12,537 matches
-
filozofice, În cele din urmă - discuții, Baronu adormise În poartă de-a-mpicioarelea, cu capul sprijinit de bară și cu un cot proptit Într-un ochi al plasei laterale. Unii, care se aflau În apropiere, se jură că l-au auzit sforăind. Adversarii au ținut cont de avertizările publicului și au dat o grămadă de goluri (unii spun că s-a ajuns până la treizeci, alții numai până la douăzeci și opt - nu e nimic sigur căci, copleșit de numărul lor, dar și epuizat și mahmur după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când vreun bețivan scăpa câte una din mână ori chiar o azvârlea de pereți sau de podeaua de scândură frecată cu motorină spre a Înștiința și pe alții de prea marea lui bucurie ori tristețe sau spre a ținti tărtăcuțele adversarilor pe care nu izbutea să-i convingă altfel În Înfruntarea de cugetări despre ale vieții. Tatapopii păstrase câteva halbe În care le servea bere oamenilor mai Însemnați. Ceilalți Își sorbeau licoarea Îndoită cu apă din borcanele de conserve pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mică, Floarei Îi plăcuse să se joace numai cu băieții, nu iubise niciodată păpușile, știa să tragă cu praștia și se dovedise un portar de fotbal neînfricat, care nu se codea atunci când trebuia să se arunce după minge la picioarele adversarilor. Într-o zi, pe vremea grădiniței, Îi luase pe cei trei prieteni la ea acasă și, În fundul curții orătăniilor, după o glugă de coceni, Îi convinsese să-și dea cu toții chiloții jos, ca să vadă ce are fiecare acolo. Băieții, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
afectare. În calitate de emisar al inamicului, făcuse o impresie foarte favorabilă. Asta pentru că li se adresase din inimă, lăsând la o parte orice gând de victorie sau de înfrângere și se comportase conform tradiției și înțelegerii că atât el, cât și adversarii săi erau samurai. Totuși, atâta lucru nu era un motiv suficient pentru ca inamicul să accepte rostul misiunii: acela de a-i convinge să capituleze. Kanbei discută cu Goto într-o cameră a castelului neluminat, timp de o oră, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fie Hideyoshi nu precupețea cheltuielile militare, căutând să câștige popularitate în rândurile localnicilor, fie nu respecta foarte strict interdicția de a se bea sake în tabără, fiindcă se temea de antipatia soldaților. Dar, indiferent ce voiau să aducă în discuție adversarii săi, era ușor de văzut că, unul câte unul, toate fleacurile care nu meritau să ajungă la urechile lui Nobunaga se făceau auzite în Azuchi și deveneau subiecte de calomnie. Hideyoshi, însă, nu dădea niciodată multă atenție vorbelor. Era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Dar, în situația în care se găsea Katsuyori, era absolută nevoie să se alieze neîntârziat cu o forță mai mare, alianță care, la prima vedere, putea fi luată drept slăbiciune. O demonstrație de forță necugetată n-avea să intimideze un adversar. Dimpotrivă, nu făcea decât să-l încurajeze. De mai mulți ani, bărbăția și curajul lui Katsuyori fuseseră privite de sus de către Nobunaga și Ieyasu, tocmai din acest motiv. Și nu numai de care acești oameni, dușmanii lui. Chiar și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în ei instrumentele de bucătărie și tot ce-i cădea în mână. Un maestru al ceaiului și un alt om prezent mânuiau și ei săbiile, luptând vitejește, cot la cot cu pajul. Și, cu toate că inamicii îi disprețuiau pe acei trei adversari slab înarmați, un grup de samurai nu putea păși pe podeaua de lemn din cauza lor. — De ce durează atâta? Un războinic care părea să fie comandantul privi înăntru, luă un tăciune dintr-un cuptor și îl aruncă spre fețele celor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
extrem de autoritară: dacă membrii clanului Mori doreau să negocieze termenii, nu mai era posibil alt deznodământ decât războiul. — Dacă puteți ajuta azi clanul Oda, cu siguranță că vi se va garanta un mare viitor, spuse Kanbei. Odată cu această schimbare de adversar, Ekei își pierdu elocvența dinainte. Expresia lui, însă, părea mult mai optimistă decât fusese în timpul negocierilor cu Hikoemon. Dacă primim o promisiune fermă că Muneharu își va face seppuku, îl voi întreba pe Domnia Sa despre condițiile cedării celor cinci provincii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
decimau unitatea lui Hachiya. Luând locul camarazilor lor, soldații comandați de Nobutaka reluară atacul și loviră forțele clanului Akechi. Dengo, însă, îi înfrânse și pe aceștia, alungându-i înapoi. Pentru moment, trupele lui Dengo nu păreau să mai aibă nici un adversar pe măsura lor. Toba unității lui Fujita bubuia. Părea să exprime mândria clanului de a nu avea rival și-i amenința pe samuraii călări care se strânseseră într-un cerc protector în jurul lui Nobutaka, făcându-i să forfotească, în dezordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
