5,885 matches
-
servește ca adăpost pentru masa pomenilor (acest tip de pridvor constituie un caz unic în regiune). Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
iar dedesubt - Liturghia îngerească; în cele patru ceardacuri: Botezul lui lisus, Fuga din Egipt a Născătoarei de Dumnezeu, Umblarea pe mare a lui lisus și Spre Emaus; în absida de miazăzi - Nașterea Mântuitorului, iar în cea de miazănoapte - învierea; pe bolta pronaosului: Răstignirea, lisus înconjurat de tâlhari, lisus și Samariteanca, Rugăciunea în Grădina Ghetsimani, Sărutarea lui Iuda, lisus spre Golgota; la balconul corului - Scenă din viața Sfântului Pantelimon etc. Din această scurtă prezentare, rezultă că pictura, în afara valorii artistice, impresiona printr-
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
pictate tablourile: Nașterea Domnului, Mântuitorul în scaunul judecății, Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina, în cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
judecății, Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina, în cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
ziduri groase de 1 metru, în formă de cruce, altarul și sânii având o structură semicirculară. „Fațada este împărțită pe înălțime în două registre, cel inferior mai înalt, care marchează printr-un brâu ce încinge biserica, înălțimea de naștere a bolților din interior, cu pilaștri de factură neoclasică ce sfârșește cu un capiteliu sprijinit în cornișă reliefată încoronând pereții de jur-împrejur” - pr. Marin Cilă Fundația bisericii este din cărămidă cu mortar de var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Tel Aviv. Începând din anul 1970 se ocupă de asemenea de ceramică. Nahum Gutman a decedat la 28 noiembrie 1980 la Tel Aviv. La scurt timp după deces a apărut o monografie detaliată "Bein Holot uThol Shamaim" (Între nisipuri și bolta albastră) de criticul de artă Ehud Ben-Ezer. cea mai completă colecție de lucrări personale se află la muzeul Gutman în cartierul Neve- Tzedek, unde pictorul a locuit cea mai mare parte a vieții. Muzeul este plasat într-una dintre casele
Nahum Gutman () [Corola-website/Science/320096_a_321425]
-
Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale mai mici, cu baze asemenea, ce flanchează vestibulul la fațadă. Pronaosul este acoperit cu o bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud cu pronaos din 1525, altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în 1520. După cutremurul din 1838 care a dărâmat bolta, au fost reînnoiți patru perechi de pilaștri octogonali neprofilați. În 1777 frescele au fost zugrăvite pe deasupra și dezvelite în 1934. Frescele interioare au fost probabil pictate în două etape: 1483 și 1488. Picturile din 1483 (corul și arcul de triumf
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
Ungarie et Boemiae”), având în stânga stema regală iar în dreapta stema cetății Sighișoara. Nu se știe exact când a fost instalată prima orgă, dar există un protocol din 1839 (anul în care a avut loc un cutremur, când s-a prăbușit bolta), conform căruia o orgă mică transportabilă, un așa-numit „pozitiv”, a fost trimisă la un meșter din oraș pentru reparații. În 1858 a fost instalată o orgă (cu o claviatură de 4 octave, 9 voci, fără pedală) comandată la Karl
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
din țară, apoi prin pictura murală din 1626, parțial vizibilă, una dintre cele mai vechi păstrate în bisericile de lemn din țară, prin colecția valoroasă de icoane de secol 17, 18 și 19, sculptura cu caracter de unicat a grinzii bolții, și prin acoperișul arhaic păstrat sub cel actual. Biserica se încadrează într-un ansamblu arhitectural religios tradițional bine păstrat, alcătuit din incintă cu pietre pentru pomeniri și sfințiri, cimitir cu cruci de piatră, lemn și fier din diferite epoci, clopotniță
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
simplă, fără pridvor și turn clopotniță. Planul ei este determinat de forma dreptunghiulară a spațiului interior precum și de absida semicirculară nedecroșată. Se remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
Se remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părții lărgite a prispei
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
două goluri de trecere laterale dispuse simetric față de golul central. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 metri), cu două ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată o fereastră de dimensiuni identice cu cele din pereții naosului. Cele două nișe au un tavan drept care se cuplează la bolta semicilindrică a altarului.
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
cele patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa contraabsidei și o alta pe peretele nordic. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la pereți la distanțe ce variază între 1.70 și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
70 și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
fără sculpturi, având deasupra două cruci care se unesc. Pictura în naos este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare, dăruit de enoriași, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Catapeteasma este din zid, pictura fiind afumată și ștearsă în bună parte. La intrarea în altar se află ușile împărătești, ornate cu sculpturi simetrice în lemn, cu
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și naos (boltă în leagăn), mai aparte fiind cel al altarului - o boltă joasă, puțin curbată, tangentă la laturile poligonului. Cu peste cinci decenii în urmă pereții au fost tencuiți pe dinafară, dar și la interior, peste o prea posibilă decorație pictată, datorată
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]