încât ea nu o reprezintă pe Milunka Savić. Rămășițele ei au fost exhumate și mutate la cimitirul principal din Belgrad pe Aleea celor Mari la 40 de
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
în umbre sau după colțuri și este capabil să tragă cu ochiul după aceste colțuri sau prin gaura cheii pentru a depista mișcările inamicilor. Odată ce Garrett a fost văzut, gardienii sau alte personaje vor încerca să-l vâneze. Dezvoltatorii au afirmat că inteligență artificială este conștientă de design-ul nivelului, iar gardienii vor ști în avans de locurile pe care jucătorul le poate folosi pentru a se ascunde. Jucătorul poate folosi o abilitate, numită "Focus", care asigură câteva avantaje. Acesta îi
Thief (joc video) () [Corola-website/Science/334699_a_336028]
-
tinerii Vladimir și Riri. Grupul pleacă după masa de seară la mănăstirea Căldărușani aflată pe malul unui lac și în apropierea unei păduri. Una din cele două mașini este oprită pe drum, aproape de marginea pădurii, de tânărul Sergiu Andronic, care afirmă că a adormit în pădure și s-a rătăcit de grupul său, rugându-i pe excursioniști să-l ia cu ei la mănăstire. El este acceptat curând ca membru al grupului și devine un fel de ghid neoficial. Tânărul le
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Ed. Cartea Românească, București, 1929). Întâmplarea este relatată și de Mihail Sadoveanu în povestirea „Vrăjitorul de șerpi” din volumul "Împărăția apelor" (1928); celebrul romancier a afirmat că a auzit-o într-o ședință a Academiei Române de prin anul 1927, fiind povestită chiar de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. De asemenea, pornind de la această întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
un roman. Și în viață nu se întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere, se întâmplă și ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Având o temă fantastică extrasă din folclor, nuvela „Șarpele” are ca motto
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
aluzie la gnosticism, la Cabala și la mitologia babiloniană, în timp ce a asociat șarpele cu personajul mitologic grec și simbolul șerpesc Ophion. El a fost însă nemulțumit de începutul nuvelei pe care a descris-o ca fiind „lâncedă”. Academicianul Eugen Simion afirma că „Șarpele” lui Eliade este „o frumoasă poveste în care erosul, magia, simbolul, feericul se întâlnesc grație unei bune tehnici de a organiza surpriza”. Prozatorul, eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu o considera ca fiind „una dintre cele mai
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
a devenit membru supleant în Comisia pentru Afaceri Externe (AFET), Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) și Comisia pentru Dezvoltare regională (REGI). De asemenea, face parte din Delegația la Comisia Parlamentară mixtă UE- Turcia. Pe pagina personală, Laurențiu Rebega afirmă că întreaga sa activitate susține ideologic și participativ apărarea libertăților individuale, a suveranității naționale și protejarea libertății de exprimare în toate formele. Prin apartenența la grupul politic ENL (de orientare naționalistă), Laurențiu Rebega și-a exprimat încă o data patriotismul și
Laurențiu Rebega () [Corola-website/Science/334738_a_336067]
-
curtea a decis împotriva sa, și condamnarea lui John Van Zandt a fost confirmată. Chase a susținut că sclavia nu este locală, nici națională, și că nu poate exista decât în virtutea unor legi care să o stipuleze explicit. El a afirmat că guvernul federal nu este învestit de Constituție să creeze sclavie nicăieri, și că în momentul în care un sclav părăsește jurisdicția unui stat în care sclavia este legală, el încetează a mai fi sclav; că el continuă însă să
Salmon P. Chase () [Corola-website/Science/334724_a_336053]
-
Alan pentru a folosi diada să devină mai puternic decât ei dorit vreodată să fie și să dea ca Wallace și Clyde un continent în care să domnească, atâta timp cât nu e Australia, Alan aruncă diada de piese Nebulon în reactor, afirmând că este prea mult de lucru. După aceea, Wallace și Clyde sunt arestați de către echipa de securitate Mighty Med, împreună cu Megahertz și Experion. În ”Farse cu gheare”, este dezvăluit faptul că Wallace și Clyde nu ar obține locuri de masă
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
ceea ce înseamnă o unitate de înaltă frecvență de electrice. Micros (interpretat de Adam Leadbeater, voce în limba română de Șerban Pavlu) este un super-răufăcător care poate face singur microscopice. El este inamicul lui Citadel, în cazul în care el a afirmat că Citadel i-a furat prietena de la facultate. Când era înăuntrul lui Citadel, el a folosit un pistol cu laser și de utilitate văzut pentru a încerca să distrugă super-eroii de la interior. El a folosit atât de acestea pentru a
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
