7,848 matches
-
gestiona infrastructura; • cercetare în domeniul dezvoltării și managementului turismului rural. Marketingul în turismul rural se află în slujba conceptului de dezvoltare durabilă, presupunând asigurarea satisfacției consumatorului, concomitent cu protejarea produsului adus pe piață. Specialiștii consideră că o dezvoltare necontrolată a atracțiilor turismului rural poate avea efecte semnificative, deopotrivă asupra mediului natural și asupra calității vieții în localitate. Datorită acestui aspect, responsabilitatea socială a marketingului în turismul rural este deosebit de ridicată, acesta jucând rol de balanță între obiectivele actuale ale marketingului și
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
un loc bine definit pe scara de valori a individului . Cele mai frecvente motivații sunt: ♦ reîntoarcerea la natură, cunoașterea, curiozitatea, înțelegerea, creativitatea odihna; ♦ cura de aer și de fructe, consumul de alimente proaspete; ♦ sportul vânătoare, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumețiile; ♦ atracție și interes pentru activitățile practicate în aceste areale etc . Prin turismul rural, consumatorul caută conștient sau inconștient un alt mod de petrecere a vacanței, propice întoarcerii în obârșii, contactului cu natura si petrecerii timpului liber în aer curat . Sunt o
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
mobilizat energiile fizice și financiare ale mirenilor și care au realizat aceste ,,fortărețe” de curățenie exterioară și morală, adevărate oaze de lumină pentru locurile din jur. Indiferent însă, de modul în care au apărut mănăstirile și schiturile, forța lor de atracție turistică a fost de mare intensitate și ea se manifestă fără întrerupere. Timpul a demonstrat faptul că locuințele oamenilor - mireni (în speță casele lor) deși au avut viața lor dar s-au năruit în timp, palatele, castelele și cetățile celor
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
sunt amplasate în zonă subcarpatică și montană, zonă spre care polarizează și cel mai mare număr de turiști în rural. Aceste obiective fiind adevărate oaze de curățenie, organizare și de trăire spirituală a exercitat din totdeauna o puternică forță de atracție turistică. Această atracție a avut la bază în primul rând starea de armonie și de trăire sufletească pe care o descoperă toți cei ale căror pași calcă pragurile acestor obiective. Caracterul porților deschise Încă de la începuturi, dar și în prezent
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
zonă subcarpatică și montană, zonă spre care polarizează și cel mai mare număr de turiști în rural. Aceste obiective fiind adevărate oaze de curățenie, organizare și de trăire spirituală a exercitat din totdeauna o puternică forță de atracție turistică. Această atracție a avut la bază în primul rând starea de armonie și de trăire sufletească pe care o descoperă toți cei ale căror pași calcă pragurile acestor obiective. Caracterul porților deschise Încă de la începuturi, dar și în prezent, datorită învățăturii creștine
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
în mănăstiri și schituri nu numai locurile unde căutau și se apropiau de DUMNEZEU, dar și locuri de cazare și masă și, uneori, chiar de protecție. Este extrem de relevantă astfel afirmația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist referitoare la ,,forța de atracție a acestor obiective spre care pașii românilor caută cu stăruință potecile și drumurile spre aceste vetre de spiritualitate ortodoxă și românească, că sufletele lor tânjesc cu credincioșie după izvoarele de viață duhovnicească ale mănăstirilor și schiturilor” <footnote Reținem cu pioșenie
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
mănăstirile și schiturile îl aduc la dezvoltarea turismului rural este neapărată nevoie de a pune în evidență adevărurile prin carte acestea îndeplinesc rolul unor factori cu caracter stimulativ. Putem să vorbim astfel, despre rolul mănăstirilor și schiturilor ca factor de atracție turistică prin mirajul pe care-l creează. Intră apoi în calcul, poate rolul lor cel mai important, inclus în factorul instructiv-educativ și de școlarizare, pe care-l joacă în domeniul: - istoriei - ele însele reprezentând file din istoria locurilor și a
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
directă cu agresivitatea tot mai mare la care va fi supus omul. Indiferent de natura acestor agresivități, fie ele de ordin moral sau material, inclusiv prin poluarea sub diversele ei forme, nu poate face altceva decât să crească forța de atracție a mănăstirilor și schiturilor, deci și a turismului rural. Reapropierea de natură și de viața creștină-religioasă a oamenilor va fi un proces la fel de intens ca și cel de poluare a lui. Mulți dintre cei rătăciți astăzi sau din cei care
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