trupului său masiv, parcă exprimându-i uimirea. Hidekatsu, care era ful lui Nobunaga, fusese adoptat de Hideyoshi. — Bun venit? Bun venit cui? întrebă în continuare Katsuie. — Păi, Domniei Voastre, desigur. Hanshichiro își acoperi fața cu evantaiul, râzând. Pleoapele și gura adversarului său tremurau necontrolat, așa că nu-și putea stăpâni zâmbetul. — Mie? A sosit să-mi ureze bun venit mie? continuă să mormăie Katsuie în sinea lui. — Mai întâi, aruncați o privire scrisorii, stăpâne, îi ceru Hanshichiro. Katsuie era atât de stupefiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
progresele, dar, când își dădură seama că n-aveau nici un real succes împotriva unor oameni care erau pregătiți tot timpul, deveniseră tăcuți ca însuși muntele. Era aproape nefiresc. De ce nu acționau? Hideyoshi, însă, înțelegea. Gândul lui constant - și anume, că adversarul era un veteran bătrân și puternic, deloc ușor de înfrânt - se reflecta și în mintea lui Katsuie. Dar mai existau și alte motive importante. Pregătirile militare ale lui Katsuie erau deja încheiate, însă acesta simțea că încă nu sosise momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
general a lui Hideyoshi. Toate comentariile pe care le făcuse față de Genba și ceilalți vasali nu fuseseră niciodată nimic mai mult decât remarci strategice menite să le alunge teama de dușman. În adâncul sufletului, Katsuie știa că Hideyoshi era un adversar formidabil, mai ales după retragerea sa din provinciile apusene și performanțele din Bătălia de la Yamazaki și consfătuirea de la Kiyosu. Iar acum, acest inamic puternic se afla în fața lui și, chiar la începutul acelor ostilități care mizau pe totul sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
afla în fața lui și, chiar la începutul acelor ostilități care mizau pe totul sau pe nimic, vedea că propriul său aliat devenise un obstacol. — Comportamentul lui Genba e scandalos. Niciodată n-am suferit o înfrângere, nici n-am întors spatele adversarului. Ahh, e inevitabil. Noaptea devenea tot mai întunecoasă, iar neliniștea lui Katsuie se transforma în resemnare. Nu mai fură trimiși alți mesageri. STRATAGEMA LUI GENBA În aceeași zi - a douăzecea din lună, la Ora Calului - Hidenaga trimise primul raport la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spune că Seniorul Nobuo a fost ucis. Și pare să fie adevărat. Shonyu se încruntă, oftând. — Am început să vedem deja semnele că anul ăsta vor fi tot felul de tulburări. Cât de grave vor fi, depinde de cine sunt adversarii, dar recentele prevestiri se arată tulburătoare. Dumneata ești mai tânăr decât mine, Senior Gamo, dar mi se pare că ai o judecată mai bună decât a mea. N-ai cumva inspirația de a veni cu o idee bună înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se gândea să se folosească de Ieyasu ca de un mijloc pentru a-l ține în șah pe Hideyoshi nu demonstra decât incapacitatea lui de a înțelege celelalte părți implicate. Omul cu mintea întortocheată nu-și cunoaște niciodată, cu adevărat, adversarul. Este asemenea vânătorului care fugărește cerbul fără a reuși să vadă munții. Pe lângă asta, concluzia firească a unui asemenea mod de gândire era aceea că Nobuo avea să-l împingă pe Ieyasu în față, încercând să împiedice ascensiunea lui Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și m-am uitat de mai multe ori în jur, și nu văd cum am putea executa un atac, contiună Shonyu. — Așa cum se prezintă situația, nu vom face decât să stăm față în față, replică Hideyoshi. — Ieyasu e conștient că adversarul său e un adevărat adversar, urmă Shonyu, așa că, acționează cu prudență. În același timp, aliații noștri știu că e pentru prima oară când ne confruntăm cu vestita armată a clanului Tokugawa într-o luptă decisivă. Deci, e firesc să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mai multe ori în jur, și nu văd cum am putea executa un atac, contiună Shonyu. — Așa cum se prezintă situația, nu vom face decât să stăm față în față, replică Hideyoshi. — Ieyasu e conștient că adversarul său e un adevărat adversar, urmă Shonyu, așa că, acționează cu prudență. În același timp, aliații noștri știu că e pentru prima oară când ne confruntăm cu vestita armată a clanului Tokugawa într-o luptă decisivă. Deci, e firesc să se fi ajuns la o situație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și nimic nu e mai impresionant decât un inamic hotărât să moară. Nu-l tratați cu nepăsare, lăsându-vă ademeniți de zeul morții. Prin urmare, confruntarea n-avea să fie inițiată, cu ușurință, de nici una din tabere. Nagayoshi urmărea mișcările adversarului, simțind, în adâncul inimii, că, dacă bătălia de la Tanojiri se intensifica, Ieyasu n-avea să mai poată asista doar ca un spectator. Urma să detașeze o divizie de soldați, trimițându-i ca întăriri. Și, profitând de acea ocazie, Nagayoshi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
