11,010 matches
-
Împotriva altor plante, substanțe după cum am arătat deunăzi reducătoare, Împiedicând acumularea lor excesivă. Exemple? Protozoarele, acele animacule unicelulare ale căror prototip e parameciul, se Înmulțesc exagerat exact În solurile În care se găsește mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Adică, să aducem În casă plante și animale. Adică, Încă, plante de apartament dar și pisici, câini, hamsteri, papagali ori ce-și dorește fiecare, ființe care vor exclude, prin Însăși prezența lor, speciile nedorite - șoareci, gândaci ori, de ce nu, chiar ciuperci precum Merulius lacrymans care devorează lemnăria casei - și asta fără insecticide, otravă ori capcane. Și, desigur, aceste ființe, adăpostite lângă noi, vor crea un cadru mult mai plăcut pentru noi, care rămânem totuși entități biologice, oricâte semne de civilizație ne-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Își asigură o protecție față de dogoarea Soarelui, folosind, deci diminuând, Însăși această energie. Asta pentru că au clorofilă. Dar sunt și plante fără clorofilă. Ce fac acelea? Mai ales că nu iubesc deloc Soarele. Desigur, ați ghicit că e vorba de ciuperci. Dar Îmi permit o paranteză. Însă din antichitate, lumea vie a fost Împărțită În plante și animale, numele Însuși arătându-le pe primele fixe, iar pe celelalte mobile. Treaba, perpetuată din motive didactice până astăzi, a acumulat destule excepții, cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie să scape de o energie care nu ar face altceva decât să le mărească excesiv temperatura. De altfel, majoritatea vieții ciupercii se petrece la Întuneric, În sol, sub frunzar ori În adâncul lemnului, ca o Împâslitură de fire, hife cum le spun specialiștii. Pentru scurtă vreme, adică cât au nevoie pentru Înmulțire, ele generează acele corpuri de fructificare, pe care le
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
petrece la Întuneric, În sol, sub frunzar ori În adâncul lemnului, ca o Împâslitură de fire, hife cum le spun specialiștii. Pentru scurtă vreme, adică cât au nevoie pentru Înmulțire, ele generează acele corpuri de fructificare, pe care le numim ciuperci și care nu constituie decât o mică parte a organismului și a vieții lui. Iar acele corpuri de fructificare, singurele care văd lumina zilei, respectă regula Întunericului; căci au de Îndeplinit o sarcină importantă și delicată, care le obligă să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apar mereu acolo unde umbra e mai deasă. Și chiar așa, folosesc, ca și animalele, același mecanism de eliminare a energiei radiante a Soarelui, adică acel gen de fotosinteză imperfectă bazată nu pe clorofilă, ci pe melanine. În afară de animale, doar ciupercile mai conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile au transferat nevoia de nou spre diversificare. Ca și la animale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
imperfectă bazată nu pe clorofilă, ci pe melanine. În afară de animale, doar ciupercile mai conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile au transferat nevoia de nou spre diversificare. Ca și la animale, melanina absoarbe, schimbându-și structura, acea slabă lumină ce-o atinge În timpul zilei, transferând-o sub formă chimică ciupercii propriuzise În timpul nopții și refăcându-se pe sine pentru altă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile au transferat nevoia de nou spre diversificare. Ca și la animale, melanina absoarbe, schimbându-și structura, acea slabă lumină ce-o atinge În timpul zilei, transferând-o sub formă chimică ciupercii propriuzise În timpul nopții și refăcându-se pe sine pentru altă zi. Transformarea energiei radiative În energie chimică exclude pericolul de supraîncălzire, asigurând condițiile constante, optime funcției acestei părți expuse a organismului. Nu-mi mai rămâne decât să subliniez că această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și refăcându-se pe sine pentru altă zi. Transformarea energiei radiative În energie chimică exclude pericolul de supraîncălzire, asigurând