1,733,188 matches
-
a uneia și a celeilalte o transmiteam săptămâna trecută celor 76 de tineri artiști din mai multe țări, veniți la Cursurile de Măiestrie Artistică, Master Classes, de la Brăila, fără să știu că tocmai atunci Elisabeth Schwarzkopf intra, la 90 de ani, în lumea celor drepți. în Anul Internațional Mozart.
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
transmiteam săptămâna trecută celor 76 de tineri artiști din mai multe țări, veniți la Cursurile de Măiestrie Artistică, Master Classes, de la Brăila, fără să știu că tocmai atunci Elisabeth Schwarzkopf intra, la 90 de ani, în lumea celor drepți. în Anul Internațional Mozart.
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale. Deși aveam mobilul închis, acesta a transmis un mesaj din acea întîlnire. Acum vreo doi ani. Trageți dv. o concluzie. Eu am ascultat acel mesaj. Sigur, cred și în fenomene paranormale, dar nu despre ele este vorba, în condițiile în care telefonul era închis. Nu aveam nimic în Sent messages și cu toate astea mesajul a
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
traducerile din literaturile străine, care au, cum se știe, un vocabular literar-erotic mai firesc, mai dezvoltat, mai rafinat. Nu e prima dată că se discută chestiunea asta la noi, iar România literară i-a dedicat de mai multe ori în anii '90 editoriale și articole, explicînd și cauzele acestei stări de fapt. Între timp însă, limbajul cu pricina din traduceri, ca să nu mai vorbim de literatura autohtonă tînără, s-a dezinhibat și s-a diversificat. Traducători ca Radu Paraschivescu sau Antoaneta
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau al lui Gheorghiță". Să ne imaginăm și noi că sclipitorul eseu al lui Alexandru Paleologu (Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu) n-ar fi apărut acum aproape 30 de ani și să-i citim măcar această a treia, proaspătă, ediție. Ca să vedem cât de "unanim" (citește: unilateral) este sus-amintitul consens. Și să ne investim mai eficient fantezia.
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
Marina Constantinescu La începutul anilor '90, într-o toamnă luminoasă, tandră, dar care nu anunța nimic special în viața mea, am intrat în Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Era răcoare și pustiu. Am urcat la etaj, am înaintat precaut pe niște culoare întunecoase căutîndu-l. Nimeni
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
născut, la Sibiu, și sub ochii mei, miracole. Spectacole care se nasc, firesc, din ei, actori și regizor, din nevoile lor, din mesajul pe care simt că îl au de transmis, din ce și cum construiesc acum, mîine, peste doi ani. "Cartoteca","Decameronul", "Chang-Eng"... Spectacolele lui Vișa de la Sibiu, de după întoarcere, care mă obsedează, care ocupă un loc confortabil în memoria mea afectivă, spectacole de o forță și de o modernitate pe care puțini s-au ostenit să le accepte atunci
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
Filarmonicii din Sibiu prin lume. Datorită ei, ne-am promis că ne vom vedea, o dată ca niciodată, în Corsica... Silviu Purcărete. Telefonul pe care ni-l dădeam, fără nici o excepție, de Sf. Ilie, ziua în care s-a prăpădit Vișa. Anul acesta a fost singura dată, singura, cînd nu ne-am auzit. Eu eram la Avignon, el, în Germania, la tratament. Drumul nostru ritualic la cimitir, la mormîntul lui Vișa, popasul sub copacul mare, umbros din preajmă. De curînd, copacul s-
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
cimitir, la mormîntul lui Vișa, popasul sub copacul mare, umbros din preajmă. De curînd, copacul s-a tăiat. Carmina Burana și spectacolul lor cu Decameronul. Mozart. Milan Kundera și , carte pe care i-am dăruit-o, în franceză, acum doisprezece ani. Doamna Moga și băieții de la Librăria Humanitas din Sibiu. Am aflat de la ei că, înaintea plecării în Germania, au reușit să-i procure varianta în limba română, de la editură. Autoironia. Ochii lui din Idiotul și din Cumnata lui Pantagruel. Asumarea
