5,855 matches
-
prezente într-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre următoarele: 1) suspectează, fără o bază suficientă, că alții o exploatează, prejudiciază sau înșală; 2) este preocupată de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; 3) refuză să aibă încredere in alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios contra sa; 4) citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5) poartă pică tot timpul, adică este implacabilă față de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cu acelea de șpriț și grătar, iar Mircea Sandu ne va mai explica de zeci de ori, în stare de euforie, modalitățile în care ne putem redresa. în tot acest timp, Apula Bete, camerunezul din poarta Armeniei, le va povesti amicilor: uite, frate, cu fraierii ăștia am făcut eu singurul egal din viața mea. noiembrie 2004 Blaturi uitate, blaturi cenzurate, blaturi exilate O lume întreagă descoperă și pedepsește meciuri trucate, numai noi nu. Nu că n-am pedepsi, dar mai bine
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
della verità, n.n.) è guidata dalla domanda "che cos'è la giustizia?" per l'uomo e per la comunità politica, cui Socrate è chiamato a rispondere per la crisi delle concezioni tradizionali della giustizia come reciprocità e dovere verso gli amici e la patria (impersonificate nelle figure di Cefalo e Polemarco), e per l'inaccetabilità delle nuove versioni della giustizia: quella sofistica di Trasimaco, secondo cui il giusto è l'utile del più forte, ossia del governo costituito; quella contrattualistica esposta
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
le întâlnești în text? * Ce este real în această povestire? * Ce este închipuit/fantastic? * Ce însușiri pozitive are Maria? * Tu cum procedezi cu lucrurile tale? 2) Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: a vorbi, a privi, miracol, filă, voce, confortabil, amici, supărat, a făgădui. 3) Desparte în silabe cuvintele de la exercițiul anterior. 4) Alcătuiește două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului”vin”. 5) Scrie un dialog pe care îl poți avea tu cu creionul roșu. 6) Ordonează silabele
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
la zăcere și moarte. Totuși tehnica e cu mult mai complexă decât se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora... culminează în constatarea filozofică a irealizării eroticii sublime pe pămînt: Era un vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era detot frumos De-au trebuit să piară. Altă romanță exprimă fatalitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
român și al unei mame germane, pe deasupra dar a îngustimilor naționale, este osândit la moarte pentru trădare, fiindcă scăpase din mâinile soldaților pe un bătrân tată neamț care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu, amicul său, îl minte că a fost grațiat, apoi îl împușcă prin surprindere. AURELIU CORNEA Vagabond, fost lucrător prin fabrici de metalurgie și tăbăcărie în Franța, actor ambulant, Aureliu Cornea promitea să fie un fel de Maxim Gorki al nostru. Spiritul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ploiești, în care și-a petrecut copilăria sa, casa lui Hagi Ilie (observați numele!), cu ogradă, cu grădină, cu cerdac mare, cu lilieci. Această pătură socială e apoi și proastă. Prostia aceasta, mai ales, formează obiectivul satirei lui Caragiale. Atâți "amici" din opera sa, Lache, Mache, Tache, stăpâni pe câteva cunoștințe banale și nerumegate, exprimate într-un stil ridicol de incoerent și într-o limbă ridicol de împestrițată, umplu paginile cele mai frumoase ale lui Caragiale. Citiți, de pildă, minunata O
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un om care nu va vota, care nu va delega la conducerea țării pe orișicine, ci numai pe cine, în urma maturei sale judecăți asupra "situației", îl va socoti vrednic să descurce lucrurile și să conducă cu dibăcie carul Statului. E "amicul Nae", eroul din geniala schiță a lui Caragiale intitulată Situațiunea. Amicul Nae nu e numai un tip psihic, caracterizat prin aceea că, în momentul când îi naște femeia, interesul lui cel mai arzător este "situațiunea" țării, ci și, și mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