cele mai expresive. Evidențiem, în acest sens, următoarele aspecte: - cadrul natural din ariile montane, de deal, de deltă și local, de câmpie, se înscrie cu un potențial turistic variat și pitoresc, lipsit de surse de poluare, care, prin resursele și atracțiile turistice, permite realizarea în spațiu rural a unor oferte-produse-programe turistice larg diversificate, care satisface un spectru extins de motivații turistice. Pe de altă parte, cadrul natural asigură mediul ambiant de desfașurare a turismului rural și agoturismului iar, de valoarea sa
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
așezări rurale și a ariei limitrofe. - spațiul rural beneficiază și de un potențial turistic etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate reprezentativ pentru zonele etnofolclorice, respectiv zestrea creației populare și spirituale a României. Acest potențial, valorificat parțial, constituie o atracție turistică de rezonanță în turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică zonelor etnofolclorice și satelor, în general, permit realizarea unor produse turistice originale și personalizate fiecărui
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
spațiului rural Zona etnofolclorică, prin trăsăturile sale intrinsece, reprezintă cadrul general de dezvoltare a turismului rural și agroturismului, în sensul că, desemnează specificitatea etnoculturală generală și aria de constituire a ofertei turistice într-un mediu natural variat, nepoluat și cu atracții turistice dintre cele mai pitorești. În țara noastră, creația populară, în diverse domenii ale artei populare, folclorului literar, muzical și coregrafic, cunoaște o dezvoltare continuă, ea căpătând, pe fondul putemic al tradițiilor milenare, o multitudine de noi forme și expresii
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
infrastructură generală: rețea de alimentare cu apă, energie electrică și termică, salubrizare, canalizare, stații de tratare a apelor uzate etc. 4. Cadrul natural: treapta de relief (munte, deal, câmpie, luncă, deltă, litoral); forme de relief și structuri geologice relevante ca atracții turistice; climă (temperaturi medii anuale, anotimpuale; precipitații; strat de zăpadă; vânturi; tip de climat, confort termic, favorabilitate pentru turism); ape de suprafață (râuri, lacuri naturale și artificiale, apa mării); ape minerale; faună cinegetică și piscicolă; vegetație; arii protejate. 5. Cadrul
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
au rol hotărâtor în planificarea, dezvoltarea și gestionarea turismului în localitate/zonă și deci de crearea acestuia și în beneficiul lor. Criteriul ecologic Este cunoscut faptul că poluarea și degradarea mediului și a resurselor turistice conduc la scăderea la anularea atracției turistice a unui teritoriu/localitate. De aceea, în analiza și stabilirea posibilităților de dezvoltare și promovare turistică a acesteia, dar și de stabilire a impactului economic - mediu - turism și modul de gestionare a acestuia. Se au în vedere sursele și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
a unei localități mrale poate spori și prin: - aportul unor resurse balneoclimatice (ape minerale și termoninerale, nămoluri și gaze terapeutice, lacuri sărate, plajă maritimă sau fluvială, care generează și alte posibilități de petrecere a timpului și de recreere; - prezența unor atracții turistice inedite, culturale sau naturale (festivaluri, concursuri, târguri, sporturi de aventură, peșteri, fenomene geologice, piste de cicloturism, mountain biking etc.); - dotări tehnico-edilitare adecvate (drumuri , alei pietonale, parcări etc.); - dotări sanitare, social-culturale, sportive, comerciale, unități de prestări de servicii, telefonie etc.
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și zonelor etnofolclorice sau mediului natural ambiental (agricole, pastorale, piscicole, apicole, sericicole, viticole etc.) și nemodificate în timp. Atracții turistice variate, naturale și create de om - locale și în împrejurimi, care să permită realizarea unei oferte diversificate: de odihnă și recreere, tratament balnear, practicarea unor sporturi de vară și iarnă, cultură, cunoaștere, religie, cură heliomarină, drumeții, târguri și anumite
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
în împrejurimi, care să permită realizarea unei oferte diversificate: de odihnă și recreere, tratament balnear, practicarea unor sporturi de vară și iarnă, cultură, cunoaștere, religie, cură heliomarină, drumeții, târguri și anumite concursuri, festivaluri, unele îndeletniciri specifice mediului rural, etc. Aceste atracții și activități vor conferi specificul și varietatea ofertei turistice. Accesibilitatea ușoară și o infrastructură generală adecvată: căi de comunicație sau apropierea de acestea, mai ales de cele de interes național, european și județean, drumuri modernizate sau pavate cu piatră de
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
