6,344 matches
-
pref. Victor Prohin, Chișinău, 1995; Ghicitori, Chișinău 1995; Stihuri marțiale, Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
caragialiene, unde sunt reunite - în continuarea unor analize vizând „geneza și devenirea «momentului» caragialian”, „amintirea atroce”, „deteriorarea limbajului și impasul comunicării” - o serie complementară de interpretări: „Omul sucit” în prozele lui I. L. Caragiale, Fiziologia prostiei. Tipizare și generalizare a observației comice în opera lui I. L. Caragiale, Niccolò Machiavelli dinspre I. L. Caragiale și I. L. Caragiale și Emil Cioran. În Addenda se reia, parțial, materialul explicativ al unui excepțional album iconografic, Caragiale și Prahova (2000). Volumul Conexiuni și confluențe (2002) valorifică o parte
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a celor ostili ideologiei de partid. Scrierile Când zâmbesc scriitorii și artiștii (I-II, 1967-1970), Nimeni n-a murit de râs (1978) ș.a. sunt agreabile la lectură și selectează episoade comice din viața unor actori, regizori, scriitori: Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu ș.a. SCRIERI: Tăceri pentru apă vie, pref. Mircea Streinul, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1940; Hotar și inimă, București, 1941; Mătănii de zăpadă, Cernăuți, 1943; Carnetul soldatului Tilică, București
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Titlurile capitolelor sunt incitante, nu se încearcă simplificarea intrigii, ci, dimpotrivă, complicarea ei cu cât mai multe amănunte, adaugate treptat firului epic inițial. Printre elementele care particularizează și conferă farmec narațiunii sunt și numeroasele figuri de plan secund, ciudate, uneori comice, dar întru totul plauzibile și justificate în economia textului. La fel - pitorescul limbajului, care nu ocolește nici argoul, și ritmul alert al succesiunii evenimentelor sau suspansul omniprezent. Toate aceste caracteristici fac din T. un bun scriitor de romane polițiste. SCRIERI
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
sa aproximativă: versuri greșite din clasici sau citate în limba latină nepotrivite în context. Circumstanțele de acest gen provoacă trei tipuri de reacții: delir metafizic naratorului, dispreț și indiferență celor cu care acesta vine în contact și un savuros efect comic în beneficiul cititorului, singurul care poate să perceapă scenele în semnificația lor reală; naratorul nu înțelege ce i se întâmplă, cititorul însă da, pentru că are la dispoziție toate informațiile. Originalitatea prozei lui T. constă în deplasarea accentului de pe personaj pe
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
receptare. Autorul își introduce protagoniștii în scenă direct, dar le arată foarte puțin fața. Câteva caracteristici sunt de ajuns. Recurența - ochiul ațintit mereu către cititor, pentru a-i anticipa reacția, pentru a-l putea lua mereu prin surprindere - provoacă efecte comice autentice. Nu doar umorul este o calitate a scrisului lui T. Textul Gumă de mestecat, din primul volum de proză scurtă, poate fi considerat o tragicomedie cu profunde implicații existențiale, comprimată în doar câteva pagini. Tot astfel pot fi citite
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz, portrete și dialoguri comice. A folosit uneori semnăturile D.T., D.C.T.&I.L.C. sau pseudonimele Blitz, Camil, Cardamus, Condé, Decon, Demcon, Lear, Mireille, Mitică, Nocturn, Radamante, Rafael, Roel, Roelet, Tel, Tiriplic, Trubadur, -View-. Schițele și nuvelele sale au fost adunate în volumele Nuvele (1883), Scene și
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
figuri de oameni politici, funcționari, gazetari, actori de provincie, poeți famelici, „cărturărese” de mahala, chiriași și proprietari. În mare măsură e lumea momentelor lui I. L. Caragiale (eroii au chiar aceleași nume: Mitică, Mache, Lache), dar în afara replicii vioaie, sugerând efecte comice sau contribuind la obținerea unui instantaneu hazliu, T. nu urmărește, decât rareori, o semnificație mai adâncă. Funcționarul mărunt, cu preocupări derizorii conturat de T., ca în Căderea guvernului, Tuns și frezat ș.a., va popula mai târziu universul nuvelelor lui I.