conducerea țării pe orișicine, ci numai pe cine, în urma maturei sale judecăți asupra "situației", îl va socoti vrednic să descurce lucrurile și să conducă cu dibăcie carul Statului. E "amicul Nae", eroul din geniala schiță a lui Caragiale intitulată Situațiunea. Amicul Nae nu e numai un tip psihic, caracterizat prin aceea că, în momentul când îi naște femeia, interesul lui cel mai arzător este "situațiunea" țării, ci și, și mai ales, un tip social, tipul mijlociu al cetățeanului alegător care-și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ea, plină de milă, "se-nchină și zice depărtîndu-se: - Cine știe ce păcate! Să ferească Dumnezeu pe orice copil." Și pe când "oamenii de societate", lacomi de acest spectacol infam, încurajează pe micul pervers ("Domnul senator îl tratează cu cafea și rom, alt "amic" îl mai îmbie încă cu un păhărel... și încă unul..."), numai un preot de 1 Nuvele, Povestiri, ed. Minerva, p. 21. sat, popa Niță, "cu pumnii încleștați, se sui pe trotuar și apostrofă, cu accentul celei mai mari indignări pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau făceam mâncarea noastră specifică și extrem de ciudată, cu ingrediente deosebite cum ar fi: pământul, apa, frunzele etc. Pare prostesc, uneori, dar parcă tot ce e în jurul meu mă leagă, într-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Înfățișarea exterioară a unui om este oglinda caracterului său. Sirius Prefață, la prima ediție germană Cu volumul de față dau la iveală fructul observațiilor mele de ani Îndelungați și al studiilor variate ce am făcut. Deja de mai mulți ani amicii și adepții mei stăruiesc pe lângă mine, ca să public un manual asupra științei expresiei figurii; astfel cămi place să sper că apariția acestuia va fi primită cu căldură. Am avut de Înlăturat greutăți mari spre a-l putea Întocmi. A trebuit
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
binevoitor ce mi-au dat pentru răspândirea lucrării. Cred că va interesa comunicarea că ediția spaniolă este deja gata, iar traducerea engleză cum și cea portugheză sunt În pregătire; astfel că cu acestea se vor satisface și cerințele numeroșilor mei amici din străinătate. Adevărul Își face drum și se Întinde mereu; fie ca noua ediție de față să-i fie de ajutor Întru aceasta. Lipsca, Martie 1897 Louis Kuhne Introducere Știința expresiei figurii este diagnoza noii metode de investigare. Numai acela
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
solie la împăratul latin să-i amintească ce vecin de soi are. Împăratul îi răspunde printr-o scrisoare plină de batjocură: ,,Ioniță nici nu se cade să se privească ca și cînd ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpînul și conform acestora să se adreseze pe viitor în scrisorile sale, în caz contrar, latinii vor ridica armele asupra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ultra al partidului conservator a fost de data aceasta atins. Să povestim. Ședința încă nu este deschisă, când d. Vernescu intră furios cu un exemplar din România liberă în care este înjurat. „îmi dau demisia! îmi dau demisia!” strigă către amicii săi care în zadar cearcă a-l liniști. Miniștrii junimiști îl înconjoară și-l roagă să nu demisioneze, că se va face rectificare, îi și arată un bruion de rectificare, aruncând vina articolului în chestiune pe spatele bietului Eminescu... D.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o îngrijire desăvârșită, când a înnebunit pentru întâia oară în iunie 1883, desigur că ar fi fost pe deplin vindecat și astăzi l-am fi avut în mijlocul nostru teafăr. Dar... mersul fatal al întâmplărilor a vrut ca să fie uitat de amicii săi tocmai atunci, când, cum zice proverbul, se apropia de mal, și a fost nevoit să plece nevindecat deplin din Dobling, lângă Viena, unde fusese internat. Eminescu a fost pentru toți ca un vânt îmbălsămat care vine să tempereze arșița
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