specifice, în funcție de particularitățile fiecărui tip de "sate turistice". Criteriile de identificare și stabilire a tipologiei "satelor turistice" în vederea introducerii și valorificării în circuitul turistic sunt complexe și se referă la valoarea tradițiilor etnofolclorice și culturale, în general, prezența altor atracții turistice, calitatea mediului ambient și a resurselor naturale și patrimoniului cultural, accesibilitatea și dotările tehnico-edilitare și poziția în teritoriu etc. În literatura de specialitate din ultimii ani s-au fundamentat și utilizat pentru identificarea și clasificarea "satelor turistice" următoarele criterii
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
ca pensiuni turistice rurale; - criteriul înzestrării tehnico-edilitare, comerciale, sanitare, telecomunicații și alte servicii, utile turiștilor și populației locale; - criteriul accesibilității în localitate și în interiorul acesteia; criteriul poziției în teritoriu în raport cu reperele de infrastructură, centre emitente de turiști, alte arii de atracție turistică etc. Tipuri de sate turistice. Caracteristicile care pot fi luate în considerare în tipologia satelor turistice sunt numeroase și variate de la o regiune sau zonă etnografică la alta, de aceea, în baza criteriilor enunțate anterior, se poate realiza o
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
în opera sa. Ideea reformei criticiste a apărut destul de târziu. Între 1770-1781 (la 11 ani) lucrează la „Critica rațiunii pure”. Metafizica lui Kant este o „Monadologie fizică”: natura este alcătuită din substanțe individuale, în continuă perfectare, înzestrate cu forțe de atracție și repulsive (monade fizice) care lucrează în mod armonios, după un plan înțelept al lui Dumnezeu. El aduce o contribuție importantă în explicarea mecanică a naturii după Newton și anume, originea sistemului nostru solar. Între 1760-1770 se simte asupra sa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
s-au dezvoltat sate, unele devenite cu timpul orașe (Râșnov, Cisnădie etc.). Sunt renumite în întreaga lume mânăstirile din Bucovina (Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Arbore), pentru bisericile cu fresce exterioare, declarate pentru valoarea artistică deosebită monumente UNESCO. Satul românesc — atracție turistică Datorită elementelor amintite mai înainte între care, de la caz la caz, peisajul natural, factorii climaterici, arhitectura populară, arta, etnografia și folclorul, multe așezări rurale constituie o atracție pentru vizitatori și sunt declarate sate turistice (vezi capitolul Turismul). Casă de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu fresce exterioare, declarate pentru valoarea artistică deosebită monumente UNESCO. Satul românesc — atracție turistică Datorită elementelor amintite mai înainte între care, de la caz la caz, peisajul natural, factorii climaterici, arhitectura populară, arta, etnografia și folclorul, multe așezări rurale constituie o atracție pentru vizitatori și sunt declarate sate turistice (vezi capitolul Turismul). Casă de olari din Corund (jud. Harghita)Ceramică de Horezu Ceramică de Corund Biserică de lemn din Maramureș Poartă maramureșeană AȘEZĂRILE OMENEȘTI 81 Iași - vedere generală Târgu Mureș AȘEZĂRILE URBANE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în același timp, punctul terminus al Canalului Dunăre-Marea Neagră, înscriindu-se astfel în traseul naval de pers pectivă ce leagă Marea Neagră de Marea Nordului. Constanța este centrul coordonator al principalei regiuni turistice a țării, litoralul Mării Negre, dispunând el însuși de importante atracții și dotări turistice. CLUJ-NAPOCA Cel mai mare oraș din Transilvania, situat pe valea Someșului Mic și dominat de o serie de dealuri (Feleac, Hoia, Cetățuia etc.), care îi sporesc farmecul. Palatul Culturii din Iași Catedrala Sfântul Mihail din Cluj Napoca Cazinoul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
al României, ca al oricărei alte țări, este dat de obiective naturale (forme de relief, râuri, lacuri, țărmuri marine, vegetație, faună etc.) și antropice (monumente istorice, arhitectonice și de artă, muzee, artă populară, folclor etc.). Atunci când cele două categorii de atracții turistice se îmbină armonios, valoarea turistică a locului sau regiunii respective crește. țara noastră dispune de multe obiective de mare interes turistic, atât naturale, cât și antropice. În țara noastră, turismul este favorizat de varietatea peisajelor, abundența și varietatea monumentelor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
formele de turism cunoscute; c lasificarea principalelor obiective turistice. 124 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Numiți produsele care participă predominant în vânzările interne. neare și climaterice (pentru odihnă și tratament), posibilitatea de a practica sporturile de iarnă, vânătoarea, pescuitul etc. Dintre atracțiile naturale se impun: unele masive muntoase (Bucegi, Făgăraș, Retezat, Hășmașu, Ceahlău, Rarău, Rodna, Munții Apuseni etc.), cu peisaje spectaculoase, vârfuri pitorești, stânci cu forme aparte (Sfinxul și Babele din Bucegi, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Altarului din Hășmaș, Pietrele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]