20,435 matches
-
distrugerea creierului. În final, oamenii care au consumat carne de vită contaminată au contractat boala lui Creutzfeldt-Jakob și au murit. Cel mai bun exemplu curent al dictonului că ceea ce este dăunător pentru alte animale este dăunător și pentru noi este abuzul de antibiotice. Deoarece vitele, porcii, păsările și alte animale de crescătorie sunt ținute În spații restrânse În cadrul fermelor industriale, stresul pe care Îl resimt le slăbește sistemul imunitar, făcându-le mai sensibile la Îmbolnăvire. Bolile, la rândul lor, se răspândesc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
agricole să fie eliberate pentru cultivarea cerealelor destinate consumului uman În loc de cele pentru hrană animală? Dacă am auzi că vecinii noștri Își lasă copiii să moară de foame, am fi foarte indignați. Acei părinți ar fi arestați pentru neglijență și abuz asupra copiilor. Acesta este un exemplu de hot evil (rău fierbinte sau rău personal). Dar ne-am simți la fel de indignați sau la fel de răspunzători moral dacă am ști că opțiunea noastră alimentară contribuie, cel puțin În parte, la menținerea unui lanț
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
erau agresivi (vezi tipurile de personalitate A și B, amintite mai sus). E de menționat însă că, indiferent dacă acei copii au fost pedepsiți pentru comportamentele lor agresive sau din alte motive și indiferent dacă a fost pedeapsă ori nu, abuzul față de ei (fizic, sexual, psihic) sau neglijarea lor constituie un factor de risc pentru sănătatea psihocomportamentală de mai târziu, ca tânăr și adult. Consecințele răului tratament al copiilor (abuz sau neglijare) asupra configurației comportamentale de mai târziu, în particular ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din alte motive și indiferent dacă a fost pedeapsă ori nu, abuzul față de ei (fizic, sexual, psihic) sau neglijarea lor constituie un factor de risc pentru sănătatea psihocomportamentală de mai târziu, ca tânăr și adult. Consecințele răului tratament al copiilor (abuz sau neglijare) asupra configurației comportamentale de mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai târziu, ca tânăr și adult. Consecințele răului tratament al copiilor (abuz sau neglijare) asupra configurației comportamentale de mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a fost ferm testată și trebuie privită nuanțat; studii mai riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar ceilalți fără asemenea experiențe, au demonstrat că abuzul fizic și neglijența sunt predictori puternici pentru comportamentul agresiv ca adulți (Widom, 1989, apud Baron și Byrne, 2000). Oricum, studiile de specialitate, ca și experiența cotidiană ne
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a fost ferm testată și trebuie privită nuanțat; studii mai riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar ceilalți fără asemenea experiențe, au demonstrat că abuzul fizic și neglijența sunt predictori puternici pentru comportamentul agresiv ca adulți (Widom, 1989, apud Baron și Byrne, 2000). Oricum, studiile de specialitate, ca și experiența cotidiană ne arată că pedeapsa - și cu deosebire anticiparea ei - operează eficient în reducerea violenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre conflictul realistic de grup; mai ales, ar trebui să luăm mai în serios faptul că, înțeles tendențios, multiculturalismul vine în coliziune cu însăși democrația și drepturile fundamentale ale omului. Nu orice obiceiuri ale unor grupuri etnice (cum ar fi abuzul față de copii sau femei, neglijența, agresivitatea în locuri publice) pot fi admise în numele relativismului cultural (vezi și secțiunea „Dinamica valorilor culturale” din capitolul 1). E de menționat, pe de altă parte, că și în statele europene există intense preocupări oficiale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și limbajul toxic Comunicarea orală poate urmări, în dezvoltarea sa, mai multe scopuri: pe de o parte, în acest volum ne-am concentrat asupra utilizării comunicării eficiente, dar, în același timp, nu trebuie să omitem existența unui limbaj toxic, a abuzului verbal care compromite, de cele mai multe ori, interrelațiile stabilite și, în ultimă instanță, performanța celor implicați. Fenomenul abuzului verbal este o problemă curentă a vieții fiecăruia dintre noi (să luăm, spre exemplu, numai relațiile de tip manager-subordonat, profesor-elev, părinte-copil) și, de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în acest volum ne-am concentrat asupra utilizării comunicării eficiente, dar, în același timp, nu trebuie să omitem existența unui limbaj toxic, a abuzului verbal care compromite, de cele mai multe ori, interrelațiile stabilite și, în ultimă instanță, performanța celor implicați. Fenomenul abuzului verbal este o problemă curentă a vieții fiecăruia dintre noi (să luăm, spre exemplu, numai relațiile de tip manager-subordonat, profesor-elev, părinte-copil) și, de aceea, este utilă cunoașterea factorilor ce conduc la o astfel de perspectivă, pentru a putea vorbi despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
