40,921 matches
-
în acest text (0.88% perfect compus, 99.12% viitor) și un număr foarte mic de inversiuni (3.54 %, față de 96.46% structuri neinversate). Atestarea foarte rară a perfectului compus nu permite generalizări privind posibilitățile de inversare (de fapt, singura atestare a perfectului compus este inversată, ceea ce conferă inversiunii perfectului compus o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de deplasarea verbului în domeniul C, dovadă și lexicalizarea complementizatorului să la stânga constituentului nu cumva/cândva în exemplele din (101). (101) a. Senu cânduvadzică limbile (PH.1500−10: 67v) b. sănu cândva rădice-se (CP1.1577: 268r) Există și câteva atestări care contrazic această generalizare, și anume structuri cu encliză pronominală la dreapta complementizatorului să. (102) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să nu mă râdză aleanișii miei (CM.1567: 238v) b. Se sfiască-seși se întoarcă-seînderret toți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cuvintele tale (CL.1570: 9v) Există însă o serie de considerente care ne conduc către ideea că aceste structuri nu sunt reprezentative pentru româna veche, fapt care le diminuează importanța pentru analiza de față. În primul rând, există foarte puține atestări de encliză la dreapta lui să, doar în traduceri. În al doilea rând, într-un exemplu ca (102a), observă că encliza pronominală apare la dreapta complementizatorului să, dar mai ales la dreapta negației: analiza cliticelor și a negației (v. §§2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inversate • întrucât cele mai vechi texte românești sunt atestate relativ târziu, prin comparație cu celelalte varietăți romanice, este greu de spus dacă, în mod asemănător cu celelalte limbi romanice vechi, gramatica V2 a românei a fost într-o fază fără atestări opțiunea generalizată, fiind treptat eliminată de gramatica V-la-I, sau dacă cele două opțiuni, V-la-C și V-la-I, au fost într-o permantă competiție • ceea ce adâncește într-o oarecare măsură enigma este și faptul că, spre deosebire de franceză (de exemplu), care a evoluat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în limba veche, să cuvine să indicăm faptul că unii autori (e.g. Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016) consideră dislocarea nucleului verbal ca fiind nereprezentativă pentru sintaxa limbii vechi din pricina frecvenței sale reduse; considerăm că, deși reziduală, atestarea în foarte multe texte vechi, inclusiv în colecția de texte originale de secol 16, stă mărturie pentru un fenomen real al limbii vechi 46. Dragomirescu (2014) întreprinde o comparație cantitativă între structurile canonice (neinversate) cu auxiliar, inversiunea auxiliarului și dislocarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o comparație cantitativă între structurile canonice (neinversate) cu auxiliar, inversiunea auxiliarului și dislocarea structurilor cu auxiliar (e.g. (144a-c)) și arată că structurile cu dislocarea formelor compuse cu auxiliar apare cel mai rar - deci este opțiunea cea mai reziduală -, însă există atestări numeroase ale fenomenului până către sfârșitul secolului al 18-lea (ultimul text investigat de Dragomirescu 2014 este Condica lui Gheorgachi de la 1762, în care există 2 dislocări ale perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subiect din unele varietăți romanice vechi (e.g. franceza veche, spaniola veche, italiana veche) se analizează prin deplasarea auxiliarului la C (AUX-la-C) și rămânerea subiectului în [Spec, IP]; deplasarea auxilarului la C este o opțiune a acestor limbi vechi, după cum arată atestarea structurilor AUX-CL-V (v., pentru exemple și discuție, §3.1.4.2 supra), encliza pronominală fiind un diagnostic indiscutabil al deplasării V-la-C. Poletto (2014) insistă asupra acestei deosebiri în analiza italianei vechi, bazându-se mai ales pe distribuția verbului prin raportare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atestată și în structuri doar cu clitic și verb lexical; întrucât cliticele pronominale din româna veche sunt orientate către flexiune (v. §2.1.2 supra), o analiză în care pronumele clitic se deplasează la stânga (în domeniul C) nu este disponibilă. Atestarea, mai rară, a dislocării în structuri cu complementizatorii să (FIN0) și a (FORCE0-FIN0) trimite spre aceeași concluzie mai generală: o analiză care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsăturile centrelor funcționale din domeniul flexionar IP prin ACORD la distanță, proces posibil în limba veche, dar eliminat diacronic (v. secțiunea următoare). Un argument distribuțional indirect pentru faptul că verbul nu se deplasează