condițiile constante, optime funcției acestei părți expuse a organismului. Nu-mi mai rămâne decât să subliniez că această substanță, melanina, apropie ciuperca mai mult de animal decât de plantă. Și Încă un argument: ciupercile acumulează ca substanță de rezervă nu amidon ca plantele, ci glicogen ca animalele. Poate nu degeaba, deși intuitiv, poporul a dat acestor organisme nume În care referințele la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energie chimică exclude pericolul de supraîncălzire, asigurând condițiile constante, optime funcției acestei părți expuse a organismului. Nu-mi mai rămâne decât să subliniez că această substanță, melanina, apropie ciuperca mai mult de animal decât de plantă. Și Încă un argument: ciupercile acumulează ca substanță de rezervă nu amidon ca plantele, ci glicogen ca animalele. Poate nu degeaba, deși intuitiv, poporul a dat acestor organisme nume În care referințele la animale abundă: ureche, copită, limbă, creastă, barbă, buză, gheb, păstrăv, capră, vacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
șarpe. Vă plictisesc poate, dar sunt convins că nu se poate iubi - natura, În speță - decât cunoscând. Mai mult se poate Învăța la fața locului, petrecând un concediu În casa unui pădurar bătrân. Vom afla astfel cum să deosebim o ciupercă bună de una nebună, dar și, cum frumos se exprima cineva, “să călcăm ușor pe pământ”. “Radiosfera”, 29 iulie 1996, ora 11,38 92. Vacanța noastră nu-i și a naturii Vara este Îndeobște sezonul concediilor. Sau, pentru a evita
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ansamblul umanității, iubi natura, vom auzi iarba crescând... N’ar fi frumos? Adică negentropic... “Radiosfera”, 30 septembrie 1996, ora 9,39 101. Buni și nebuni Între bureți Nu-mi amintesc un an În care massmedia să fi insistat atâta În privința ciupercilor. Ca niciodată, În anul acesta intoxicațiile s’au ținut lanț. Așa că, tableta mea de astăzi are toate șansele să se piardă ca picătura de apă În mare, dacă voi ceda ispitei de a aborda aceeași problemă. Vinovat, cu ghilimele, e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aborda aceeași problemă. Vinovat, cu ghilimele, e un bun prieten, cred că mai degrabă al naturii decât al meu Însumi. Dar mi-am lăsat o portiță de scăpare: anume, nu vă așteptați la sfaturi sau rețete. De altfel, necunoscând Îndeajuns ciupercile, ca citadin, sunt prudent cu mine Însumi. Și nici nu e scopul meu. Doresc doar să anlizez situația și s’o exploatez În sensul obișnuitelor mele reflecții, căutând În ea un martor al stării mediului. Acel prieten insista asupra unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prudent cu mine Însumi. Și nici nu e scopul meu. Doresc doar să anlizez situația și s’o exploatez În sensul obișnuitelor mele reflecții, căutând În ea un martor al stării mediului. Acel prieten insista asupra unei frecvențe majorate a ciupercilor nebune, dar și a unei aparente tendințe a lor de a semăna cu cele bune. Un fel de mimetism deci, care ar aduce cu acele orhidee ce și-au format flori ce seamănă, ca formă și miros, cu o insectă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
errare humanum est, adică toată cazna lui se soldează doar cu polenizarea florii dar, cum perseverare diabolicum, Își mai Încearcă norocul... Numai că acesta este rezultatul unei conviețuiri de milioane de ani a plantei cu animalul. Ceea ce ar “vrea” o ciupercă nebună, pe parcursul a câțiva ani doar, e cu totul altceva și, mai ales, contrariu absenței dorinței naturii de a ucide, și Încă pe la spate. O specie dată este caracterizată de o seamă de caractere, morfologice, deci referitoare la aspect, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de exemplu zahăr, se află În plan-te net diferite: cel mai mult În trestia de zahăr, mai puțin În sfecla de zahăr, și mai puțin Încă Într’un neam de arțar nord-american și chiar În porumb. Să revenim la ciupercile noastre, care pot excepta de la cele arătate, valabile pentru toate ființele. Nu există o specie net toxică ori net comestibilă; sunt destule care nu ucid, ci produc doar indispoziție. Cu alte cuvinte, orice specie e capabilă a produce alcaloizi toxici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