despre optimizarea actului de comunicare. Astfel, Arthur H. Bell (2005) face o paralelă interesantă între elementele care conduc la apariția unei „victime” a abuzuluiverbal și motivele „abuzatorului”. Să le analizăm la rândul nostru; astfel, de ce unii oameni devin victime ale abuzului verbal? - stilul personalității dumneavoastră intră în contradicție directă cu stilul abuzatorului; - vă aflați la locul nepotrivit (oricine altcineva în locul dumneavoastră ar fi suferit același tratament - Nixon, într-o replică rămasă celebră observa astfel că „dacă nu suporți căldura stai departe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
box”, deoarece niciodată nu ripostați (de exemplu, un cadru didactic anxios, dar frustrat de atmosfera nepotrivită din propria clasă poate să folosească un limbaj nepotrivit doar față de anumiți elevi care s-au dovedit a nu reacționa pe măsură); - persoana supusă abuzului verbal poate fi percepută ca fiind marginală la nivel social sau organizațional (un profesor care nu este chemat la nici un eveniment „monden” în școală va putea fi privit drept o potențială victimă a abuzului verbal de către persoanele care vor să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu reacționa pe măsură); - persoana supusă abuzului verbal poate fi percepută ca fiind marginală la nivel social sau organizațional (un profesor care nu este chemat la nici un eveniment „monden” în școală va putea fi privit drept o potențială victimă a abuzului verbal de către persoanele care vor să iasă în evidență astfel, spre exemplu); - sunteți un nou venit în organizație etc. La rândul lor, abuzatorii au propriile „motive” de a face acest lucru. Este evident că dacă este bine să știm ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să știm ce conduce la apariția unei „victime” este la fel de util (pentru o viziune globală) să cunoaștem ce îi face pe ceilalți să devină abuzatori: - unii manageri (sau profesori, văzuți ca manageri ai clasei la care predau) consideră că prin abuz verbal pot ține sub control oamenii cu care lucrează (un manager îmidestăinuia de curând că preferă ca angajații să nu știe niciodată „cum să-l ia”, astfel că, din când în când, pentru ca aceștia să nu consideră că pot face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să continui în acest fel?”; - puteți cere abuzatorului să reluați discuția mai târziu; astfel el va avea timp să se calmeze și să adopte un alt ton; - îl întrerupeți pe abuzator cu un comentariu exterior (cineva care era victima unui abuz verbal în timpul unei discuții la o cafea l-a întrerupt pe abuzator cu întrebarea: „Doriți puțin zahăr în cafea?”, ceea ce a dat șansa abuzatorului să se oprească); - folosiți tehnica Judo-ului mental (promovată de către psihologul Pete Smith) în sensul că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezentarea dumneavoastră. O problemă importantă, ce se ridică atunci când vorbim despre stabilirea acestor mijloace audio și video care să însoțească prezentarea propriu-zisă, pornește de la identificarea punctelor precise din prezentare în care materialele auxiliare vor fi eficiente (trebuie să evităm capcana abuzului de imagini - imagismul - care, în loc să sprijine prezentarea, o sufocă și determină distragerea atenției audienței). Printre tipurile de materiale auxiliare vizuale se numără: obiectele (atunci când este posibilă aducerea acestora în fața publicului) și modelele (atunci când obiectele sunt, spre exemplu, prea mari sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obținuse sprijinul împăratului Theodosius al II-lea, a reușit să obțină convocarea unui al doilea conciliu la Efes, tot în 449; aici ereticul a fost reabilitat, iar legații pontificali n-au fost nici măcar ascultați. Leon a protestat energic împotriva acestui abuz și a reușit să obțină de la succesorul lui Theodosius, Marcian, un al doilea conciliu, convocat în 451 la Calcedon. în ciuda colaborării cu împăratul, Leon a respins canonul 28 stabilit de acest conciliu, ținut sub patronajul curții bizantine; prin acest canon
