5,656 matches
-
pușcărie pentru conceptele sale abstracte și utopice, alții și au pus pielea prudent și filozofic la adăpost, rue de l'Odăon, și n-au mai dat prin țară de vreo cinci decenii. Ce să ne mai pierdem timpul cu acești... balcanici nenorociți... Capitolul Noica, Denker in dürftiger Zeit... Un dialog cu Dan Petrescu este și mai demistificator și reconfortant. Iată, pe atunci, doi tineri lucizi care, într-un limbaj într adevăr cam pretențios, alambicat și inevitabil criptic (ne aflăm, totuși, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului său, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor liceale la Catedra
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează calități incontestabile de analist politic și de portretist. Galeria oamenilor politici (1935) este o culegere de evocări de tip superior, bazate pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
destinală, o vastă panoplie de instrumente și mijloace persuasive, iată cîteva din trăsăturile politicianului francez de ieri și de azi, pe care nici pragmatismul anglo-saxon, nici rigoarea și acuratețea nemțească și nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor unică. Dominique Strauss-Kahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză Evocam anterior legătura puternică dintre marile figuri politice franceze și cultură, înclinația lor manifestă pentru verbul polisat și o anumită prestanță
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
osîrdie, a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic impulsiv, cîrcotaș, leneș, excesiv, părtinitor, logoreic și fatalist, și-a încredințat îndiguirea lavei incandescente unei limbi de adopție, parfumată, frivolă și strictă precum o cămașă de forță. Sufletul barbar, repliat, dar niciodată complet redus la tăcere, și-a făcut mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care Cioran acceptă să-l vadă pe Dumnezeu ca pe ultima limită a singurătății sale și prag al dialogului pustiitor dar necesar cu Celălalt, sete neostoită de Unu, exprimată de paradoxul suprem: "Dumnezeu este, chiar dacă nu este." (NN) Înfrîngerea vitalismului balcanic printr-un laconism elegant l-a smuls din matricea sa ființială, eliberîndu-l de o condiționare trupească. Cioranul român își transpunea viața în cuvinte; Cioranul francez viețuiește în cuvînt, trece de la cuvînt la trăire, ridică expresia la demnitatea de experiență originară
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
învățământul secundar (fiind întemeietor și director de liceu), iar din 1934 își începe cariera universitară. Își luase doctoratul magna cum laude în 1932, cu teza Theodor Anastasie Cavallioti. Este fondator și ulterior director (1937-1948) al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (care va trece la Institutul de Istorie al Academiei RPR) și al periodicului „Balcania”. Debutează în „Adevărul literar și artistic” (1923). Volumul Bessarabien, rumänische Rechte und Leistungen îi apare în 1941. Publică în „Țara nouă”, „Revista macedoromână” (face parte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
face parte și din conducerea ei), „Pământul românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
din conducerea ei), „Pământul românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a istoriei universale și militează pentru studierea comparatistă a culturilor balcanice într-o perspectivă care să pună în valoare concomitent diversitatea și unitatea, prin evitarea unor atitudini partizane, cărora unii specialiști le sacrifică adesea spiritul științific. Studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a istoriei universale și militează pentru studierea comparatistă a culturilor balcanice într-o perspectivă care să pună în valoare concomitent diversitatea și unitatea, prin evitarea unor atitudini partizane, cărora unii specialiști le sacrifică adesea spiritul științific. Studiile publicate în „Balcania”, ca și proiectele lansate - un tratat de istorie, o enciclopedie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
pună în valoare concomitent diversitatea și unitatea, prin evitarea unor atitudini partizane, cărora unii specialiști le sacrifică adesea spiritul științific. Studiile publicate în „Balcania”, ca și proiectele lansate - un tratat de istorie, o enciclopedie și un atlas lingvistic al spațiului balcanic - configurează atât un program structurat atent, cât și orizontul preocupărilor lui P. Cercetătorul se îndreaptă și spre istoria culturii românești în secolele al XVII-lea - al XIX-lea, legând-o de fenomenul politic, social și economic. Scrie despre școala de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
scriere inedită a lui Dionisie Fotino, București, 1935; Povestea unei cărți. „Protopiria” lui Cavallioti, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, București, 1937, 665-674; Un observator prusian în Țările Române acum un veac: Johann Ferdinand Neigebaur, București, 1942; Civilizație românească și civilizație balcanică, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, introd. Nicolae-Șerban Tanașoca, București, 1983; Tradiții românești de istorie și cultură, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, București, 1996. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 132-135; Bucur, Istoriografia, 222-223; Encicl. istoriografiei rom., 252; Kalustian, Simple note, III, 85-88; Ornea, Actualitatea, 181-184
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
