64,222 matches
-
ființa umană și Dumnezeu. Prin aceasta, aportul benefic primit din sfere informațional energetice superioare, cerești are ca rezultat un mare ajutor în tămăduirea sufletului și trupului ființei umane", este de părere doamna Cofaru. 3.5 Comunicarea cu Dumnezeu raportată la teoria limbajului performativ. Să trecem, de acum, la analiza conceptuală. Comunicarea cu Dumnezeu, asemenea comunicării obișnuite, nu este numai verbală. Ea poartă, generic un nume foarte comun: rugăciune. Unul dintre marii duhovnici contemporani, părintele Arsenie Papacioc afirma undeva că “orice suspin
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
extreme puncte de vedere, vom găsi imaginea omului arhaic real, viu, capabil să creeze și să tranmită o impresionantă moștenire culturală, pe cale orală, mai întâi, pe cale scrisă, mai apoi. CAPITOLUL 5 CONCLUZII În opinia mea, dincolo de diversitatea de abordări și teorii, apar câteva puncte de convergență esențiale, în măsură să definească specificitatea situațiilor de comunicare și să permită degajarea unor reguli sau principii fundamentale pentru o comunicare eficientă și autentică. Prima regulă se referă la preeminența climatului asupra tehnicii în comunicarea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
refuză și cere ca în locul ei să îi fie amenajat laboratorul. Importantă descoperirii sale este descrisă foarte sugestiv de ceea ce spunea Hermann Kolbe: "Wöhler caută un măgăruș și a descoperit un imperiu". Sinteză ureei de către Wöhler a condus la invalidarea teoriei vitaliste conform căreia compușii organici pot fi modificați pe cale chimică dar pot fi sintetizați numai de către organismele vii prin intermediul unei forțe vitale. Fericit de descoperirea făcută, Wöhler îi scria lui Berzelius: "Trebuie să îți spun că pot sintetiză uree fără
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
restrâns, al procesului de instruire, învățarea a fost definită de către psihologii educației drept o activitate sistematică, dirijată, desfășurată într-un cadru organizat, orientată în direcția asimilării de cunoștințe și a formării structurilor psihice și de personalitate (Sălăvăstru, p.7). Principalele teorii ale învățării Învățarea prin condiționare, descoperită și descrisă de fiziologul rus I. P. Pavlov, se realizează prin asocierea unui stimul inițial indiferent cu un stimul care produce un răspuns înăscut; după mai multe asocieri ,stimulul inițial indiferent ajunge să producă raspunsul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Organismul generează în mod continuu comportamente care, în funcție de efectul pe care îl au asupra organismului, vor avea tendința de a fi repetate sau nu, învățarea (consolidarea comportamentului cerut) având loc după un număr suficient de mare de repetiții. Și această teorie are putere explicativă limitată, acest tip de învățare fiind implicată în dobândirea unor deprinderi motorii (inot, dans)sau a unor reguli elemntare de comportament. Un mecanism asemănător a fost descris de B. F. Skinner sub denumirea de condiționare operantă (instrumentală
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
care îl adoptă un anumit subiect este cel care fie îi dă posibiliatea să obțină o întărire pozitivă, fie să evite o întărire negativă. Prin administrarea și repartizarea judicioasă a recompenselor și pedepselor, învățarea poate deveni foarte eficientă. Din ambele teorii se desprinde rolul pe care îl joacă întărirea în învățare. Cercetările ulterioare au scos în evidență că: Elevii care primesc laude lucrează mai bine decăt cei care sunt blamați (E. Hurlock), Elevii care primesc laude și observații personalizate lucrează mai
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
E.D.Page, 1958) Efectul laudelor este mai puternic la elevii slabi. Efectul recompenselor depinde de vârsta și mediul din care provin elevii (W. Mischel); elevii mici sau care provin din medii sărace preferă recompensele imediate chiar dacă sunt mici. Aceste trei teorii explică mecanismele cele mai simple de învățare, prin stabilirea unei legături între un stimul și un răspuns. Teoriile ulterioare au încercat să explice învățarea luînd în considerare mecanismele cognitive implicate. E. C. Tolman (1886 - 1959) a demonstrat că învățarea nu are
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
din care provin elevii (W. Mischel); elevii mici sau care provin din medii sărace preferă recompensele imediate chiar dacă sunt mici. Aceste trei teorii explică mecanismele cele mai simple de învățare, prin stabilirea unei legături între un stimul și un răspuns. Teoriile ulterioare au încercat să explice învățarea luînd în considerare mecanismele cognitive implicate. E. C. Tolman (1886 - 1959) a demonstrat că învățarea nu are loc în mod necesar prin acțiune și că poate avea loc și fără o modificare vizibilă a comportamentului
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