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sub dominația Bizanțului, ostil și bănuitor față de Roma: era nevoie de intervenții peste tot pentru ca legea să fie respectată, pentru ca Biserica să-și păstreze drepturile, pentru ca nimeni să nu-i asuprească pe credincioși, dar și pentru ca prelații să nu comită abuzuri. Mizeria și ruina, chiar și calamitățile erau prezente peste tot, și în special în Italia, iar papa a fost nevoit să intervină, în toate modurile posibile, pentru a găsi o soluție; de aceea a fost supranumit „consulul lui Dumnezeu”, din moment ce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
transformarea sinagogilor acestora în biserici; el are cu siguranță o responsabilitate, cel puțin indirectă - pentru climatul pe care l-a creat -, în privința inițiativei mulțimii fanatice care a linșat-o pe celebra gînditoare platonică Hypatia în 415. O consecință a acestor abuzuri au fost probabil edictele imperiale din anii 416-418, menite să limiteze activitatea grupurilor de parabalani, un fel de infirmieri care, în realitate, erau gărzile înarmate ale episcopului. Probabil pentru a menține bunele raporturi ci Biserica din Roma, Chiril a acceptat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în care Isidor nu se ocupă de teologie și se srtăduiește să sensibilizeze autoritățile în favoarea orașului său, în special cînd sprijină cererile adresate de concetățenii săi corrector-ului (administratorului provinciei) Ausonius (2, 25) sau cînd îi reproșează lui Quirinus, prefectul Egiptului, abuzurile comise (I, 174, 175) și îi cere lui Rufin să intervină împotriva lui (I, 178). Cele două opere ale lui Isidor despre care vorbește Sever de Antiohia și care sînt menționate și în epistolar (Contra grecilor: II, 137, 228; Scurt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
S-a discutat despre valoarea istorică a acestei opere; lăsînd la o parte unele erori de cronologie și de detaliu, credibilitatea lui Palladius este în general evaluată pozitiv, și există o reticență față de teoriile care descriu Istoria ca pe un abuz literar, bazat în special pe surse scrise ce sînt prezentate ca experiență directă. Firește, autorul nu a vrut să scrie o operă critică, ci să reproducă tradiția de care dispunea cu privire la viața spirituală în deșert, de care nu pot fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e ziar de partid, ci un cotidian independent. Nu cunoaștem care au fost speranțele inițiale de difuzare ale acestui ziar, dar aflăm dintr-o ștampilă aplicată între numele ziarului și o reclamă a Băncii Populare Române că "Acest ziar refuză abuzurile și cenzura economică impuse de "Rodipet". Începînd de astăzi, 10 aprilie a.c., se difuzează numai prin ABONAMENTE și FIRME PARTICULARE". Mai simplu spus ar fi fost dacă în loc de abuzuri și cenzură economică, Azi ar fi recunoscut că din punctul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
și o reclamă a Băncii Populare Române că "Acest ziar refuză abuzurile și cenzura economică impuse de "Rodipet". Începînd de astăzi, 10 aprilie a.c., se difuzează numai prin ABONAMENTE și FIRME PARTICULARE". Mai simplu spus ar fi fost dacă în loc de abuzuri și cenzură economică, Azi ar fi recunoscut că din punctul de vedere al "Rodipet" nu are suficiente cereri încît vînzarea acestui ziar să renteze. În ziua cu pricina, Cronicarul a urmărit prin ce încearcă ziarul Azi să iasă în față
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
grija exagerată de a satisface toate dorințele; atitudinea brutală care Îl face pe copil să se simtă amenințat, lipsit de securitate și atunci Înfruntă adultul, dorind să se răzbune; tutelarea exagerată, oprimarea spiritului de independență, Îngrădirea libertății, Înăbușirea inițiativei copilului; abuzul de autoritate; lipsa de autoritate; lipsa de Înțelegere și căldura față de copil; pedepsele umilitoare; atitudinea educatorului, care nu vede la copil decât defectele. Acestea În contact cu negativismul duc la Încăpățânare. Mijloace de remediere: interdicțiile să se exprime sub forma
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
extrem de complexă, care trebuie privită cu seriozitate de toate persoanele implicate În educația copilului: famile, școală, specialiști, comunitate, societate. Cauze ale agresivității Specialiștii identifică multiple cauze ale agresivității: factorii ereditari: disfuncții psihice, probleme neuro fiziologice, a fi victimă a unor abuzuri; factorii familiali: educație inadecvată din partea părinților, disciplină severă, lipsa unei comunicări Între părinți și copii, coerciție, supravegherea severă sau slaba supraveghere; factori ai vieții sociale: influența grupului, a tradiției, influența mass-media prin prezentarea unor modele negative, structura școlară neadecvată: un
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]