11,096 matches
-
Blocarea mingii Blocarea mingii se face asupra atacantului cu mingea, într-o poziție menită să bareze șutul la poartă al acestuia. Această poziție este una de baraj în fața mingii. Portarul cade cu capul și mâinile spre partea laterală în care anticipează șutul, asigurându-se cu ajutorul picioarelor întinse de protejarea părții opuse. Corpul în căderea laterală atinge solul rând pe rând cu: partea exterioară a labei piciorului aflat în direcția blocării mingii, gamba piciorului, coapsa, șoldul și în cele din urmă cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
directă cu amortizarea șocului de contact al mingii cu partea interioară a labei piciorului. Este în general un procedeu de preluare dar și oprirea este posibilă în funcție de capacitățile tehnice ale jucătorului respectiv. Execuția propriu-zisă se efectuează în felul următor: jucătorul anticipează preluarea prin ridicarea și ducerea piciorului în întâmpinarea acesteia. Când mingea se află în apropierea piciorului ridicat, se ia contact cu mingea și se execută o mișcare de cedare-retragere a piciorului. Retragerea se face însoțită de minge, care treptat își
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
piciorul de execuție ușor ridicat la o înălțime convenabilă jucătorului, acesta oprindu-și pentru un moment alergarea în cazul preluării prin amortizare, sau continuând alergarea dacă mingea este preluată prin contralovire. Execuția propriu zisă se efectuează în felul următor: jucătorul anticipează preluarea prin ridicarea și ducerea piciorului în întâmpinarea acesteia. Când mingea se află în apropierea piciorului ridicat, se ia contact cu mingea, prin intermediul șiretului plin, și se execută o mișcare de cedare retragere a piciorului în cazul preluării cu amortizare
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mingii sau în cazuri excepționale pentru șut la poartă. Preluarea mingii cu coapsa prin amortizare Mingea ce vine cu o traiectorie înaltă spre jucător este atacată cu coapsa piciorului de execuție. Execuția propriu zisă se efectuează în felul următor: jucătorul anticipează preluarea prin ridicarea și ducerea coapsei piciorului în întâmpinarea mingii la o înălțime variabilă care poate fi sub sau peste orizontală. Când mingea vine la semiînălțime, coapsa se ridică mai puțin, planul pe care îl realizează față de minge fiind oblic
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu mingea tangențial cu aceasta eficiența procedeului fiind condiționată de direcția, viteza și traiectoria mingii și de partea corpului cu care se realizează devierea. Contactul cu mingea este foarte rapid, direcția de deplasare a mingii după lovire fiind greu de anticipat de către adversar. Greșeli frecvente contactul prelungit cu mingea; privirea trădează direcția viitoare a mingii. Utilizare tactică la finalizare; la transmiterea mingii. Aruncarea mingii cu piciorul Este un procedeu care nu necesită o perioadă prealabilă îndelungată de pregătire, tehnica execuției fiind
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
este de fapt calitatea care permite acestuia să găsească în diversitatea fazelor de joc, a multiplelor soluții posibile, pe aceea având o eficacitate sporită, care să răspundă logicii de joc. Simțul tactic se referă și la capacitatea jucătorului de a anticipa desfășurarea acțiunilor, de a întrevedea reacțiile partenerilor și adversarilor. Într-o manifestare superioară, pe baza acestui simț jucătorul creează și inovează tactic jocul, imprimându-i personalitatea sa. Simțul tactic este solicitat într-un mare număr și varietate de situații. S
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
spre continuarea conversației. Deoarece cursul conversației este în totalitate controlat de profesor, aceste întrebări stabilesc dinainte natura răspunsurilor. Conversația cu întrebări complementare care au menirea de a îndemna pe copil să se conformeze intențiilor adultului în derularea conversației și să anticipeze continuarea informațiilor din subiectul impus de profesor. În felul acesta copilului i se impune un anumit comportament, un anumit mod de gândire care nu este al lui, ci al adultului. Acest mod de conversație poate fi eficient atunci, când scopul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sau succesul lor). Vrem (și apreciem ca util) ceea ce credem că ne pricepem. Vrem ceea ce credem că putem face (și la care știm că putem avea acces). Nu aveam cum să vrem (și să apreciem) ceea ce nu ne pricepem (și anticipăm că ne pune într-o lumină nefavorabilă, ne provoacă frustrări, sentimentul neputinței, complexul de inferioritate). Bunăoară, n-avem cum să vrem (și să apreciem ca util) să vorbim într-o limbă străină, dacă - în acel moment - credem că nu ne
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
domeniul bolilor infecțioase. Cronologia principalelor evenimente din istoria bolilor infecțioase: 1346: “Moartea neagră” (ciuma) începe să se răspândească în Europa 1492: Christofor Columb inițiază legătura Europei cu America, care conduce la transmiterea bolilor între cele două continente 1530: Girolamo Fracastoro anticipează teoria etiologiei infecțioase a bolilor 1627: Cinchona bark (quinina) este adusă în Europa pentru tratamentul malariei 1683: Anton van Leeuwenhoek descoperă microscopul 1796: Edward Jenner descoperă tehnica vaccinării pentru variolă 1848: Ignaz Semmelweis introduce în practică metoda antisepsiei 1854: John