în afara domeniului lexical vP este foarte rara atestare a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage verbul lexical din domeniul de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care este un fenomen romanic (v. §3.1.4 supra). Cu alte cuvinte, nu avem a face cu enunțuri total negramaticale, ci se exploatează - în mod parțial - opțiunile sintactice ale limbii-țintă. Construcțiile nespecifice nu au un număr foarte mare de atestări, însă apar în mod constant în traduceri (mai ales cu sursă slavonă). A doua chestiune privește impactul construcțiilor nespecifice de tipul acesta asupra altor fenomene ale românei vechi. Adoptând o teorie a deplasării cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
i) Analiza elementelor funcționale verbale relevante pentru deplasarea verbului (negația propozițională, cliticele pronominale, auxiliarele verbale, complementizatorul să) a scos la iveală faptul că, exceptând unele structuri cu auxiliar (v. punctul (ii)), acestea erau în bună parte gramaticalizate încă din primele atestări al românei în forma în care le cunoștem în limba contemporană (v. §III). În ce privește ordinea constituenților, diferențele diacronice dintre româna veche și româna modernă constau mai ales în accesarea de poziții diferite de către verb în nucleul propozițional, i.e. diferențe de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exemple cu imperativ și encliză pronominală la dreapta negației, toate din același text: CB.1559-60). 7 În chip grăitor, există diferențe mari de frecvență între structurile din (4)-(6) și structurile din (7) (cele din urmă fiind limitate la câteva atestări), care se explică prin aceea că prima clasă reprezintă un calc de structură parțial (se importă doar encliza pronominală, pe când negația, auxiliarele și complementizatorii apar în poziția lor canonică conform regulilor sintactice ale românei, v. §§III; IV.2); în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche (ii) sugerează că avem a face cu un fenomen real, însă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche (ii) sugerează că avem a face cu un fenomen real, însă foarte rar înregistrat în limba veche. (i) quae frigus defendant et solem 'care țin departe frigul și soarele' (latină, Cato, De
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
i John never has ti. (engleză) lovit DEF câine John niciodată AUX.PERF ' De lovit câinele, John nu l-a lovit niciodată' 11 În capitolul următor, vom arăta că această generalizare caracterizează și inversiunile din gramatica românei vechi prin lipsa atestărilor exemplelor de tip (b) din ((17)-(19)). 12 Argumentația se extinde la verbele inergative (v. discuția la Dragomirescu 2010 asupra analizei inergativelor ca având o structură de bază tranzitivă, cf. Hale și Keyser 1993). 13 Inserarea mai multor complemente în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a mărcilor de negație în româna veche, v. Ciompec (1969), Rizescu (2007), Manea (2016). 14 Negatorul ne, calc după slavă, este ocazional atestat în alternanță cu nu în unele traduceri (Manea 2016). 15 V. Zafiu (2016) și bibliografia pentru cronologia atestărilor formelor de subjonctiv românesc: subjonctiv prezent, subjonctiv perfect și gerunzial și subjonctiv dublu compus/supracompus/mai-mult-ca-perfect (dispărut în trecerea la româna modernă). 16Asupra originii complementizatorului să, v. Sava (2013), Hill (2013) și Zafiu (2016: §2.1.1.1). 17 Autori
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
imposibilitatea propoziției infinitivale de a proiecta periferia stângă). 46V., de exemplu, remarca din Alboiu, Hill și Sitaridou (2014: 8): "[c]litic pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated from the verb (or auxiliary) at any time", deși există atestări ale dislocării inclusiv în cronicile moldovenești:așa s-au adaos și Moldova, carea mai apoi de alte țări s-au descălecat, de s-aude sârgulățit și fără zăbavă au îndireptatu (ULM.~ 1725: A-1f.2v) 47Se poate invoca proiectarea de grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
generale pentru agricultură și alimentație județene și a municipiului București au obligația de păstrare a documentelor care au stat la baza acordării subvențiilor de la bugetul de stat. 13. Plata subvențiilor de la bugetul de stat în mod necuvenit, prin înscrierea sau atestarea pe documentele de acordare de date sau situații nereale, atrage restituirea sumelor de către beneficiarul acestora, precum și suportarea sancțiunilor prevăzute de lege. Anexă la normele metodologice