1985, 316-321; V. Neumann, Victor Papacostea - descoperirea valențelor universale ale naționalului, O, 1986, 16; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1987, 228-232; Valeriu Râpeanu, O restituire, ALA, 1991, 82; Nicolae-Șerban Tanașoca, Victor Papacostea - un promotor al solidarității balcanice, „Cotidianul”, 1992, 124. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
și are doar consolația să moară la pieptul lui în duhul, de astă dată foarte suav, al unei îmbrățisări mistice. O bună nuvelă este Gloria Constantini, cu acțiunea tot lângă Dunăre, de astă dată la Corabia, în același mediu cosmopolit balcanic, eroul fiind fiul românului Tudor Fierescu și al unei turcoaice. Gala Galaction se dovedește în ultimă analiză un verist. Verga își lua lumea lui din sudul Italiei, acolo unde sângele e mai iute, ca să explice izbucnirile eroilor, Galaction îi alege
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului sau, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacră pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor liceale la Catedră
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Istoria lui Mihai Viteazul, 1901, Istoria lui Ștefan cel Mare, 1904 ș.a.). Sintezele generale, detaliate sau succinte, savante sau de popularizare, alternează cu sinteze parțiale, având drept obiect mai ales istoria unor ținuturi românești, a unor zone ale continentului (Peninsula Balcanică îndeosebi), a unor instituții și ramuri de activitate (Biserica, armata, școala, justiția), a creației culturale (artele plastice, muzica, presa). Lui I. i se datorează prima istorie completă a literaturii române. Are și lucrări de teoria istoriei, precum Generalități cu privire la studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
să fie spațiul elin. Pledează pentru aceasta forma incipientă a cântecului neogrecesc, în care se păstrează trăsături rudimentare ce îl apropie de baza etnografică, și numele Manole, Caplea, Ana, caracteristice onomasticii grecești. Un rol important în răspândirea baladei la popoarele balcanice l-au avut breslele zidarilor aromâni. Variantele sud-est europene ale Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
politice. Înfăptuită sub patronajul lui Șerban Cantacuzino, ediția de la București, realizată cu vădită economie de timp și de mijloace, sugerând și o anume precipitare, urma să popularizeze numele domnului Țării Românești, care își asumase rolul de protector spiritual al creștinătății balcanice și de conducător al răscoalei antiotomane. (Șerban Cantacuzino finanțase și o ediție în limba greacă a Bibliei, apărută din inițiativa lui N. Glykis, la Veneția, în 1687.) Moartea domnului survenind la 29 octombrie 1688, cu puțin înaintea punerii în circulație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
oferind un punct de vedere realist. Rubrici: „Însemnări”, „Cronică revistelor”, „Cronică cărților”, „Cronică dramatică”. Semnează articole Florin Papazu, I. V. Săndulescu (De la bibliotecă la realitate), Radu Câmpeanu (Limite), Mihai Ralea (Date pentru o renaștere a culturii europene), Victor Papacostea (Peninsula Balcanică și studiile comparate), Tudor Vianu (Filogeneza idealului), Stanciu Stoian, Ion Șiugariu ș.a. La rubrică „Însemnări”, Monica Urechia prezintă cartea lui L. F. Céline Voyage au bouț de la nuit, iar N. Stoica, românul lui A. Huxley Contrapunct. Alți colaboratori: Romulus Anastasescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287149_a_288478]
-
spui cîntînd cu mare dor Tristele uite patimi...” Milostivirea lui Conachi devine fîlotimie la Pann. Femeia să aibă, dar, filotimie față de bărbatul Înlăcrămat. Să fie și credincioasă, numai astfel Îndrăgostitul va trece la jertfă. Sacrificiul, vasalitatea nu sînt, așadar, necondiționate. Balcanicul Pann nu acceptă atît de ușor, ca Alecu Văcărescu sau Conachi, dulcele lanț. Vrea, firește, să fie rob statornic și chiar să poarte „acest dulce de rob nume” și pe lumea cealaltă, Însă, Încă o dată, numai dacă Safta sau Lucsandra
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poci să știu de ce. Ah, iată iubirea mare Ce fel de răsplătiri are Și ce cîștigi de la ea: Sfădiri, mîhniri, urîciune, Depărtări ș-amărăciune, În loc a te mîngîia!” Motivul Dalilei apare Întîi În aceste Adaosuri. Decorul este acela al orașului balcanic: caleașcă, țigani care gonesc muștile, bărbați Îmbrobodiți, slugi umile și un rob prost care nu poate fi decît Înamoratul ce se jelește și contestă o aspilă otrăvită În niște versuri sprintene: „Ani carii Îi trăiai Împreună cu mine, Nu crez și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făcute. Pann practică fără să știe colajul. Rupe des istoria (demonstrația) pentru a introduce un șir de fraze tocite și pritocite. Discursul liric este În totalitate un discurs moral. Mai este un Pann, cel din Poezii deosebite: un Pann trubadur balcanic, petrecăreț, suspinător, curtenitor, mincinos. Retorica lui folosește, aici, strategia retoricii amoroase, Înviorată din cînd În cînd de o fină ironie și de vorbe mai crude: „d-ale nodoroase, ca niște ciomege”... Aici pritocirea (care este o figură a sensibilității morale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o lungime de cca.26km, centrat în jurul localității Neum. Acest sector de țărm este frecventat de turiști, în timp ce interiorul țării, deși cu un potențial natural, cultural și istoric impresionant, este deocamdată insuficient valorificat turistic. Muntenegru Acest stat tânăr din Peninsula Balcanică dispune de un potențial turistic natural extrem de generos, plecându-se de la mirificul țărm adriatic și ajungând la spectaculoasele peisaje montane din nordul țării. Deși a fost o destinație turistică foarte cunoscută în anii 1980, în anii 1990, războiul din fosta
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]