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu mai știe ce pățanii să înșire ca să stârnească și să întrețină interesul. Un ingredient ar fi trebuit să fie și umorul. Dar incidentele ce se vor comice nu au nici un haz. Alte cărți ale lui T.-R., cele despre Spania (Nopți barceloneze, diferită ca factură, are iz de roman polițist), Abisinia, Argentina, sunt masiv descriptive, de configurație monografică, tinzând să servească eventual de „călăuz”. Transformat în ghid
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
artistă și umoristică românească din perioada interbelică. Genul proxim al celor opt texte - unele în proză, altele în versuri și fiecare de altă factură stilistică, având ca ramă pretextul manuscrisului găsit - ar fi povestirea, iar diferența specifică - pastișa cu efecte comice a stilului cronicăresc și a graiului moldovean, întrețesute ingenios, dar nesilit cu neologismul tehnic (oenologic și gastronomic) și cu citatul erudit. T. este un artist al cuvântului, un voluptuos al miresmelor fonetice și lexicale și un virtuoz al compoziției intertextuale
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai obștei, reîntorși în sat să petreacă în noaptea de priveghi. Izolați de ritul inițial și incluși în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
diverselor serii de personaje aflate în conflict. (tehnica bulgărelui de zăpada). Caragiale însă, este si cel mai mare creator de caractere din literatura română, personajele lui fiind realizate într-o viziune clasică. Ca urmare, ele se încadrează într-o tipologie comică, având o dominantă de caracter; aceasta nu presupune o lipsa de interes pentru omul social, pentru culoarea locală sau pentru particularitățile psihice sau de limbaj. Autorul alege ca modalități de caracterizare pe cele specifice genului dramatic: prin acțiuni, limbaj, onomastică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului absurd, care scoate în evidență platitudinea gândirii, confuzia lingvistică a personajului, iar stilul bombastic și infatuat devine caricatural și prin ticurile verbale și prin afirmațiile aberante: "Dați-mi voie! Dați-mi voie! Din două una, dațimi voie: ori să se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se-ncrunta...Muncea neîntrerupt până termina convingerea ca le e superior celorlalti.opera.În tot acest timp era încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul de caracter * Comicul de nume * Comicul de limbaj * Comicul de situație * Comicul de intenție( râsul îndreaptă moravurile) Crezul artistic caragelian: “Numai când te așezi la masa de scris și vezi hârtia albă înaintea ta,atunci îți dai seama ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce se aduce pre la Berlin. Subscrierea M.I. Ellias este un nume evreiesc croit într-adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o liră fără sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și o monetă turcă falsă. [Cele cinci versuri de la început, debutând fiecare prin câte un mare Ca formează o superlativă cacofonie.] Apoi «un fulger fără tunet», «o formă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Freval Camila, cameriste d-na Albina di Rhona În timpul piesei d-na Albina di Rhona va executa fermecarea șerpilor Danț egiptian Cu costum național de Harem, executat pentru prima oară înaintea M.S. Sultanului și Viceregelui din Egipet. gura căscată Canțonetă comică de domnul Alecsandri executată de dl. Comino. Spectacolul se va fini cu un tată în încurcături Comedie en un acte exécute en langue Française et Roumaine Morcovesco, deputat d-nul G. Magheru Gurguță, fiul său practicant la minister. Michaelescu Charlota
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dănțuitoare d-ra Albina di Rhona Lisette, camerista d-ra Georgesco În cursul piesei d-șoara Albina di Rhona va executa următoarele danțuri: parodie-polca highland-fling Dans național scoțian executat în costum național bucureștiul în 1871 103 81. Servitorul său (fr.). pas de deux comic Executat de d-șoara Albina di Rhona și domnu G. Magheru preciurile locuriloru O lojă, 3 galbeni; stal I, 4 franci; stal II, 3 franci stal III, 2 franci; galeria 1 franc. [Biletele se află în Hotelul Orient Nou, iar în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ale literaturii dramatice universale (Molière sau Beaumarchais, ultimul cu Nunta lui Figaro jucată - în