7,924 matches
-
spre exemplu, de impactul media asupra criteriilor de evaluare a oamenilor politici (Iyengar, 1996; Iyengar și Kinder, 2010/1987), de pregnanța socială a știrilor (Schudson, 2003) sau, în general, de impactul lor asupra lumii politice (Graber, 2010). Alți autori au argumentat că mass-media contemporană a "răpit" campaniile electorale atât de la politicieni, cât și de la public (Norris și Carroll, 1997), conchizând că zona în care se situează în prezent știrile se află undeva la mijloc, între interesele politicienilor și ale publicului. Studiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
diferite, acestei perspective corespunzându-i încadrarea de tip echivalență (equivalence framing). Potrivit celei de-a doua presupuneri, interpretarea informațiilor are loc în funcție de contextul în care sunt încadrate. Anumiți autori (Scheufele și Iyengar, 2011) atrag însă atenția asupra superficialității acestei perspective, argumentând că nu sunt luate în considerare aspectele complexe ale mediilor de comunicare ori procesul de formare a opiniilor și atitudinilor care este determinat cel mai probabil de interacțiunea dintre cadraje complementare sau concurente (engl. competitive framing). Majoritatea studiilor dedicate cadrajelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
bazează pe accesibilitatea informației, pe ușurința cu care poate fi reamintită în momentul în care se fac evaluări politice, încadrarea accentuează importanța schemelor mentale folosite în interpretarea informațiilor primite (Scheufele, 2000). Price și Tewksbury (1997), de asemenea, subliniază această diferență, argumentând că teoria agenda setting accentuează procesul de gatekeeping, de filtrare a informației, și minimizează felul în care este folosită această informație pentru a face evaluări politice. Cadrajele nu se limitează însă la selectarea informației care urmează să fie prezentată în cadrul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
-le consecințele, anumiți cercetători au sugerat că publicul resimte un disconfort atunci când este expus la informații conflictuale și că acest disconfort explică declinul încrederii în politicieni și în instituțiile publice (Hibbing și Theiss-Morse, 1995). Referitor la contextul american, aceiași autori argumentează că nemulțumirea față de Congresul American este mai ridicată decât față de alte instituții guvernamentale deoarece conflictele dintre membrii Congresului sunt mult mai vizibile. Dincolo însă de observarea conflictelor de pe scena politică, se pare că și implicarea directă în conflictele sociale poate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2000) susține că indivizii tind să fie mai interesați când experimentează emoții pozitive, precum entuziasmul, însă devin mai implicați, caută mai activ informații și sunt mai predispuși la schimbări atitudinale când resimt emoții negative care generează anxietate (ex. stresul). Marcus argumentează că indivizii care resimt o nesiguranță mai mare sunt predispuși să-și schimbe opiniile și atitudinile fiindcă sunt mai atenți la informația externă (cum ar fi știrile). Logica din spatele acestui process este că nesiguranța sau anxietatea îi alertează pe indivizi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cele emoționale fiind, prin urmare, importante în egală măsură (Brader, 2006, p. 189). Din perspectiva cadrului teoretic folosit în acest studiu, emoțiile sunt un element care explică impactul conflictelor din știri asupra credințelor și comportamentelor politice. Hibbing și Theiss-Morse (1995) argumentează că tot mai mulți cetățeni din țările occidentale sunt dezgustați de politică. Principalul motiv este acela că politica li se pare oamenilor ineficientă, lipsită de principii, haotică și plină de conflicte. Potrivit lui Fallows (1997), felul în care mass-media încadrează politica
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
