17,484 matches
-
Or, precizia acestei geografii a coastelor a furnizat țărilor riverane nu o frontieră, ci o deschidere, o prelungire, o placentă consistentă. Este o deschidere pe care celelalte continente nu o au: Europa are, în medie, 1 km de zonă de coastă la 290 km2, în timp ce, în cazul Africii, acest raport este de 1 km la 1 420 km2. În partea sudică, romanitatea antică s-a constituit în jurul Mediteranei, devenită lac interior, iar inima de astăzi a Europei nu era pe atunci
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu vor mai provoca masacre și distrugeri masive pînă în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Încep astfel să aibă loc legături și schimburi de tot felul, între nord și sud, între vest și est, de-a lungul coastelor Mediteranei, ale Oceanului, ale Mării Nordului. În secolul al XII-lea, Bîlciurile din Champagne au constituit un punct de cotitură în ceea ce privește schimburile între țările mediteraneene și țările din zona de nord-vest. Genova, Pisa și Veneția reprezintă, alături de delta Escaut-Meuse-Rhin, polii noilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
altceva decât o flagrantă abatere de la fondul problemei. Starea sau calitatea de orășean se afirmă, pur și simplu, iar asumarea acestui statut generează efecte, aproape, imediate. Cei care au îndoieli în această privință sunt invitați să inventarieze „urmele” lăsate pe coastele Mării Negre de „marea colonizare greacă” (secolele VII-VI î. Hr.ă sau să mediteze la „efectele” „desantului” săsesc în Transilvania (secolele XII XIII). Ce este, așadar, un oraș? Care sunt caracteristicile urbanismului medieval și prin ce diferă acesta față de cel din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
toată copilăria ei; în luptă cu oceanul bătrân ea se simte reîntinerind, ea surâde cu gura încleștată de energie și se lasă îmbrățoșărei zgomotoase ale oceanului, tăind din când în când cu brațele albe undele albastre, înotând când pe-o coastă, când pe spate, tologindu-se voluptos pe patul de valuri. Începuse a însera și ea iar se lăsa amorului ei cu marea, iar surâdea în fața valurilor cu acea intensivă și dulce voluptate. Își golise gâtul ei de ninsoare, își despletise
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
transformat tinerețea, gingășia și fragilitatea în putere tenace asemenea unei rădăcini. Aceasta redă imaginea unei societăți ce respiră prin aceste femei. Femeia este aceea care prin calitățile ei poate educa și schimba bărbatul. Biblia spune că a fost creată din coasta lui Adam o „capodoperă a Divinității”, din coasta de lângă inima lui Adam. întotdeauna întâlnești femei frumoase, dar întâlnești femei puternice, caracteristic poporului nostru. Puterea care se întâlnește, totul tinde către pace, calm și liniște. Parcă toate comorile văzute și nevăzute
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
asemenea unei rădăcini. Aceasta redă imaginea unei societăți ce respiră prin aceste femei. Femeia este aceea care prin calitățile ei poate educa și schimba bărbatul. Biblia spune că a fost creată din coasta lui Adam o „capodoperă a Divinității”, din coasta de lângă inima lui Adam. întotdeauna întâlnești femei frumoase, dar întâlnești femei puternice, caracteristic poporului nostru. Puterea care se întâlnește, totul tinde către pace, calm și liniște. Parcă toate comorile văzute și nevăzute ale universului se găsesc într-un suflet de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
poate fi exclusă. Săpături arheologice nu s-au făcut prin aceste locuri. Stând de vorbă cu câțiva nonagenari din comună, aceștia Îmi mărturisesc câte ceva doar din puținele lor aduceri-aminte, din ce auziseră de la bunicii lor. Vezi tu stejarul acela din coastă, puțin mai la vale de casa lui Nuțu Gorii Răpanului? mă Întreabă badea Milu Țăranu. Cu câțiva ani În urmă, până acolo era codru. Îl văd, bade Milule. Ei, ăla are cam cinci sute de ani. Bunicul Îmi spunea că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
