6,861 matches
-
al României, de la ruși! Și, o dată trecută bariera brutală a stalinismului, am reușit nu numai să „supraviețuim”, dar am început chiar - ce miracol! - să sperăm și să luptăm pentru valoare, pentru adevăratele valori, pentru Tradiție, la urma-urmei!, fideli în esență ardelenilor visători, memorandiștilor, pașoptiștilor lui Eminescu de la Putna și tuturor celor care au crezut într-un stat național și într-o cultură majoră, de sunet internațional! Să mi se ierte încă o dată grandilocvența, dar adevărul e că au existat în ultimele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
patria unui individ, a răspuns, uimitor, după părerea mea: „Locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”Ă, spaima de străinătate? Toate acestea, e adevărat, dar când foametea și disperarea au cuprins locurile natale - cum li s-a întâmplat irlandezilor sau românilor ardeleni la începutul secolului XX -, sau brutalitatea, barbaria inimaginabilă a unei ocupații străine, amestecată cu complicitatea unor slugi „ideologice” interne - cum s-a întâmplat la noi după al doilea război -, atunci toate acele „argumente” înșirate mai sus își pierd brusc din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
abordez această delicată problemă a „diferențierii morale” a românilor ce au trăit veacuri lungi sub trei imperii esențial diferite, pornind, acolo, de la un studiu al lui G. Ibrăileanu, care face aceeași constatare, a diferențelor specifice pe teren literar între literatura ardeleană, moldoveană și munteană.Ă Da, oricum am răsuci-o, „problema” rămâne: „ezitarea” noastră, „paralizia” noastră și a tuturor factorilor de răspundere în fața unui „fenomen” nou și destructiv politic și care nu-și mai avea „explicația” în „istorie”, în „ocupația sovietică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
decât de amărăciune și nedumerire: cum e posibil, dacă nu ești un măscărici care vrea să atragă atenția asupra ta prin orice mijloace, cum e posibil să nu te bucuri în toată ființa ta că visul lui Eminescu și al ardelenilor s-a împlinit, mai iute și mai plenar decât se așteptau toți acei împătimiți de vitregiile istoriei și brutalitățile acelor „prinți”, unguri, ruși sau turci, care se plimbau prin ținuturile noastre cu un plictisit zâmbet disprețuitor pe buze, că ne-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu sunt excesiv de preocupat de această problemă a „specificului național”. Dar, trebuie s-o recunosc, ea este „prezentă”, în forme directe, dar și deduse, „insinuate”, ascunse sub fețe paradoxale și, ca și la nemți, obsesive. Știm de unde venim - marea Școală Ardeleană își are aici meritele ei, oricât de ironizate de unii munteni, în frunte cu Caragiale și alții! -, dar, se pare, nu știm prea bine nu „cine”, ci acel „ce” suntem! Mă gândesc și la magnificul tablou al lui Paul Gauguin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al reprezentării, pur și simplu, a destinului nostru românesc. O veritabilă „reducție” a simbolisticii și a șanselor noastre de viitor și, mai ales, o flatare a acelui fatalism care, nu o dată, constatam eu ca „nordic” și ca urmaș al unor ardeleni și maramureșeni care au luptat prin secoli pentru o „Românie a românilor” în ciuda prezentului ostil și opac, ne-a „calmat”, ne-a „otrăvit” și ne-a amorțit iremediabil energia luptătoare, speranța într-o altă patrie, mai încăpătoare, mai demnă, mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
intimitate specială, inconfundabilă, prețioasă, necesară multor, multor generații de europeni, acel timp larg, generos, complice și savant este, indiscutabil, un element al valorii. Nordic, dacă vreți, în cazul meu înseamnă și „apropierea” sentimentală și ideatică nu numai de corifeii Școlii Ardelene, începând cu primul martir al „latinității poporului nostru” - vlădica Inochentie Micu-Klein, alungat de ungurii calviniști la Viena și apoi la Roma, unde a murit în exil, dar și de cei ce s-au opus influențelor franțuzești și mai ales orientale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție, întreabă ce se face acolo. Cere să vadă depozitul de brânză. Simțește un miros puternic de camambert. Ce-i asta? Ce pute așa de urât? Asta-i brânză. Ce fel de brânză? e bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sută cincizeci kgr. Să se împacheteze și să se puie la tren. Virgil rămâne puțin nedumerit dar dă ordin să se pacheteze. Cine