formă superioară de adaptare optimă, eficientă în situații noi, problematice, prin restructurarea datelor experienței și arată că în dezvoltarea sa parcurge mai multe stadii: a) stadiul inteligenței senzorio-motorii; b) stadiul inteligenței preoperatorii; c) stadiul operațiilor concrete; d) stadiul operațiilor formale. Teoria dezvoltării stadiale a capacității cognitive are implicații majore asupra organizării procesului didactic prin exigențele impuse în selectarea curriculumului, a activităților și metodelor didactice folosite în învățare. L. S. Vîgotski aduce componenta socială în ecuația învățării pe care o consideră tot
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
face copilul acum singur și ceea ce ar putea face sub conducerea și cu ajutorul adultului. De unde necesitatea ca învățământul să preceadă învățarea, precum și rolul primordial al adultului în învățare, în special în primele stadii ale copilăriei. Jerome S. Bruner dezvoltă o teorie a instruirii care să permită prezentarea cunoștințelor astfel încât să fie înțelese de toți copii. El sugerează că există două moduri fundamentale de gândire: modul narativ și modul paradigmatic. În modalitatea narativă mintea se angajează intr-o gândire secvențială, orientată pe
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de cunoaștere: modalitatea enactivă, bazată pe acțiune, modalitatea iconică, bazată pe imagini și modalitatea simbolică, bazată pe limbaj. Cele trei modalități sunt folosite pe rând în reprezentarea realității, reprezentarea simbolică fiind ultima pentru că simbolurile permit o mare comprimare a realității. Teoria lui Bruner sugerează că învățarea este eficace atunci când prezentarea noului material de învățare se face urmând un progres de la modalitatea enactivă la cea simbolică de reprezentare, acest mod de prezentare fiind indicat chiar și pentru adulți. În contrast cu Piajet, Bruner susține
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Copiii care utilizează stilul analitic de învățare preferă împărțirea materialului în părți componente, prezentate pas cu pas și în ordine logică. Ei vor prefera fixarea unor idei pe măsura citirii textului și refacerea la urmă a întregii structuri (Bălan, 2005) Teoria lui Anthony Gregorc Anthony Gregorc a studiat stilurile de învățare sugerând că acestea emerg din anumite predispoziții înăscute și că oamenii învață atât prin experiență concretă cât și prin abstractizare. Unele minți preferă abstractizările, în timp ce altele operează mai eficient în
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
întâmplător, dar fiecare dintre noi avem tendința de a prefera și de a opera cel mai des și cel mai bine cu o anume modalitate de ordonare”. Prin combinarea modalităților de percepție și de ordonare au rezultat patru stiluri diferite. Teoria învățării experiențiale (Kolb, 1981) integrează rezultatele a numeroase cercetări asupra dezvoltării cognitive și stilului cognitiv. Miezul acetei teorii este un model simplu care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
cel mai bine cu o anume modalitate de ordonare”. Prin combinarea modalităților de percepție și de ordonare au rezultat patru stiluri diferite. Teoria învățării experiențiale (Kolb, 1981) integrează rezultatele a numeroase cercetări asupra dezvoltării cognitive și stilului cognitiv. Miezul acetei teorii este un model simplu care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca ghidaje în crearea unei noi situații de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu patru stadii: experiența
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode concrete și o transformă prin experimentare activă. (Kolb, 1981). Inventarul stilurilor de învățare descrie modul în care cineva învață și abordează ideile sau situațiile de fiecare zi. (Kolb, 1981) Pe baza teoriei lui Kolb și incorporând cunoștințele referitoare la funcționarea celor două emisfere cerebrale, Bernice McCarthy crează 4MAT System care cuprinde patru stiluri de învățare. Cei patru cadranți ai sistemului reprezintă modalitățile diferite prin care elevii pot aborda o situație de învățare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
se adresează mai ales elevilor analitici (tipul al doilea), care procesează informația în mod liniar, secvențial. Secvențele educaționale propuse de către Bernice McCarthy le oferă profesorilor metode prin care se pot adresa tuturor celor patru tipuri de elevi. Howard Gardner și teoria inteligențelor multiple Howard Gardner a scos în evidență faptul că oamenii văd lumea în șapte moduri distincte referindu se la cele șapte tipuri de înteligență. În lucrarea „The Unschooled Mind” el spune că: „mințile elevilor diferă și, în consecință, ei
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
este deosebit de benefic pentru acest tip de elevi să-și poată folosi inteligența într-o mai mare măsură în cadrul școlii. Așadar, este sarcina școlii să „aducă” natura în clase și în alte spații de învățământ. Deși puțin aceptată de către psihologi, teoria lui Gardner a primit un puternic răspuns pozitiv din partea educatorilor, fiind îmbrățișată de mulți teoreticieni dar, mai ales, folosită pe larg de către cei care predau efectiv la clasă. Un mare număr de școli din America și din lume și-au