guvernează: aceea de a oferi informații. Un alt factor de influențare a fenomenului receptării îl constituie criteriul de judecată folosit de exegeți, criteriu care, nu de puține ori, constituie un adevărat pat procustian pentru scrisul jurnalistului. Astfel, pentru a se argumenta încadrarea publicisticii eminesciene într-o ideologie sau alta, s-au excerptat fragmente din corpusul jurnalistic, avansându-se ipoteze și judecăți de valoare variate, dincolo de litera textelor. Tehnica excerptării tendențioase și a de-contextualizării a funcționat mereu în favoarea interpretărilor trunchiate, tendențioase, ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textuali, prioritate au cei care definesc relații comparative și metatextuale. Numărul mare al subordonatelor complică sintaxa articolului eminescian fără să afecteze însă unitatea informațională a textelor. Recursul jurnalistului la surse documentare variate și preocuparea constantă a acestuia de a-și argumenta afirmațiile se traduc în materiale ample, cu grad crescut de complexitate sintactică și cu o rețea complicată de relații intratextuale. Sub aspect formal, articolele eminesciene variază de la dimensiuni reduse (limitate la scurte note informative: "România Liberă vorbește...", "Pressa arată deosebirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în noutatea lor eclectică, într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din punct de vedere moral este necesar să îl postulăm pe Dumnezeu. Această deplasare de la ceea ce este raționalmente necesar la ceea ce este moralmente cerut semnalează o altă deplasare în atitudinea modernă față de dovezile raționale care vizează existența lui Dumnezeu. Kant argumenta că datoria morală cere ca oamenii să caute binele suprem (summum bonum) care este unirea dintre virtute și fericire, dar acest lucru nu e posibil în viața de aici pentru că și atunci când cineva își face datoria, nu obține întotdeauna maximul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
realizat ușor de-a lungul timpului că orice efect are o cauză, iar acest șir cauză-efect nu se poate repeta la nesfârșit, fiind nevoie de o primă cauză care nu poate fi decât Dumnezeu. Toma D'Aquino nu încearcă sa argumenteze în favoarea tezei că universul a avut în mod necesar un început, considerând că această chestiune ține de teologia revelată, nu de teologia naturală. Accentul e pus, în cadrul acestei prime căi, pe ideea de dependență cauzală. Ideea că toate lucrurile existente
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
omul să postuleze că există realmente Dumnezeu 49. Chiar dacă argumentul lui Kant se dovedește a fi doar un postulat, există filosofi care plecând de la el, au construit argumente raționale cu privire la existența lui Dumnezeu. Unul dintre aceștia este Hastings Rashdall, care argumentează că trebuie să existe o minte morală absolut perfectă. 1. Un ideal moral absolut perfect există (cel puțin psihologic mințile noastre). 2. O lege morală absolută poate exista numai într-o minte absolută, pentru că: * idealurile pot exista numai în minți
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care membrul stâng e un nume propriu, iar cel drept o descripție și care ne spune că numele și descripția se referă la același lucru 72. Miroiu identifică și două căi prin care se poate depăși această dificultate: să se argumenteze că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu sau să se argumenteze că existența decurge din alte atribute divine. Dacă se dovedește că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu, atunci va rezulta că Dumnezeu există. După cum vom vedea, tot
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și care ne spune că numele și descripția se referă la același lucru 72. Miroiu identifică și două căi prin care se poate depăși această dificultate: să se argumenteze că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu sau să se argumenteze că existența decurge din alte atribute divine. Dacă se dovedește că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu, atunci va rezulta că Dumnezeu există. După cum vom vedea, tot aici unde se pot identifica soluțiile, s-au concentrat și principalele critici
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rând modul în care cei doi se raportează existența: "Pentru Sfântul Anselm, ea este proprietatea obiectului gândit, înainte de a fi fost gândit: această trăsătură slăbește forța demonstrației pur raționale, dar deschide perspectiva reflecției asupra subiectivității angajate ierarhic în meditație și argumentează relevanța logică a idealurilor teologice ale Sfântului Anselm. Pentru Gaunilon, existența este o notă a conceptului id quo maius cogitari nequit"94. O altă critică medievală a argumentului anselmian îi aparține lui Toma D'Aquino. Toma consideră că Anselm realizează