1712 s-au angajat față de stăpânul feudal al locului să defrișeze pădurea dimprejur, creându-și loc arabil și pășune. Informația este luată și de Ioan Lăcătușu din lucrarea citată, În cartea Românii din Covasna și Harghita (2012). Despre Cetatea din Coasta Rusului, vorbește și Cariolan Suciu ca fiind un vechi punct strategic de observare. Claudius Ptolemaios (190-168) amintește și acesta despre existența unei cetăți dacice, Sangidava fără să precizeze anume locul unde se afla. O pledoarie În favoarea continuității o aduce și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Dacă În celelalte cătune mai Întâlnești câte un locuitor, de aici ei au plecat cu toții. Și câtă animație era aici cândva! Cât de pitorești sunt locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite: coastele abrupte, lipsa surselor de apă, drumurile proaste și lipsa oricăror preocupări ale administrației locale de a introduce aici curentul electric. Trecând prin acel cătun, pustiu acum, mă Întrebam dacă atunci când acel loc era al unui armean din Gheorgheni, aici ar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
al lui Gotcă, toponim păstrat de la slavi (gotcu = cocoș sălbatic), este o dovadă că acolo erau cândva codri. Să ne amintim totuși ce familii erau aici. În dealul pe care-l urci de la Gura Părăului Gălăuțașului Întâlneai doar câteva case. Coasta era abruptă și se urca greu cu gălețile pline cu apă luată de la un izvor din apropierea căii ferate. Totuși aici pe coama dealului locuiau câteva familii: despre Vodă Valer se spunea că era al Bâtcăniței. Mai locuia acolo Maria Petrii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
numea Dobreanu. Se spune că bunicul acelui Râpan fusese cioban și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate, de unde se spune că venise, stătea pe o coastă abruptă(o râpă), unde-și avea stâna. Urmează câțiva Ruginești care, spun ei, ar fi venit aici de la Corbu. Informația dată de un fiu al unuia dintre ei nu este sigură. Pe firul apei, aici era o moară al unuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Toți au 97 moștenit porecla de la primul venit aici, Ciolan, sau Ciolan de porc. Dacă luăm În considerare a doua informație, Doltea Andrei ar mai fi avut un frate Ion, iar Doltea Gavril era frate cu Doltea Petru (Petru de pe Coastă). Același Gavril Doltea ar fi avut trei fete (Teodora, Eudochia și Maria) și un fecior, Toader. Din această ultimă generație mai trăiește Eudochia ĂCita Palagiei, trecută de nouăzeci de ani). Ceilalți doi, Lupu lui Andrei și Ionuț al lui Andrei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a fost Toader din deal, cel care avusese casa În vârful Frăsinișului (aici cândva fusese o pădure de frasin). Acesta a avut trei feciori: Ionaș, mort În timpul războiului, dus la muncă silnică În Ungaria. Al doilea, Neculai, tatăl fetelor de pe Coastă: Victoria și Ileana. Al treilea, al cărui nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei lui Dumitru Blaga, venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de pe Părăul Gălăuțașului, un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu toți copiii, șapte la număr. Copilăria și adolescența am petrecut-o cu aceștia și erau buni camarazi cu o educație frumoasă. Fetele de pe Coastă s-au măritat târziu și au lăsat urmași care la rândul lor au și ei copii. A mai rămas de amintit Valerica Filipaș, fata lui Ionaș care se căsătorește cu Țăran Emil al lui Vasile al lui Ionus de pe Dealul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
următoare era a lui Constantin al Pașcului. Urzică Îi era numele de familie. Soția lui, din neamul Trâmbițașilor, soră cu nevasta lui Toader al Gorii, nu i-a lăsat nici un urmaș. El, badea Constantin, a găsit consolarea la Victoria de pe Coastă și, ca rezultat al acestei consolări, Victoria, văduvă dar În putere, i-a lăsat unul sau doi urmași. Sărea omul gardul și era la Victoria, ziua, noaptea, cum se nimerea. Nu rareori, Între nevasta lui Constantin, Paraschiva, și Victoria de pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și, ca rezultat al acestei consolări, Victoria, văduvă dar În putere, i-a lăsat unul sau doi urmași. Sărea omul gardul și era la Victoria, ziua, noaptea, cum se nimerea. Nu rareori, Între nevasta lui Constantin, Paraschiva, și Victoria de pe Coastă aveau loc certuri care durau ore Întregi. Încăierări nu am auzit să fi avut loc Între ele. Când se certau se auzeau vorbe grele pe care hârtia nu suportă să fie scrise, iar badea Constantin stătea pe prispă și râdea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că Nichita Marcu ar fi avut o casă. Eu n-am apucat-o. Feciorii lui, Neculai și Nuțu, s-au stabilit În Preluca, preferând să ducă apă de aici, urcând dosul Zăpozii cu gălețile În mână. Peste pârâul Zăpode, În coastă s-a stabilit Rugină Neculai, venind de pe Pârăul Gălăuțașului. Dacă frații lui, Dumitru, Andrei și Constantin, au rămas În Preluca, el a preferat