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
răspuns pozitiv din partea educatorilor, fiind îmbrățișată de mulți teoreticieni dar, mai ales, folosită pe larg de către cei care predau efectiv la clasă. Un mare număr de școli din America și din lume și-au proiectat structura curriculumului prin prisma acestei teorii (Project Zero, The Good Work Project, Project SUMIT (Schools Using Multiple Intelligences Theory), New City School, The Gardner School, Vancouver WA sunt câteva dintre școlile care au încercat să îmbunătățească activitatea didactică prin aplicarea în practică a teoriei inteligențelor multiple
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
prisma acestei teorii (Project Zero, The Good Work Project, Project SUMIT (Schools Using Multiple Intelligences Theory), New City School, The Gardner School, Vancouver WA sunt câteva dintre școlile care au încercat să îmbunătățească activitatea didactică prin aplicarea în practică a teoriei inteligențelor multiple). „Stăpânirea unui concept sau a unei teorii necesită expunerea repetată la acel material; aproape că nu se realizează niciodată o înțelegere imediată. Dar este o greșeală să se prezinte același conținut în același mod. Dimpotrivă, înțelegerea este cel
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Project SUMIT (Schools Using Multiple Intelligences Theory), New City School, The Gardner School, Vancouver WA sunt câteva dintre școlile care au încercat să îmbunătățească activitatea didactică prin aplicarea în practică a teoriei inteligențelor multiple). „Stăpânirea unui concept sau a unei teorii necesită expunerea repetată la acel material; aproape că nu se realizează niciodată o înțelegere imediată. Dar este o greșeală să se prezinte același conținut în același mod. Dimpotrivă, înțelegerea este cel mai probabil să se realizeze dacă elevul întâlnește materialul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
trebuie stăpânit într-o varietate de forme și contexte. Și cel mai bun mod de a realiza aceaste este să se recurgă la toate inteligențele care sunt relevante pentru ecel subiect, în cât mai multe moduri legitime posibile.” (Gardner, 2007) Teoria inteligențelor multiple a Gardner diferă de majoritatea teoriilor despre stilurile de învățare. Armstrong este de părere că această teorie este un model cognitiv care caută să descrie cum își folosesc indivizii mintea pentru rezolvarea problemelor. Alte cercetări Alți cercetători au
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
contexte. Și cel mai bun mod de a realiza aceaste este să se recurgă la toate inteligențele care sunt relevante pentru ecel subiect, în cât mai multe moduri legitime posibile.” (Gardner, 2007) Teoria inteligențelor multiple a Gardner diferă de majoritatea teoriilor despre stilurile de învățare. Armstrong este de părere că această teorie este un model cognitiv care caută să descrie cum își folosesc indivizii mintea pentru rezolvarea problemelor. Alte cercetări Alți cercetători au demonstrat influența mediului concret de studiu asupra randamentului
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
să se recurgă la toate inteligențele care sunt relevante pentru ecel subiect, în cât mai multe moduri legitime posibile.” (Gardner, 2007) Teoria inteligențelor multiple a Gardner diferă de majoritatea teoriilor despre stilurile de învățare. Armstrong este de părere că această teorie este un model cognitiv care caută să descrie cum își folosesc indivizii mintea pentru rezolvarea problemelor. Alte cercetări Alți cercetători au demonstrat influența mediului concret de studiu asupra randamentului învățării. Dacă unii elevi au nevoie de liniște să se poată
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
profesorilor este esențială pentru îmbunătățirea practicilor didactice pentru că acestea influențează în final comportamentul profesorilor la clasă. (Pajares, 1992). Bazele teoretice Scurt istoric În încercarea de a prevedea comportamentul social, Ajzen și Fishbein au creat, în 1980, un model teoretic numit teoria comportamentului rațional (sau teoria acțiunilor raționale). Teoria pornește de la ipoteza că în comportamentul lor social oamenii sunt, în general, raționali și folosesc informațiile care le sunt accesibile într-un mod rațional. Ei au presupus că actele sociale cele mai relevante
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
îmbunătățirea practicilor didactice pentru că acestea influențează în final comportamentul profesorilor la clasă. (Pajares, 1992). Bazele teoretice Scurt istoric În încercarea de a prevedea comportamentul social, Ajzen și Fishbein au creat, în 1980, un model teoretic numit teoria comportamentului rațional (sau teoria acțiunilor raționale). Teoria pornește de la ipoteza că în comportamentul lor social oamenii sunt, în general, raționali și folosesc informațiile care le sunt accesibile într-un mod rațional. Ei au presupus că actele sociale cele mai relevante sunt controlate conștient astfel
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]