plătește? Întreabă pe d. ministru. Vă rog, d-le ministru cine plătește. Aferim, cocoș belit! Cap de ardelean prost! Cum poți tu să întrebi pe ministrul tău așa ceva? Virgil se retrage rușinat. El nu știa ce-i cu brânza, cum rămâne cu brânza, cum scrie în condici, are să-l țipe la ocnă! Și nu știe nici ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îmbogăți necontenit și poporul întreg și-o va însuși. De altminteri când se vorbește de provincialisme moldovenești, trebuie să se înțeleagă nu numai Moldova ci și Ardealul și Banatul. După cum mi-am dat samă personal, Moldoveni sunt nepoții și strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul Capitalei, apoi pentru vocabular lucrurile se schimbă, cuvinte, zicători, proverbe, tropi, trebuiesc atribuite marei majorități a poporului nostru din Ardeal și Moldova. A. impulsiune = forță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
observații deocamdată puține și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni feudali și de popi ortodoxi, care este acuma soarta lor? Să fie ardeleni duși cu turmele spre Crâm și Caucaz și rămași aici, ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se vorbește despre Oseți ca de o rămășiță a mezilor, care s-au refugiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atace pe aliații săi. Era tot ce putea face Țepeș. Așadar, cererea brașovenilor și a secuilor nu trebuie să presupună un conflict între Ștefan cel Mare și Țepeș. În realitate era un conflict între domnul Moldovei și regele Ungariei. Cererea ardelenilor, făcută în octombrie 1460, ne arată că Petru Aron se afla încă în Transilvania. Matei îl va primi la curtea lui pe fugar, în nădejdea că se va ivi prilejul de a-l pune pe tronul Moldovei, care se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
românii „sunt doritori să se ridice împotriva turcilor, când ar vedea că regele Ungariei are o oaste”. Dar, Matei Corvin, obsedat de politica sa de cuceriri spre centrul Europei, nu va ridica el însuși o oaste; le-a îngăduit, însă, ardelenilor să colaboreze cu Ștefan cel Mare. Relațiile bune cu Transilvania o dovedește noul privilegiu comercial, din 3 ianuarie 1472. În perspectiva unui atac turcesc, domnul își pregătește țara din punct de vedere militar și spiritual. De aceea, anul 1473 a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
După părerea lui Papée, oastea Moldovei era alcătuită din 18.000 de moldoveni, dar fără să arate de unde a luat această cifră, plus ajutoarele turco-tătare-muntene care se ridicau la 10.000 de luptători, cărora li se adăugau 12.000 de ardeleni. De la Dlugosz și Wapowski, dar și din alte surse, știm că oastea Moldovei se ridica la 40.000 de luptători. Wapowski scrie că Ștefan, văzând cu ce putere vine regele asupra sa, și-a strâns toată oastea și „Trimise soli
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Generația Nouă, ș.a. Bulgar de origine, ca și poetul Teodor Nencev, Iacob Slavov, Chiril Cuțarov, Vladimir Cavarnali, ca poet „face figura eseian-maiacovskiană de dinamitard al erei și incendiator al zărilor, pe cât de insolită pe atât de linia poeziei basarabene și ardelene. ” (Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, ed. ARC, 1996). S-a născut la 10 august 1910 în orașul Bolgrad, județul Izmail (azi, Ucraina) și a decedat la 17 iulie 1966 la București. Vladimir Cavarnali s-a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fruntea de vis moare o epocă. Ca un mugure biciuit de fiorul crivățului.” George Călinescu îi situează creația poetică în „lirica proletariană modernă a hoinăririi, a uneilității deurne, din jurul lui Esenin fără apocalipticul aceluia, aprofundându-se în felul acesta de ardeleni”, iar Eugen Lovinescu, caracterizează poezia sa ca „eruptiva, oarecum primară dar viguroasă, cu adevărat lirică și patetică”. Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol al II-lea” îi acordă Premiul pentru scriitorii tineri needitați. A decedat în București, „în umbra
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