să vină aici, lângă apă. A murit Însă Înainte de război, lăsând orfani un fecior și o fată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe cel rămas după tăiatul porcului pe la Crăciun și de la păsăretul din curte, era ceva de lucru. Dacă omul nu avea o pereche de boi, ci numai vaci, acestea trebuiau Înjugate și atunci numărul transporturilor creștea. Iar culturile erau În coastă și acolo transportul era mai anevoios. Gunoiul se descărca din sanie În grămezi, cam câte patru dintr-un transport. Acum, la această muncă, bărbatul nu avea nevoie de ajutor și astfel femeile aveau timp pentru țesut. Pânza trebuia să fie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Gavril și Vasile. Zăpozenii aveau pășunea lor și cireada lor ceea ce era avantajos fiindcă pășunatul era mai ușor. Cândva, demult, era aici păstor un țigan, Laia, de pe Dealul Plopișului, apoi câțiva ani au fost ai lui Blaga, Săștianca, Petrea de pe Coastă și alții. Fiecare gospodar Își avea coliba lui, iar În ocol zburdau vițeii cei mici. Niciodată n-au dat lupii la ei sau să-i fure cineva. Ziua colibele erau descuiate ca și casele oamenilor, fără teama de vreun răufăcător
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
venit vremea, bietei femei, atunci acolo la câmp unde l-a și născut. I-a tăiat buricul cu o seceră, a Învelit copilul În niște ștergare În care i se adusese merinde, a urcat apoi cu el În brațe pe Coasta Feței și a ajuns acasă. Acum acel băiat a trecut de șaptezeci și unu de ani și Încă este sănătos tun. Pentru treierat se aducea batoza cu o pereche de boi pe la fiecare gospodar. Treierișul se făcea În fața grajdului, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
deci implică un risc, pe care cel ce alege trebuie să și-l asume; greutatea deciziei atârnă de ideea că cel pe care ți-l alegi trebuie să-ți fie alături toată viața; r. 25: „tot are și ea o coastă de drac” orice om, deci și femeia, în ciuda frumuseții și delicateții sale, are defecte ; 56 p. 73, r. 4 5: „atunci să vezi ce pot babele și cât îi de credincioasă femeia”bătrânele pot influența multe prin înțelepciune și viclenie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și, mai ales, prietenii străini ai rudelor și prietenilor ei. La răstimpuri cineva telefona din partea d-lui Economu de la Iași, sau a d-nei și d-lui Ifrim de la Bârlad, pe care îi întâlnise, cu un an sau doi înainte, pe Coasta de Azur sau în Italia, sau în Elveția. Când Ileana își invita cunoscuții la cofetăria Nestor, Tante Alice îi dădea fără șovăire cele câteva mii de lei, pe care altminteri i le-ar fi refuzat. Și una din sursele ei
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
gamă întreagă de alte variante), consider necesar să citez acest scurt fragment apărut într-o publicație săptămânală elvețiană: [...] [a] Există două specii de elefanți africani: [b] cea așa-zis "de pădure", a cărei arie de habitat se află în pădurile Coastei de Fildeș [c] și cea numită "de savană", care se întâlnește, în general, în Kenya. [d] Elefantul de pădure este mai mic de înălțime. [e] Are o formă "aerodinamică" [f] și fruntea teșită. [g] Colții săi de fildeș sunt drepți
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dacă ne apropiem întrucâtva de binecunoscuta legendă biblică, putem afirma, fără tăgadă, că Omul și Poetul eoria Zilieru, deopotrivă, se află sub protecția Divinului Iisus, a Sfântului Gheorghe - patronul d-sale și-n ”umbra lyrei lui Orfeu”. „7ăiată-n piept de coastă de-o țărănească mână”, precum străvechea fântână dătătoare de lacrimă binecuvântată, fiul argeșean Gheorghe Iancu va fi căOăuzit de „ochiul rece al timpului” știind, Păiestrit, să mânuiască „din spinii cuvintelor coroană” (Dan Laurențiu) binecuvântată. A străpuns, cu mult calm, lumescul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
acest „trup curat, cu cetină de carne”, proaspăt, neîntinat. în aceasta constă puritatea, eloJiul, sublimul: „Sunt în Grația Ta, Doamne!...” Poetul se lasă învăluit sub arcadele clasicității, și astfel, cititorul ar putea intui voluptuoase vibrații eminesciene („3ărea că printre zăbrelele coastelor s-a fost deschis o poartă... ”), sonorități blagiene („Se aude rnicornul”), spasme bacoviene („Sunt un fel de Bacovia al șirei spinării. Al sistemului nervos / parasimpatic. Adie plăcerea / Prin sinapse, / Ca zefirul ușor, / Primăvara, / La Pănăstirea Văratic...”), exaltări ale limbajului tipic
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]