complimentul într-un răspuns publicat în volumul "Scrisori fără adresă" (1930) în care îi evidenția rezistența la oboseală, agerimea auzului și a văzului (simțuri foarte importante pentru un vânător), agilitatea mișcărilor ce contrasta cu masivitatea sa corporală și siguranța împușcăturilor, afirmând că Sadoveanu era singurul tovarăș de vânătoare cu care se împacă într-un mod desăvârșit. Referindu-se la vânătoare și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: „Pasiunea vânatului și a pescuitului
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
trestiilor dintre zăvoaiele Prutului și matca cea înșelătoare a Jijiei”, la care a luat parte împreună cu Sadoveanu, evocând cu acest prilej figura lui moș Gheorghe Barnea, pescar ce apare și în povestirea „Pasaj de rațe, sara” din volumul sadovenian. Topîrceanu afirmă că a notat chiar a doua zi amintirile de la acea vânătoare, care l-ar fi inspirat pe care Sadoveanu în scrierea volumului „Țara de dincolo de negură”. Într-un post-scriptum, poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare poezie”, recunoscând
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
povestirea „Pasaj de rațe, sara” din volumul sadovenian. Topîrceanu afirmă că a notat chiar a doua zi amintirile de la acea vânătoare, care l-ar fi inspirat pe care Sadoveanu în scrierea volumului „Țara de dincolo de negură”. Într-un post-scriptum, poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare poezie”, recunoscând în același timp că îl uitase de mult timp pe moș Procor, cu care stătuse de vorbă într-una din călătoriile lor prin Delta Dunării, deoarece nu avea „un aparat de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
editori în deceniul anterior. Cartea a fost reeditată ulterior fie în varianta sa originală, fie în varianta adăugită. Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Criticul Tudor Vianu constata că „creația literară a d-lui Sadoveanu nu este rodul unei lucrări de cabinet și a unei imaginații operând
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
au desțelenit, pe unde piciorul de om a călcat rar și pe unde trec azi aceiași oameni ca și acum câteva mii de ani”. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
care există, firește, cred că volumul e o colecție de tablouri, în vreme ce lectura arată că pe primul plan sunt portretele de vânători, boiernași de țară (acei „odnodvortzî” din narațiunile lui Turgheniev), mici funcționari, intelectuali, țărani săraci, robi (acei „krepostnîie” turghenievieni)”, afirma Alexandru Piru. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a fi ei-înșiși elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun în bagajul său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte”. Prefațând o ediție recentă a acestui volum, Alex. Ștefănescu afirmă că recitirea cărții îi produce o „nestăpânită încântare”, deoarece imaginile descriptive ale naturii au „o frumusețe literară stupefiantă care le face să pară desprinse din poezia lui Eminescu”. Cu toate acestea, au existat și unele opinii critice mai rezervate. Perpessicius
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
463 din 30 septembrie 1957, aflat în vigoare și care legaliza avortul la cerere, încurajează libertinajul și se opune valorilor tradiționale ale familiei. Pentru stimularea creșterii natalității se propune mărirea numărului de locuri în creșe. Nicolae Ceaușescu este mai radical, afirmând că legea respectivă promovează prostituția și rata ridicată a divorțurilor. Astfel, în 1965 numărul de avorturi provocate ajunsese la valoarea 1.115.000, dublu față de 1959, printre cauze situându-se, conform studiului demografic, carențele educației sexuale și insuficiența mijloacelor anticoncepționale
Politica demografică a regimului Ceaușescu () [Corola-website/Science/334768_a_336097]
-
din ginta Banu Alrayan, care făcea parte din tribul Banu Harith bin Ka'b din Qahtan, Yemen. Samaw'al s-a făcut vestit ca poet, între altele, prin poezia in care a replicat la remarca unei prințese care și-a afirmat disprețul pentru seminția sa sub motivul că este puțin numeroasă. În aceasta poezie, Samaw'al se laudă cu trecutul gintei sale Banu Alrayan, și cu ascensiunea ei la conducerea tribului. Înainte de a părăsi Yemenul, ginta sa dăduse regi Nadjranului și
Samaw'al ibn 'Adiya () [Corola-website/Science/334771_a_336100]
-
Alhambra iubește" (octombrie 1933) figurează și cântece de Ionel Fernic, Gerd Wilnow sau Gherase Dendrino; mai târziu, în 1937, compozitorul Claude Romano (pseudonim de creator al muzicologului George Sbârcea) este angajat de Nicușor Constantinescu drept compozitor secund al teatrului. Odată afirmat ca autor de șlagăre - scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. - Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii populare românești. Primul spectacol care reușește să impună astfel de creații ca șlagăre, lansat
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]