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
că trebuie să fim atenți ce facem cu el. Cum trăim, este teribil dacă descoperim valoarea lui CUM. Cred că Virgil a avut șansa ca, de la un moment dat, să intre în lumea lui "cum". M-a întrebat, acum cîțiva ani, ce regret cel mai mult. Reținerea de a spune ce simt față de oamenii pe care îi iubesc, i-am răspuns fără nici o ezitare. M-a luat în brațe. I-am promis că fac eforturi să nu mai adaug altele și
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
principial nici nu aș dori s-o reprezint. Iar a fi minoritar este un avantaj pentru un scriitor... R.B.: în scrierile dumneavoastră România este un sistem de referință. Nu este însă deloc singurul... R.W.: în Italia am petrecut un an - la începutul ultimului deceniu din secolul trecut. Am fost la Villa Massimo, o adresă binecunoscută scriitorilor germani. Pentru mine a fost o primă mare experiență: eram de abia de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
deloc singurul... R.W.: în Italia am petrecut un an - la începutul ultimului deceniu din secolul trecut. Am fost la Villa Massimo, o adresă binecunoscută scriitorilor germani. Pentru mine a fost o primă mare experiență: eram de abia de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A fost prima mare experiență ne-germană. Pe de altă parte, relația mea cu Italia a fost cu totul diferită de cea a colegilor mei vest-germani care reproduceau așa-numitele fantezii aflate
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
un consens minim, de principiu, nu se pot amesteca toate de-a valma pentru a declara apoi că acesta este un "multikulti party", o conviețuire care nu se reduce în ultimă instanță decît la gastronomie. Prin cultura românească și prin anii petrecuți în Banat am aflat și foarte multe despre Balcani, cunoștințe care mi-au fost de mare folos aici în dezbaterile despre Iugoslavia și în eseurile pe care le-am scris despre această regiune a Europei, Der leere Himmel-Reise in
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
de care Banatul era legat. Un loc care era un fel de topos al fanteziei, un topos literar înainte de toate, și unde după aceea am călătorit de mai multe ori este orașul Trieste. Am citit foarte mult despre Trieste, în anii ^90... Prin cărțile lui Claudio Magris am ajuns la așa-numita literatură triestină - există o carte pe care el a realizat-o cu mai mulți autori despre acele zone literare ale orașului... Am mai călătorit la Trieste pe urmele lui
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
de-a face cu cultura central-europeană deține pentru mine un rol esențial, ceea ce este valabil și în cazul acelor locuri care mă atrag și mă interesează; de pildă evoluția istorică și culturală a Europei, dar și transformările petrecute în ultimii ani. în rest, urmez acele trasee care, în cazul meu, definesc un anumit spațiu cultural. Devine limpede că fac călătoriile în acele locuri despre care prin forța împrejurărilor, am o imagine formată - tocmai pentru a mă confrunta cu realitățile "autohtone". Acesta
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Trieste pînă la Tallin. R.B.: Este România pentru dvs. acum doar o țară turistică sau și un fel de acasă? întrebarea mea vizează în aceeași măsură și Germania. R.W.: România este țara de care mă leagă primii 35 de ani din viață, este o țară despre care știu foarte multe, care mă interesează și, într-o anumită măsură, mă și simt "acasă" acolo. O cunosc atît de bine încît pot urmări și înțelege evoluția ei, ea face parte în fond
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
într-o anumită măsură, mă și simt "acasă" acolo. O cunosc atît de bine încît pot urmări și înțelege evoluția ei, ea face parte în fond din mine. Cu Germania este cam tot la fel, fiindcă în cei 35 de ani cît am trăit în România am trăit nu ca român ci ca german. Ceea ce înseamnă că am avut mereu privirea îndreptată spre Germania. De altfel Germania, cultura germană, au constituit pentru mine dintotdeauna o "dimensiune". Cînd am ajuns aici, am
