6,232 matches
-
istorie literară (2002) și Orizonturi de istorie literară (2003) - cea de-a treia îl reprezintă mai bine, prin tratarea sistematică a operei poetului, prozatorului și eseistului B. Fundoianu. Critica a remarcat calitățile lucrării, subliniind că textul dovedește rigoare și o adecvare stilistică meritorie. Totuși, unele capitole au o informație sumară, precum cel al opiniilor lui Fundoianu despre scriitorii români, din care lipsesc considerațiile despre D. Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia și Adrian Maniu. La fel, din comentariile despre estetician și filosof
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
de intervenție ce au ca finalitate formarea individualizată în conformitate cu anumite strategii de intervenție; o componentă organizațională, ce permite sistemului să funcționeze judicios și eficace (alternări și compuneri de activități care să genereze o formare autentică); o componentă tehnică, realizată prin adecvarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare la contextul educațional; o componentă umană, ce rezidă în antrenarea unui mănunchi de specialiști ce concură pentru edificarea unei rețele incitante de formare. Unii autori (Taylor, 2003, vezi Viens, Wzrsch, 2004, p. 186) identifică
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conținutului. Strategia curriculară, explicitată într-un caiet de sarcini, poate fi orientat a spre mai multe direcții (vezi Mingasson, 2002, pp. 186-187): conținutul propriu-zis: arhitectura conținutului, modalitățile de evaluare, harta grafică, legături de tip hipertext; structura conținutului: descrierea conținutului și adecvarea la nevoile actorilor vizați, decuparea conținutului în module, individualizarea parcursurilor pedagogice, testele și evaluarea, aspectul grafic, dimensiunea intuitivă a navigării, posibilitatea de a apela la funcția de ajutor suplimentar, performanțele tehnice ale sistemului; educații: accesul la informații specifice (explicitarea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fiecăruia posibilitatea de a fi integrat permanent într-un proces de reformare instructivă și chiar profesională. Apelul la noua tehnologie (având funcționalitatea de mijloc de învățământ, dar și de metodă, de instrument procedural) constituie un exemplu strălucit de introducere și adecvare a unei tehnici noi în dispozitivul tradițional al pedagogiei. Suporturile pedagogice tradiționale nu sunt abolite, ci sunt conjugate cu noile suporturi tehnice. Inovația tehnică „absoarbe” într-un mod specific instrumentarul pedagogic clasic, mlădiindu-l în acord cu noile exigențe. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se oprește aici. Se pare că metafora configurează "modelul matriceal" al întregii sale concepții filosofice 239. "Formula matriceală" a metodei de gândire a lui Blaga, indiferent de temele tratate, este dată de "schema metaforei, care se bazează concomitent pe o adecvare și pe o neadecvare. Nu numai toate formele culturii sunt definite ca metafore, ci toate soluțiile date temelor fundamentale de filosofie stau, în ultimă analiză, sub semnul soluției adecvării neadecvate"240. Întreaga construcție filosofică a lui Blaga este privită ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este dată de "schema metaforei, care se bazează concomitent pe o adecvare și pe o neadecvare. Nu numai toate formele culturii sunt definite ca metafore, ci toate soluțiile date temelor fundamentale de filosofie stau, în ultimă analiză, sub semnul soluției adecvării neadecvate"240. Întreaga construcție filosofică a lui Blaga este privită ca "o vastă metaforă plastic configurată în ea însăși, metaforă în interiorul căreia semnificantul și semnificatul se joacă "de-a v-ați ascunselea"..."241. La sfârșitul acestui decupaj tematic, sper ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dar intuiește fără greș esențialul unei opere. Pericolul pare a fi altul: aplicând o grilă de analiză mult mai complexă decât obiectul, criticul tinde uneori să îl deformeze prin supralicitare. Totuși, în majoritatea cazurilor, discursul critic probează nu numai o adecvare perfectă, ci și o capacitate unică de sinteză. De pildă, comentând titlul unui volum de Ioan Es. Pop (Ieudul fără ieșire), autorul îl justifică prin „faptul, în același timp foarte banal și foarte profund, că poetul a fost repartizat (ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
lipsa totală a acestora face neinteligibil orice conținut, chiar și la vârste mari. * În cazul povestirii, se impune ca o cerință aparte caracterul plastic, emoțional, sugestiv al expunerii, aceasta fiind sprijinită chiar pe elemente dramatice, mimică, gestică. * Sub aspectul exprimării: adecvare a limbajului și stilului la nivelul auditoriului ; claritate logică și corectitudine gramaticală. Expunerea cu adevărat profitabilă este cea care se prezintă în haina cea mai simplă. * Echilibru între cantitatea de cuvinte și conținutul exprimat; expresivitatea; un ritm optim, de aproximativ
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