HOTĂRÎRE Nr. 924 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea şi controlul utilizării subvenţiilor de la bugetul de stat, destinate acoperirii a 60% din dobinda aferentă creditelor bancare acordate producătorilor agricoli în temeiul Hotărârii Guvernului nr 699/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113475_a_114804]
-
își păstrează calitatea de specialiști atestați și după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va elabora Indrumatorul pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții, care va fi aprobat prin ordin al ministrului. Articolul 4 Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Articolul 5 La
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]
-
hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Articolul 5 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 731/1991 privind aprobarea Regulamentului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții, Hotărârea Guvernului nr. 143/1992 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 731/1991 și orice alte prevederi contrare. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea Ministru
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]
-
a proiectelor sau de expertizare tehnica de calitate a proiectelor și a construcțiilor se stabilesc în condițiile prevăzute de lege. Articolul 5 În conformitate cu prevederile art. 40 alin. 3 din Legea nr. 10/1995 , pentru stabilirea cheltuielilor necesare efectuării activității de atestare tehnico-profesională a specialiștilor în construcții, care se suporta de către partea interesată, se va proceda astfel: a) se vor constitui comisii pentru: ... - atestarea responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor; - atestarea specialiștilor verificatori de proiecte; - atestarea experților tehnici; b) comisiile vor fi formate
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]
-
În conformitate cu prevederile art. 40 alin. 3 din Legea nr. 10/1995 , pentru stabilirea cheltuielilor necesare efectuării activității de atestare tehnico-profesională a specialiștilor în construcții, care se suporta de către partea interesată, se va proceda astfel: a) se vor constitui comisii pentru: ... - atestarea responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor; - atestarea specialiștilor verificatori de proiecte; - atestarea experților tehnici; b) comisiile vor fi formate din specialiști în domeniile pentru care se efectuează atestarea; ... c) activitatea comisiilor se va desfășura la solicitarea celor interesați, pe baza unui
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]
-
din Legea nr. 10/1995 , pentru stabilirea cheltuielilor necesare efectuării activității de atestare tehnico-profesională a specialiștilor în construcții, care se suporta de către partea interesată, se va proceda astfel: a) se vor constitui comisii pentru: ... - atestarea responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor; - atestarea specialiștilor verificatori de proiecte; - atestarea experților tehnici; b) comisiile vor fi formate din specialiști în domeniile pentru care se efectuează atestarea; ... c) activitatea comisiilor se va desfășura la solicitarea celor interesați, pe baza unui program stabilit de Ministerul Lucrărilor Publice
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]
-
pentru stabilirea cheltuielilor necesare efectuării activității de atestare tehnico-profesională a specialiștilor în construcții, care se suporta de către partea interesată, se va proceda astfel: a) se vor constitui comisii pentru: ... - atestarea responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor; - atestarea specialiștilor verificatori de proiecte; - atestarea experților tehnici; b) comisiile vor fi formate din specialiști în domeniile pentru care se efectuează atestarea; ... c) activitatea comisiilor se va desfășura la solicitarea celor interesați, pe baza unui program stabilit de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului; ... d) membrii
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]
-
de către partea interesată, se va proceda astfel: a) se vor constitui comisii pentru: ... - atestarea responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor; - atestarea specialiștilor verificatori de proiecte; - atestarea experților tehnici; b) comisiile vor fi formate din specialiști în domeniile pentru care se efectuează atestarea; ... c) activitatea comisiilor se va desfășura la solicitarea celor interesați, pe baza unui program stabilit de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului; ... d) membrii comisiilor de atestare tehnico-profesională beneficiază de o indemnizație stabilită în condițiile prevăzute la art. 20 din
HOTĂRÂRE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113476_a_114805]