într-o vâltoare de sânge. Împușcăturile nu conteneau o clipă. Era o luptă disperată, într-un loc îngrădit de coline, iar nechezatul cailor și dangătele lăncilor și ale săbiilor lungi răsunau în toate direcțiile. Vocile războinicilor strigându-și numele către adversari zguduiau cerul și pământul. Curând, nu mai rămase nici o poziție neangajată, pe toată întinderea îngustă a zonei, nici un comandant sau soldat care să nu lupte pe viață și pe moarte. Tocmai când unele trupe păreau învingătoare, se prăbușeau; și tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vorbește acum este Ikeda Shonyu. Ghemuit în vegetația deasă, războinicul înălță capul, privindu-l pe Shonyu cum stătea așezat în fața lui. Se cutremură un moment, apoi vorbi pe un ton arogant, ridicându-se: — Ei bine, iată că am întâlnit un adversar respectabil. Sunt Nagai Denpachiro din clanul Tokugawa. Pregătește-te! mai strigă el, repezindu-și înainte lancea. Ca răspuns la acest strigăt, ar fi fost de așteptat o rezistență rapidă din partea săbiei acelui general faimos și feroce, dar lancea lui Denpachiro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
am lucrat pe mulți de se mirau că am atâta putere. - Dacă-i așa, marș la iad, că aici vin oameni așezați la minte ca mine, zice Păcală, cu glas de tunet, și nu niște nătărăi”. Indubitabil, Păcală e un adversar dârz și hotărât al comunismului. Pe lângă însușirile specifice ce-i vin din începutul vremurilor conform darului primit de la Creator, prin autorul volumului de față, Păcală primește acel dar al împotrivirii și al luptei continue cu noua orânduire, îngroșând rândurile celor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din primăvară până în toamnă”. În 1908 Caragiale se înscrie în partidul conservator - democrat al lui Tache Ionescu și se angajează într-un lung turneu electoral de câteva luni, cu discursuri umoristice fulminante mult apreciate de public și vehement contestate de adversari. La 2 martie 1908 ține un discurs incendiar la Iași apoi la Ploiești, Pitești, Giurgiu, București, Roman, iarăși București și alte orașe din traseul electoral, idolatrizându-l pe mentorul său politic - Tache Ionescu - ploieștean ca și el. Acum Caragiale duce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
evenimente remarcabile: mitinguri, conferințe, rezoluții plenare sau alegerea „conducătorului mult iubit și stimat”, deci e vorba de literatura de sertar, nepublicabilă atunci. E o dovadă în plus că autorul - ca om activ al cetății - și-a spus răspicat cuvântul de adversar al totalitarismului comunist!!!... și încă ceva: autorul sporește numele „lighioanelor” incriminate adăugând: lipitoarea, căpușa, lingăul, stârpitura, porcul, scroafa, bicisnicul, căpușa parlamentară etc., toate potrivindu-se ca o fină mănușă în originala noastră trecere de la comunism la capitalism. Spre exemplificare, mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în originala noastră trecere de la comunism la capitalism. Spre exemplificare, mă voi opri doar la câteva din fiecare categorie de fabule (cele de ieri și cele de astăzi). Caracteristic pentru ambele feluri este o accentuată și categorică opoziție a scriitorului - adversar al defunctului regim, dar la fel de potrivnic și regimului actual. Să dăm ocazie personajelor incriminate să-și dezvăluie trăsăturile negative, ce le fac să fie odioase oricărui cititor și tocmai de aceea mai ușor de combătut. Căpușa „sugea, măre, sugea.../ Până
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
partid de la Uniunea Scriitorilor, obține titlul de membru de partid și dreptul de a participa la acțiunea de rezistență antisovietică. Goma a crezut în sinceritatea lui Ceaușescu, dar ulterior s-a convins de contrariu și a devenit cel mai tenace adversar al regimului ceaușist. Concluzia comentatorilor semăna exact cu aprecierea pe care am făcut-o în „Călător... în vâltoarea vremii”. M-am bucurat sincer că am fost exact în aprecieri, fapt care poate spori valoarea documentară a cărții mele. În ziua
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]