momentul evaluării și integrarea ei în procesul instructiv - educativ se pot distinge mai multe tipuri și anume: * Evaluarea inițială care se realizează la începutul unui ciclu de învățământ sau la inaugurarea unui program de instruire în scopul stabilirii nivelului și adecvării strategiilor didactice în funcție de acesta. Acest tip de evaluare are rol preponderent diagnostic deoarece informațiile colectate sprijină profesorul în proiectarea didactică. * Evaluarea formativă, realizată pe parcursul procesului didactic, prin verificări sistematice ale elevilor pe măsură ce sunt parcurse unitățile de conținut. Acest
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
respingere din partea practicanților scrisului artist, ca Tudor Arghezi, care îl desființa într-un articol pe autorul lui Ion, sub sentința „ochi mort și minte somnolentă”; mai târziu poetul își va recunoaște eroarea. Cezar Petrescu i-a reproșat vocabularul bolovănos, ignorând adecvarea acestuia la viziunea întunecată a romanelor. Optica aplicată consecvent și fidel realității avea să displacă postum unui critic precum I. Negoițescu, atras, în schimb, de Dinu Nicodin, bunăoară. Firește că unora R. le poate părea plat și cenușiu. Cercetat din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
mult mai complexă (uneori și mai greu de decelat), cu mai puține contururi clare și cu granițe mult mai permeabile la influențele venite din afară. În fapt, capătă chipul câmpului social pe care îl anticipează, ceea ce nu înseamnă deloc o adecvare a pregătirii elevilor la exigențele acestuia (aceste exigențe sunt ele însele vagi și contradictorii). Înseamnă mai degrabă că și învățământul este bântuit de "boala" crizei de identitate, având drept primă consecință criza de autoritate. Capitolul 2 Despre autoritate și putere
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de ce vin elevii la școală, varietatea motivelor fiind foarte mare), fapt care îl obligă pe profesor să înlocuiască rutina cu o strategie de captatio, de trezire a interesului, adică de creare a motivației. În acest caz, accentul se pune pe adecvarea strategiei motivaționale la nevoile și interesele elevilor (proces eminamente creativ), și nu pe impunerea unei rutine, considerată indispensabilă în transmiterea algoritmului împărțirii. Există cu siguranță un context (câmpul educativ școlar) care este indispensabil învățării și care are alte constante și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu pe impunerea unei rutine, considerată indispensabilă în transmiterea algoritmului împărțirii. Există cu siguranță un context (câmpul educativ școlar) care este indispensabil învățării și care are alte constante și caracteristici decât mediul extrașcolar, dar marea problemă a profesorului constă în adecvarea câmpului educativ școlar la nevoile și interesele elevului, și nu în impunerea acestui câmp educativ școlar, urmând ca încercările de a refuza această impunere să fie penalizate prin pedepse și sancțiuni. Referindu-se la acest aspect, John Dewey notează: Adesea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cercetării, pe capitole de beneficiari, rezultate operaționalizate în sugestii și recomandări foarte concrete și pretabile la contextul educațional românesc. Ne impresionează, în lucrarea autoarei, acuratețea explicativă (bazată pe invocarea unor veritabili experți în materie de pedagogie), argumentația pertinentă ca și adecvarea problemelor abordate la contextul nostru socio-școlar. Adecvarea la realitățile românești este mai mult decât evidentă, întrucât gesticulațiile inadecvate se întâlnesc la tot pasul în practicile educative. De aici, și sugestiile de reformare a practicilor manageriale, de inovare a unor strategii
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în sugestii și recomandări foarte concrete și pretabile la contextul educațional românesc. Ne impresionează, în lucrarea autoarei, acuratețea explicativă (bazată pe invocarea unor veritabili experți în materie de pedagogie), argumentația pertinentă ca și adecvarea problemelor abordate la contextul nostru socio-școlar. Adecvarea la realitățile românești este mai mult decât evidentă, întrucât gesticulațiile inadecvate se întâlnesc la tot pasul în practicile educative. De aici, și sugestiile de reformare a practicilor manageriale, de inovare a unor strategii și de adecvare la realitățile educaționale românești
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la contextul nostru socio-școlar. Adecvarea la realitățile românești este mai mult decât evidentă, întrucât gesticulațiile inadecvate se întâlnesc la tot pasul în practicile educative. De aici, și sugestiile de reformare a practicilor manageriale, de inovare a unor strategii și de adecvare la realitățile educaționale românești. Respectând logica discursivă, lucrarea prezentă facilitează înțelegerea multor aspecte ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un câmp problematic aflat în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educație își propune să analizeze potențialele modificări ce se pot produce la nivel comportamental sau al gândirii, prin însușirea conceptelor de bază privind schimbarea și prin exersarea strategiilor acesteia. Ca proces, schimbarea presupune o înlănțuire de operații de restructurare, de adecvare a personalității la cerințele actuale ale educației. Ținta finală a acestui proces este dată de formarea și dezvoltarea competențelor proactive, participative, prospective. Un aspect deloc de neglijat îl reprezintă experiența. În condițiile în care la nivelul învățământului românesc dezbaterile despre