arătate, valabile pentru toate ființele. Nu există o specie net toxică ori net comestibilă; sunt destule care nu ucid, ci produc doar indispoziție. Cu alte cuvinte, orice specie e capabilă a produce alcaloizi toxici, dar În cantități diferite, neobservabile la ciupercile comestibile, respectiv mari la celelalte. O aceeași ciupercă, comestibilă de exemplu, poate, În condiții de excepție, să devină toxică, fără a se deosebi aparent de suratele ei ce nu “beneficiază” de acele condiții. Mecanismul e simplu. Condițiile redox de mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specie net toxică ori net comestibilă; sunt destule care nu ucid, ci produc doar indispoziție. Cu alte cuvinte, orice specie e capabilă a produce alcaloizi toxici, dar În cantități diferite, neobservabile la ciupercile comestibile, respectiv mari la celelalte. O aceeași ciupercă, comestibilă de exemplu, poate, În condiții de excepție, să devină toxică, fără a se deosebi aparent de suratele ei ce nu “beneficiază” de acele condiții. Mecanismul e simplu. Condițiile redox de mediu induc modificări de același gen la nivelul țesutului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
comestibilă de exemplu, poate, În condiții de excepție, să devină toxică, fără a se deosebi aparent de suratele ei ce nu “beneficiază” de acele condiții. Mecanismul e simplu. Condițiile redox de mediu induc modificări de același gen la nivelul țesutului ciupercii, de care depinde activitatea - calitativă și cantitativă - a enzimelor ce produc alcaloizii, și aceasta În limite largi. Concret, la un mediu oxidat ciuperca va răspunde, pentru propria sa supraviețuire, printr’un caracter oxidat al țesuturilor sale, dar și al biocâmpului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acele condiții. Mecanismul e simplu. Condițiile redox de mediu induc modificări de același gen la nivelul țesutului ciupercii, de care depinde activitatea - calitativă și cantitativă - a enzimelor ce produc alcaloizii, și aceasta În limite largi. Concret, la un mediu oxidat ciuperca va răspunde, pentru propria sa supraviețuire, printr’un caracter oxidat al țesuturilor sale, dar și al biocâmpului. Și, Într’adevăr, ciupercile toxice au un biocâmp oxidativ, față de celelalte, cu biocâmp reductiv, ca orice plantă bună de mâncat; desigur, așa le
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
activitatea - calitativă și cantitativă - a enzimelor ce produc alcaloizii, și aceasta În limite largi. Concret, la un mediu oxidat ciuperca va răspunde, pentru propria sa supraviețuire, printr’un caracter oxidat al țesuturilor sale, dar și al biocâmpului. Și, Într’adevăr, ciupercile toxice au un biocâmp oxidativ, față de celelalte, cu biocâmp reductiv, ca orice plantă bună de mâncat; desigur, așa le deosebesc animalele pădurii, nu Însă și omul, care mai e și lacom pe deasupra. Dar ce e un mediu oxidat? Am repetat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
populației crescute excesiv, dar și a pretențiilor tot mai exagerate, provoacă, fie și local, o oxidare peste limita acceptabilă. Natura reacționează, cum spuneam și altă dată, doar la astfel de depășiri, și Încă, neașteptat, orbește și radical. În cazul concret, ciuperca, care și ea vrea să trăiască, se adaptează și se Îmbogățește consecutiv În alcaloizi. Nu ca să ucidă, ci că asta e reacția sa metabolică la condițiile de mediu nou create. Consecința e dublă, dar tendința e spre același obiectiv. Pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ajungând la extrem la Înfometare, deci la reducerea populației. Pe de altă parte, dacă nu Înțelegem mesajul, e și mai rău, căci ne expunem la eliminarea fizică prin intoxicare. Iar culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă bună, dar modificată biochimic. Poate voi fi acuzat de nedelicatețea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]