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reputația; acțiunile internaționale și consecințele acestora sunt determinate de distribuția puterii între state. Exponenții teoriei balanței de putere afirmă că scopul principal al statelor este evitarea instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem. Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem (vezi Waltz, 1979; Mearsheimer, 2003). Realiștii care au aderat la acest
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Florența .......... 123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină ......................................................... ..... 126 4.3.2. Mona Lisa ......................................................... ................ 128 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
într‑un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult din operele lui Leornado, frescele lui Michelan‑ gelo și Raffaelo. În timpul vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dintre lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a lumii. Correggio conferă tehnicii sale chiaroscuro contraste acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de-a doua structură pentatonic-anhemitonică apare expusă odată cu afirmarea materialului tematic secund. Și la nivelul microstructurii formale se remarcă un proces de delimitare a subunităților, datorat intervenției operative a aceluiași parametru agogic. Astfel, efectul limitat al indicației Cédez (Cedați) ce anticipează această apariție tematică secundă constituie o modalitate subtilă de atenționare, de semnalizare a unui „eveniment” sonor, ce se dorește astfel evidențiat în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a treia structuri pentatonic anhemitonice se realizează avansarea precipitată (Un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezultă aceeași rezonanță cvasi-diatonică cu ortografierea unei suprapuneri armonice bitonale (În demersurile analizei comparative s-au folosit în exclusivitate aceste două ediții ale materialului studiat). În evoluția discursului debussyst, ideea tematică nu supune aparițiile sale unei strategii cronologice posibil de anticipat. Proba o constituie însăși reeditarea cu totul surprinzătoare a materialului secund din măsura 41, care ipostaziază o versiune complet metamorfozată a imaginii sonore originare. Transformarea majoră operată la nivelul aspectului expresiv și caracterului exprimării de bază se realizează prin: dinamizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant (rărind măsura 89), ce anticipează de fiecare dată începutul unei noi secțiuni. Această fluctuație liberă a mișcării de avansare, care stă sub semnul unui permanent imprevizibil, reprezintă una dintre opțiunile subtile specifice limbajului debussyist, utilizate cel mai adesea în viziunile sonore ce propun diversele ipostaze
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica dinamizare sonoră a momentului tensional. Afirmația unei versiuni rezumative a temei de vals, în care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează secțiunea mediană odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează cu scurte intervenții ale arabescului melodic introductiv, apelând inițial la o retimbralizare a sonorității sale prin schimbarea de registru. Coda (Plus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Dacă introducerea necesita efecte distincte ale pedalei de rezonanță pe fiecare dintre acordurile parafoniei inițiale, versiunea acestei repetiții va propune ca noutate mixarea culorii modale a structurii pentatonice la unison cu rezonanța tonală a acordului de re minor ce o anticipează. Ulterior, această combinație sonoră își va afla o surprinzătoare rezolvare pe o pedală prelungită a armoniei de re major, în care incidența lui cu do# (septima mică și mare) confirmă un nou mijloc de creare a aceleiași intenții de echivoc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dintre noi. Nu distingem nici o nuanță de impunere, ci doar de resemnată așteptare în calea destinului. IV.11. Les tierces alternées (Terțele alternate) Expresie a unui nou fluid sonor în stil perpetuum mobile, asemănător Mișcării seriei întâi a Imaginilor, preludiul anticipează atmosfera Studiilor anului 1915. Printr-o mișcare giratorie continuă, această veritabilă toccata în do major reînvie spiritul acelei muzici de o claritate strălucitoare, plină de inventivitate și grație, moștenire a claveciniștilor francezi. Evoluția în terțe, un teritoriu ce se anunța
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din urmă se va construi prin secvențarea insistentă a ultimelor două intervale melodice ale motivului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la - do și . Reinstalarea tonalității inițiale de fa major într-o mișcare lărgită (Mouvt élargi) indică debutul secțiunii de final a preludiului, fază apoteotică ce culminează cu expunerea motivului tematic într-o ipostază amplificată, exuberantă (éclatant - strălucitor). Arpegiile prelungi ce anticipează scriitura în octave a motivului, nivelul dinamic puternic più f e cresc. - ff, țesătura acordică extinsă până la 11 voci, culminând cu expresia glissando-ului simultan pe clape albe și negre ce traversează întreaga claviatură, toate aceste aspecte de scriitură converg
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Florența .......... 123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină .............................................................. 126 4.3.2. Mona Lisa ................................................................. ........ 128 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]