tălmăcirea lui Millo - sub titlul Căsătoria lui Figaro); Lipitorile satelor în Moldova era scrisă de el în colaborare cu Alecsandri; spectacolul cu Paraponisiții amândoi cuprindea „cânticelul comic“ Paraponisitul fără slujbă de Alecsandri și replica scrisă de Millo, Paraponisitul pus în slujbă, ambele interpretate de neobositul actor. Casele mari și bogate aveau loja abonată, tot asemenea mulți chiaburi și oameni de lume își aveau stalul abonat. Căci pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și versurile prin cafenelele-concerte întunecoase; tot pe asemenea scene inferioare a debutat și Aristizza, fiica lui Demetriadi 242, soția lui Romanescu, mai târziu cea mai însemnată artistă a scenei române. În aceeași vreme cafeul-concert a fost înveselit de verva unui comic, anume Fillkovsky. Despre acesta îmi aduc foarte puțin aminte. Știu numai că era foarte mult apreciat, căci el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate. Pe vremea pe care o descriu exista cântărețul care, a doua zi după fiecare eveniment
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În urma acestei alegeri, Vasile Boerescu își anunță demisia de la vicepreședinția Camerei.14 În ziua de 22 februarie, Millo reprezintă la sala Bossel, cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi și a marelui viorist Schipek: (Partea I:] Șoldan-Viteazul, canțonetă comică de Alecsandri, jucată de Millo; Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
popice. Acolo veneau să joace popice el vețienii și câțiva invitați ai lor. Pentru vară, grădina era închiriată la trupe de cafeu-concert. Anul acesta, și în prevederea deverului mare ce trebuia să aducă afluența rușilor, luase grădina în exploatare cântărețul comic I.D. Ionescu și dăduse direcția nominală unei artiste franceze, cântăreața Fanelly. Câteva cuvinte despre acest cântăreț care, un număr de 19 ani, a fost copilul răsfățat al Bucureștilor. Încă de pe la 1873 s-a ivit în București I.D. Ionescu, român transilvănean
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.D. Ionescu și dăduse direcția nominală unei artiste franceze, cântăreața Fanelly. Câteva cuvinte despre acest cântăreț care, un număr de 19 ani, a fost copilul răsfățat al Bucureștilor. Încă de pe la 1873 s-a ivit în București I.D. Ionescu, român transilvănean, comic, cântăreț după modelul comicilor austriaci.133 378 bucureștii de altădată 131. La 23 septembrie/5 octombrie 1877, decret dat la Verbicea, în sudul Dunării. 132. Unități ale gărzii imperiale ruse au defilat pe Calea Mogoșoaiei, în fața principesei Elisabeta, la 5
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
direcția nominală unei artiste franceze, cântăreața Fanelly. Câteva cuvinte despre acest cântăreț care, un număr de 19 ani, a fost copilul răsfățat al Bucureștilor. Încă de pe la 1873 s-a ivit în București I.D. Ionescu, român transilvănean, comic, cântăreț după modelul comicilor austriaci.133 378 bucureștii de altădată 131. La 23 septembrie/5 octombrie 1877, decret dat la Verbicea, în sudul Dunării. 132. Unități ale gărzii imperiale ruse au defilat pe Calea Mogoșoaiei, în fața principesei Elisabeta, la 5/17 septembrie 1877; trecerea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
130 Figueras y Moragas, Estanislao: 200 Filipescu (familia): 117 Filipescu, E.: 83 Filipescu, Gh.: 290 Filipescu, Maria: 244 Filipescu, Nicolae: 9, 12, 13, 15, 23, 228, 276, 322 Filitis (colonel): 121 Filitis, Constantin A.: 8 Filitis, N.: 225 Fillkovsky (actor comic): 138, 379 Finetta („domnișoara“; șansonetistă): 303 Firfiric (poreclă): v. Brătianu, I.C. Fischer, I.: 139 Flechtenmacher, Alexandru: 115, 137 Flechtenmacher, Maria: 232 Fleva, Ecaterina: 252 Fleva, N.: 23, 72, 182, 229-231, 241,242, 246, 252, 253, 255, 260-265, 269, 270 Florescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcut tun”, „a coborît scările ca la bob”, fîșcîind și îndemnînd „La muncă!” A fost dus acasă cu mașina de Nanianu, care (de unde atîta voinicie?) l-a „depus ca pe un sac” în fața ușii. Ascultînd „reportajul”, eu am prizat latura comică, în schimb Bălăiță s-a pronunțat compătimitor: „își răzbună și el insuccesele...” În timp ce stăteam de vorbă cu Mircea Filip (colegul de facultate, Filip Leteanu, nu scriitorul) și nu mult după ce-i pomenisem numele, a apărut lîngă noi Sp.: arăta rău
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]