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care se sprijină uneori construcții importante ale filosofiei clasice 212. Astăzi, în sens larg, filosofii care îmbrățișează acest stil de filosofare preferă clarificările atente ale diferitelor concepte, pun preț pe rigoare și se folosesc adesea de instrumentele logicii și se argumentează explicit puncte de vedere contestate sau enunțate. Capitolul 4 Aspecte noi ale argumentului ontologic în filosofia analitică Interpretarea modală a argumentului ontologic reprezintă, în special în filosofia contemporană de factură analitică, o direcție fructuoasă de abordare a problemei, care deschide
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferența esențială dintre argumentul slab și argumentul puternic o constituie prezența necesității în cel de-al doilea argument și absența din primul. Conceptul "existenței necesare" este diferit de conceptul "existenței", iar critica lui Kant nu afectează acest argument. Deși a argumentat corect că existența nu este o proprietate, Kant nu a fost îndreptățit să afirme că existența necesară nu este o proprietate. În concepția lui Malcolm, existența necesară poate fi considerată o proprietate și este o perfecțiune pentru cel care o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
imposibilă. 5. Doar dacă conceptul de Dumnezeu este contradictoriu sau absurd din punct de vedere logic poate fi imposibilă. 6. Dar nu există nici o contradicție sau absurditate în conceptul de Dumnezeu. 7. Prin urmare, Dumnezeu există cu necesitate 277. Malcolm argumentează că nu există decât două posibilități pentru existența unei ființe nelimitate: ori este necesară, ori este imposibilă. Charles Hartshorne sintetizează argumentul lui Malcolm astfel: 1) Dacă Dumnezeu nu există, existența sa este imposibilă. 2) Dacă Dumnezeu există, existența sa este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lumile, dar argumentele care îi sunt oferite sunt insuficiente pentru a-l face să aleagă una din cele două alternative. La fel dintre cele două alternative: în mod necesar Dumnezeu există sau în mod necesar Dumnezeu nu există, agnosticul va argumenta că doar una dintre cele două alternative are premisă corectă, dar argumentul nu îi oferă nici un ajutor pentru a se decide 333. Variantă prescurtată a argumentului lui Plantinga este analizată de Graham Oppy pentru a vedea dacă este sau nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 77. 30 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and PhilosophicMethod, New York, University, Lanham, 1983, p. 281. 31 Idem, p. 78. 32 Idem, p. 78. 33 Platon în Legile și în Phaedros argumentează susținând un prim mișcător al lumii, Aristotel susține existența unui prim mișcător nemișcat, în Metafizica, Augustin propune un argument derivat din adevăr, Anselm, deși este cunoscut mai ales prin argumentul său ontologic, prezintă trei dovezi a posteriori în Monologion, Alfarabi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
1. Conținutul categoriilor preferințelor se prezintă În tabelul 4.1. Satisfacerea relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de „interese personale”. Prin interes se Înțelege cauza lăuntrică a unei străduințe În general și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1. Conținutul categoriilor preferințelor se prezintă În tabelul 4.1. Satisfacerea relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de „interese personale”. Prin interes se Înțelege cauza lăuntrică a unei străduințe În general și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în altul, articol genitival sau prepoziție, „poate” - adverb și „poate” - verb etc. - de grupare, care se poate face după flexiune, după clasa lexico-gramaticală, după criteriul semantic etc. - de motivare, solicitând atât informații de limbă cât și capacitatea elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc.
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dragostea la mine în casă !” Mai tare și mai cu foc se chiuie când tinerii dau cu ochii de buruiana dragostei, de năzdrăvanul și frumosul Năvalnic. (Năvalnicul) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Precizează care este personajul principal, argumentând alegerea. 3. Realizează o scurtă caracterizare a personajului principal. 4. Descrie relația flăcăului cu fetele. 5. Precizează motivul pentru care îl căuta bătrâna. 6. Explică motivul blestemului aruncat asupra sa de Maica Domnului. 7. Povestește ce s-a întâmplat cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]