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
chiar blocând performanțele. În acest sens, nu putem să nu ne întrebăm: se poate vorbi despre schimbare la nivelul instituțiilor? Probabil da, numai că acestea sunt de obicei lente și necesită cu predilecție schimbarea la nivelul mentalităților. 2. Instituțiile exploatează adecvarea comportamentală la legi și reglementări normative. Odată cu dezvoltarea societății, îndeosebi a celei capitaliste, termenul instituție a fost înlocuit treptat cu cel de organizație, iar printre cele mai importante semnificații atașate termenului remarcăm: a) Organizația are o misiune și obiective clar
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operațional și prin care sunt vizate obiective concrete. Pentru a-și dovedi viabilitate, atât proiectul, cât și programul de formare trebuie să îndeplinească în opinia lui Ș. Iosifescu (1999, p. 24) un set de condiții strategice și tactice. Condiții strategice: * Adecvarea la scopurile și obiectivele stabilite; Fezabilitatea, caracterul realist; * Economicitatea, ce exprimă consumul optim al resurselor; * Precizia și simplitatea, ceea ce implică stabilirea acelor obiective și resurse care se dovedesc necesare susținerii intențiilor; * Sistematizarea, lizibilitatea și claritatea în concepere și redactare; * Operaționalitatea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Monitorizarea se referă la activitatea de urmărire consecventă a procesului managerial în ansamblu, a gradului de satisfacere a obiectivelor stabilite, a nivelului performanțelor obținute prin raportare la obiective, a calității comunicării, a relației dintre eficiența procedurilor de dezvoltare organizațională și adecvarea lor la nevoile grupurilor de interes etc. Nu se realizează în manieră aleatorie, ci pe baza unor indicatori de performanță stabiliți prin proiectare; b) Evaluarea reprezintă momentul final ce-și propune formularea unor concluzii, pornind de la analiza și compararea rezultatelor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru un interval de 3-5 ani (pe toată durata proiectului). Este important ca formularea acestor scopuri să demonstreze realism, concretețe și să răspundă așteptărilor celor interesați. Principalele condiții ce se impun a fi respectate sunt: * acceptabilitate, ceea ce solicită pertinență și adecvare la situație; * motivabilitate, mai exact să constituie argumente puternice, suficiente pentru eforturile pe care le implică îndeplinirea lor; * comprehensibilitate, mesajul lor fiind clar pentru fiecare membru al școlii; * tangibilitate, altfel spus, să fie ușor de realizat; * flexibilitate, să permită eventuale
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de realizare și a indicatorilor de performanță. a) Obiectivele iau forma unor aserțiuni ce vizează rezultatul așteptat al planului, îndeplinind câteva caracteristici esențiale ( D. Olliver, 1990, apud Iosifescu, 2000, p. 23): * concretețe (să poată fi ușor de identificat); * pertinență sau adecvare la situație; * oportunitate (acțiunea respectivă să se desfășoare la momentul potrivit); * realizabilitate (să fie adecvate la posibilitățile celor care inițiază acțiunea); * măsurabilitate (să permită evaluarea cantitativă și calitativă). b) Resursele, corelate cu obiectivele, au rolul de a spori eficiența și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
performanță. Aceștia descriu nivelul minim, mediu și maxim de îndeplinire a obiectivelor, fiind utilizați în etapa de implementare a strategiei. Principalele caracteristici ale acestora sunt: * vizibilitatea, ceea ce le permite identificarea și observarea directă; * inteligibilitatea, fiind ușor de înțeles și aplicat; * adecvarea la obiectivul evaluat; * măsurabilitatea, permițând aprecieri cantitative și calitative, * relevanța, referindu-se la performanțele reale, nu conjuncturale, la cele rezultate din proiect și nu din alte influențe; * acceptabilitatea, fiind percepuți ca utili de către cei care îi folosesc. Indicatorii de performanță
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Chiar credeau oamenii în chestia asta? D. T.: Era o atmosferă tipică unui grup politic, captiv unui model de mesaj, de retorică politică din care nu puteai să ieși, nimeni nu întrevedea că există alternativă la sistem. Erau atitudini de adecvare la sistem. S. B.: Toată lumea se uita la toată lumea și cine nu răspundea era cumva ostracizat? D. T.: Categoric. Dar nici nu intra oricine pe lista de vorbitori. Era o selecție pe listă. S. B.: Ca o condiție, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
experienței acumulate. Utilizarea acestei documentații poate contribui la: * obținerea conformității cu cerințele clientului și a îmbunătățirii calității; * asigurarea unei instruiri adecvate; * asigurarea repetabilității și a trasabilității; * furnizarea de dovezi obiective, referitoare la activitățile desfășurate în cadrul organizației; * evaluarea eficacității și a adecvării continue a sistemului de management al calității în concordanță cu schimbările care pot surveni în structura și orientarea organizației. 2. Politica și obiectivele referitoare la calitate Juran este unul dintre primii specialiști care a acordat atenția cuvenită politicii în domeniul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3152]