solicitat Guvernului României, la 22 decembrie 1917/4 ianuarie 1918, trimiterea urgentă la Chișinău a unui regiment ardelenesc care să stea la dispoziția sa. În răspunsul dat la 24 decembrie/6 ianuarie, Marele Stat-Major român comunica ordinul ca 1000 de ardeleni cu arme și mitraliere ce veneau de la Kiev (foști prizonieri din armata austro-ungară constituiți în grupuri de voluntari în armata română) să se oprească la Chișinău. Situația din Basarabia s-a deteriorat însă rapid. Partidele socialiste rusești, sprijinite de grupurile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cât bande răzvrătite din armata rusă opreau trenurile cu aprovizionare pentru armata română și cea rusească și dădeau foc sau prădau depozitele de hrană înființate de noi în Basarabia... Pe de altă parte, au fost dezarmați și batjocoriți detașamentul de Ardeleni trimis din Kiev... mai mulți din aceștia au fost chiar uciși. Asemenea, au fost arestați ofițerii noștri din Comisia Interaliată pentru aprovizionare, precum și reprezentantul nostru pe lângă Guvernul Republucii Moldova, dl. Lucasievici. În aceste condiții - se arăta în Comunicatul Guvernului român
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și scrisorilor sosite de la: Dr. Cazacu, în numele Consiliului Directorilor Basarabiei; Paul Gore, în numele Societății Culturale a Românilor din Basarabia; General Gheorghe Marcu, în numele Comitetului Naționalist din Craiova; Onisifor Ghibu, în numele ziarului „România Nouă“ din Chișinău; Dr. G. Baiulescu, în numele pribegilor Ardeleni. Dl. Dr. Iancu Flondor, președintele Congresului: „Onorat Congres, înainte de a trece la ordinea de zi, am datorința, ca președinte al Congresului, să binecuventez pe d-nii delegați ai Consiliului de Directori din Chișinău. Onorat Congres, ca după o iarnă lungă și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adică cu România. Din purtarea de acuma a Ucrainei, Basarabia trage însă și un folos: ea învață a-și cunoaște mai bine vecinii. În cuvântul fățarnic al cărora se încrezuse până acum. 8 Onisifor Ghibu despre comunitatea de idealuri a ardelenilor și basarabenilor [...] Războiul cumplit de acum ne-a adus, pe lângă mari bucurii, și foloase. Pentru întâia oară în acest război am simțit noi, toți românii, că suntem un popor, am putea zice că adevăratul popor românesc acum a fost descoperit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Rusia spre frontul românesc, se opresc în Chișinău, unde sunt primite într-un chip care întrece orice închipuire. Moldovenii le dau fraților lor de peste Carpați un steag național, pe care să-l ducă în numele lor la Alba Iulia ! Voluntarii ardeleni se întâlnesc cu învățătorii moldoveni, ascultă împreună în cea mai mare sală din Chișinău cursuri de istorie și de literatură românească; cântă laolaltă cântece naționale, în sala cea mare a Primăriei, și în drumul lor spre gară sunt întâmpinați de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
românească; cântă laolaltă cântece naționale, în sala cea mare a Primăriei, și în drumul lor spre gară sunt întâmpinați de cohorta ostașilor moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pus gând să fiu cititor acestei gazete. În vremurile de acuma, când Basarabia, ca o maică, naște o viață nouă, „Ardealul“ d-voastră ni-a fi nouă, la învățători, de mare folos și ajutor. Măcar că „Ardealul“ se tipărește anume pentru ardeleni, noi, basarabenii, nădăjduim că viața Basarabiei și mișcarea națională spre lumina moldovenilor n-a fi trecută cu vederea pe foile gazetei d-voastre. Eu gândesc că toți învățătorii moldoveni or fi numai cititori, dar mulți dintr-nșii ar dori să fie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
plăcere. Avea 3 băieți și 4 fete: Ioan, salariat CFR În gara Copșa Mică, mai independent de familia Bunicului; Anghelina, fiica cea mai mare; a avut o viață foarte zbuciumată. Văduvă de război, a emigrat În America, asemănător multor tineri ardeleni. După numeroase peripeții s-a repatriat și, la nașterea mea, era lucrătoare la revizia de vagoane CFR din Sibiu. Mătușii Anghelina și soțului ei nelegitim, Tănase Marincaș, le datorez plecarea mea din sat și efectuarea studiilor liceale. Mi-a fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
locuia la Bunici. Își Însușise și el meseria Bunicului și Îl urma În toate. Și Înainte de căsătorie și mai ales după căsătorie și după moartea Bunicului, a fost cel mai apropiat ∗ Subliniez numele meu de botez (prenumele) Ioan pentru că fiind ardelean adesea sunt Înscris eronat În acte “Ion”. Atât În certificatul de naștere, cât și În cel de Botez sunt Înscris ca Ioan și numai unii funcționari superficiali (vezi Diploma de doctor În Med. Vet. și alte acte) m-au rebotezat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]