diagnostic, etc., lucruri pentru care nu avem nici apetență nici cădere ci doar cele care țin de viața exterioară, de împrejurările actului medical, de mentalități, etc. În acest sens considerăm că textul lui Ion Popescu este confecționat ca să consune cu amicii săi de la revista Fântâna Blandusiei care-l preluaseră pe Mihai Eminescu drept simbol. El îl numește, de pildă, „Meșterul” pentru că așa i-au zis tinerii redactorii (L.Gh. Nicolescu explicase, în numărul din octombrie al revistei, împrejurările în care l-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
oarecare. Să mă lăsați cu toții a-l căuta serios, măcar acum când s-a tras el din instinct la mine. De patru ani el este nebun, numai din sifilis încarnat ce este în corpul lui. Oaren-a știut toți pretinșii săi amici, de nu li-a venit în minte să-l puie în salce de a ajuns în starea de a-i pune șapte grame de mercur pe corp? (...) Mai de timpuriu nu ar fi reclamat boala lui așa de mari cheltuieli
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Liberalul”, Iași, 18 iulie 1887): „... La 13 iulie Eminescu, însoțit de sora sa și de d. Grigore Focșa doctorand de aici a sosit în orașul nostru cu trenul accelerat de la ora 1 p.m. primit fiind la gară de doi vechi amici ai săi, cari l-a condus la casele d-lui prof. Ștefan Emilian unde sara poetul a fost găzduit. A doua zi la ora 11 a.m. a avut loc în casele d-lui Ștefan Emilian un consult, la care au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu adevărat rău?! Mai degrabă, sora sa este încredințată că societatea nu-i face bine, statul în cârciumă, discuțiile, provocările prietenilor ca să-și spună și el opiniile politice, etc. Ni-l putem ușor imagina pe Eminescu dezvoltând în grupuri de amici teoria păturii superpuse ori legea selecției sociale negative, teoria compensației... 10 decembrie: „Lui Mihai îi merge în toate privințele bine. Chiar constipația este deja combătută, lucru care începuse a-l cam descuraja pe doctor. Dieta, cura, foarte stricte.” Nu știm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de cel mai mic lucru a-l cumpăra.”. într-o scrisoare anterioară Hanrieta descria viața fratelui la Iași, prin 1885-1886, când s-a dus să-l vadă. Revenim: ,,Eu i-am propus de mult să-l iau la mine, ei /amicii lui/ au zis că la mine n-are distracție, ba încă și mai mult, m-am dus să-l văz de două ori la Iași și am șezut două zile în hotel până mi au dat amicii voie să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la mine, ei /amicii lui/ au zis că la mine n-are distracție, ba încă și mai mult, m-am dus să-l văz de două ori la Iași și am șezut două zile în hotel până mi au dat amicii voie să-l văd. Niciodată în viața mea n-oi uita lovitura mea morală, când l-am văzut așa mizer, nefericitul a fost totdeauna neglijent și numai sub o priveghere a altei persoane ar fi scăpat cu totul de nenorocirea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
George Muntean. Ed. Eminescu, 2000, p.139). La 27 iunie 1888, însă, tot Titu Maiorescu îi scrie lui Socec: „Pentru Eminescu, care este aici și nu este în stare sigură de a se îngriji însuși, se formează un comitet de amici care să-l ia iarăși sub un fel de tutelă. Din acest comitet face parte și D.N. Pătrașcu, secretar la Legațiune atașat acum la Ministerul de Externe. Vă rog , dați d-lui Pătrașcu acomptul de 500 lei noi pentru ediția
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sinecure pe când la bugetul mare, în capitală, pot fi urmărite cu mai mare atenție și distribuite cui merită mila, ca în cazul de față (cu vorbele lui: „la facerea bugetelor județene comitetele înscriu, sub titlu de pensiuni, și ajutoare pe la amici și rude, în loc să dea celor ce într-adevăr meritau milă”). Nici nu prea contează ce face sau ce a făcut Radu Mihail, important este că numele lui se rostește în Adunarea Deputaților în context eminescian oricum destinul i-a apropiat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ascunde? Dacă nu știe, de ce nu știe? Știe Mihail Sadoveanu, în 1948, că moartea Veronicăi Micle survenită la 4 august 1889 a fost un gest de sinucidere cu scopul - oarecum științific pentru ea, privind lucrurile dinspre psihologia experimentală practicată de amicul și sfătuitorul ei Eduard Gruber - de a se regăsi cu Mihai Eminescu sau de a-l regăsi așa cum îi apare în viziunile din Poiana Țigăncii, așa cum îl regăsește în poemul scris de ea, etc.? Ea însăși, știe că viața i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]