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
de gazare de la Auschwitz și gropile comune de la Katyn, suspină. Când le dai cuvântul, atunci, precum dl. Ilie Merce, vor evidenția caracterul de înaltă moralitate, de justă responsabilitate civică al turnătoriei, de patriotică inițiativă de a folosi adolescenți, de la 14-15 ani în sus, firește dintre cei mai răsăriți. Cu excluderea băiețașilor/fetițelor de 11-12 ani. Pentru a fi informator trebuie să ai o pregătire, o concepție sănătoasă în formare asupra lumii și deci să-ți apară limpede că e de la sine
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
atunci, precum dl. Ilie Merce, vor evidenția caracterul de înaltă moralitate, de justă responsabilitate civică al turnătoriei, de patriotică inițiativă de a folosi adolescenți, de la 14-15 ani în sus, firește dintre cei mai răsăriți. Cu excluderea băiețașilor/fetițelor de 11-12 ani. Pentru a fi informator trebuie să ai o pregătire, o concepție sănătoasă în formare asupra lumii și deci să-ți apară limpede că e de la sine înțeles să faci poliție politică, mai pe scurt, să devii turnător. Nu oricare adolescent
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
turnător. Nu oricare adolescent distinge ce se așteaptă de la el, în ce chip urmează să fie util societății. Odată ce scumpa orânduire este asediată de hrăpărețul imperialism nu-ți este îngăduit să stai cu mâinile în sân. Un informator de 11-12 ani poate produce confuzii, dintr-o afectivitate încă necuprinsă în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem! A îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a fost, în schimb, specialitatea fiecărui totalitarism, și
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem! A îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a fost, în schimb, specialitatea fiecărui totalitarism, și mai departe va rămâne. Ca străjer, pe la 11-12 ani, purtam cu mândrie eghileții galbeni, bascul alb, fluierul cu șnur, nici un dubiu nu mă cutreiera când cântam în cor, "Regele coboară printre noi/ să ne-nsufle avânturi de eroi" sau "Toți străjerii, Majestate,/ Vă urează sănătate". în primele săptămâni ale lunii
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
-ți forțeze acordul ideea de tragedie optimistă? Adică unicul concept ce scăpase anticilor elini? Deschideam câte un voluminos roman, ochii îmi cădeau pe o replică: "Ivan Vasilievici, ești un fățarnic!" - și închideam cartea numaidecât. Mi se întâmplase că pe la 11-12 ani - fatidică vârstă? - dădusem peste un roman aparținând romancierului, probabil irlandez Liam O^Flaherty, intitulat Ceață la Dublin. Un delator se strecura dintr-o secție de poliție mărginașă, pe o vreme de pâclă deasă, bucuros să nu fi fost văzut de
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
-i revine, i se poate, totuși, pune degețelul, înmuiat în tuș, pe prețiosul pergament. Prim, și cât de prețios pas în viață! Nu mai spun că făcut înaintea celui pe sol. Pe solul patriei. Va fi beneficiarul adult demn de anii bebelușiei? Iată întrebarea. Ofițeri din crema Securității, deveniți specialiști în sugari de ambele sexe, le-ar interpreta, după un cod ingenios întocmit de cei de la cifru, gunguritul, crizele de mânie, clipele de extaz, salivația din gurița edentată - și ar întocmi
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura lui mai ordonat fizic și mai coerent simbolic. Discuțiile sunt conduse în așa fel încît fiecare dintre parteneri este pus în situația de a balansa permanent între memorie și actualitate, între anii formației și cei ai maturității, între faptul tranzitoriu, istoricizat, și obsesia creației înalte, dacă s-ar putea chiar desăvîrșite. De multe ori, căldura evocărilor și rememorarea unor fapte mărunte, a unor întîmplări în care au fost implicate deopotrivă mari personalități
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]