7,252 matches
-
Romania Orientală, cu excepția Daciei Decebaliene. Alții, precum avarii, bulgarii, pecenegii și cumanii dispar în masa slavă și maghiară, mai puțin în cea românească. Tradiția populară românească păstrează ca întemeietori ai poporului român pe Traian și Decebal și, chiar la cronicarii noștri, Traian este asociat cu primul Descălecat. Pe de altă parte, în tradiția romană, cei doi frați, Romulus șu Remus, fii Lupoaicei, se păstrează spiritul de competiție pentru întemeiere. Jertfa umană, învingerea și suprimarea adversarului, a lui Decebal de către Traian
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
putut apela la dreptatea împăratului de la Roma sau de la Constantinopol, când nu s-au mai bucurat de pax romana, au apelat la dreptatea cerească, pe care au invocat-o în basilica imperială, transformată în biserica creștină. Cancelaria imperială de la Constantinopol, cronicarii romani și bizantini, când vorbesc de populațiile de la nordul Dunării folosesc termenul generic de barbari sau individualizează grupul etnic dominant: goți, huni, avari, gepizi, păstrând o tăcere suspectă cu privire la romanus . Nici populația romanizată de la sudul Dunării nu-i denumită
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cultivata și rafinata fiică a lui Vasile Lupu. Ca să fie mai convingător, a lăsat pe malul Nistrului o armată de 30 de mii de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut nunta la Iași, deși cronicarul zice „mare netocmeală”. Suita „prințului” ciupit de vărsat era formată din oameni pe măsură: băutori strașnici, murdari și brutali iar femeile însoțitoare, druștele, niște bețive proaste, de care râdeau pe față jupânesele din Iași, situație care n-a trecut chiar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
atribuită lui Moise din Chorene . După ce a fost lămurită identitatea balac-valah , se cuvine să ne întrebăm cine erau cei care „îi zic Balac” acestei țări necunoscute. Cei care ar fi putut denumi teritoriul nord-dunărean drept Balac-Valah erau bizantinii, dar la cronicarii lor numele de blacus-vlah și Vlahia apare mai târziu, slavii de răsărit nu erau încă organizați în ceea ce se va numi Rusia Kieveană, și nici creștinați, ungurii rătăceau în stepele dintre Don și Nipru, pecenegii de abia se puseseră în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor doctrina creștină, întrucât înșiși dascălii și popii nu au învă țat aproape nimic despre cele ale spiritului” . Și românii de la sudul Dunării sunt prezentați ca neam lipsit de cuvânt și de credință. De obicei, atunci când se face apel la cronicarul Kekaumenos, se citează trunchiat: „Ei, zice autorul despre vlahi, sunt așa numiții daci și bessi”, renunțându-se la portretul în culori întunecate din care face parte citatul. Iată cum îi descrie Kekaumenos pe vlahii sud-dunăreni: „Să știți de la mine, voi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
când Țara Românească (Ilfak) nu era încă supusă, Mircea cel Bătrân, profitând de absența sultanului Bayezid și a trupelor sale în Anatolia, organizează o expediție de pedepsire și de anihilare a akângilor din Rumelia în 1399, expediție descrisă de mulți cronicari turci . Iată cum relatează: „Iflak, care de multă vreme se găsea în rândul celor ce plăteau kharadj (haraci) și era dintre aceia care dădeau soldați sultanului, care niciodată nu a ieșit din făgașul servituții și al supunerii, prin vești ticluite
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și prin vorbe mincinoase și lăudăroase, acest necredincios ignorant a fost abătut de pe calea cea dreaptă. A fost împins și a ajuns să distrugă și să jefuiască unele provincii din Rumelia, care se aflau în vecinătatea și apropierea Iflakului” Mărturia cronicarului Idrîs Bedlîsî este posterioară evenimentelor și reflectă situația raporturilor dintre Poarta Otomană și Țara Românească de al începutul secolului al XVIlea, fără să țină seama că în anii 90 ai secolului al XIV-lea turcii și românii se aflau într-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care Sűleyman Pașa a ales drumul pe valea Bârladului, dacă nu excludem graba cu care urmărea să distrugă oastea lui Ștefan și să-l oblige la supunere, dar în acest caz nu-i putem acorda decât calificativul de comandant mediocru. Cronicarul turc Kemal Pașa Zade spune parcă pentru a scuza înfrângerea dezastruoasă a turcilor la Vaslui că vremea „a dat cel dintâi semnal al înfrângerii” , lucru de care trebuia să-și fi dat seama, în primul rând, comandantul sau statul major
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cât și a întregii oștiri românești. Ne-am obișnuit, și nu numai în cazul bătăliei de la Vaslui, să operăm, când este vorba de confruntări militare românootomane, cu numere care sunt formate din șase cifre. Practica nu-i românească, vine de la cronicarii medievali apuseni care căutau o justificare la înfrângerile dezastruoase suferite de armatele mici apusene în fața migratorilor de orice neam. Când la orizont a apărut pericolul otoman, n-au crescut ca număr oștile creștine, pentru a se putea obține un echilibru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Românești. Chiar Ștefan cel Mare, după victoria strălucită obținută în 10 ianuarie 1475, scrie principilor și regilor apuseni că armata turcească număra (fără să poată fi numă rată, ci aproximată) 120.000 oameni, și aproximativ aceeași cifră este dată de cronicarii vremii, străini și români. Această cifră a fost acceptată de toți istoricii, fără să se observe că armata turcească care acționa în Europa nu putea să se ridice la un asemenea număr. Și N. Iorga, a cărui simț critic nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în număr, ci și în calitățile fizice și morale ale combatanților, în valoarea comandanților și a comandantului suprem. În valoare și motivație trebuie să căutăm superioritatea armatei comandate de Ștefan cel Mare, de a cărui iscusință nu se îndoiau nici cronicarii turci „deoarece era meșter în lupte, avusese multe războaie și era vestit printre regii ghiauri prin șiretenia sa”, după cum se exprimă cronicarul Kadja Hussein . Structura oastei românești victorioasă la Vaslui trebuie să fi respectat structura social-economică a Ță rii RomâneștiMoldova
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
trebuie să căutăm superioritatea armatei comandate de Ștefan cel Mare, de a cărui iscusință nu se îndoiau nici cronicarii turci „deoarece era meșter în lupte, avusese multe războaie și era vestit printre regii ghiauri prin șiretenia sa”, după cum se exprimă cronicarul Kadja Hussein . Structura oastei românești victorioasă la Vaslui trebuie să fi respectat structura social-economică a Ță rii RomâneștiMoldova și, sub nici un motiv sau condiție, nu poate fi considerată o oaste țărănească, deși trebuie să-i admitem caracterul „național”, în măsura
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine din situația din țara sau țările lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine din situația din țara sau țările lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine din situația din țara sau țările lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
șanse de izbândă, însă trebuia să treacă de avangarda și de toată oastea ghiaurului, care nu putea fi văzută, din cauza ceții. Dacă, într-adevăr, a fost atunci, în 10 ianuarie 1475, o vreme de dezgheț, cu ceață, cum spun și cronicarii străini și cei din țară, trebuie să presupunem că ceața avea același efect pentru ambele tabere: armatele nu s-au văzut, iar manevrele făcute de Ștefan cel Mare se aseamănă cu jocul de șah fă ră tablă, bazate pe intuiție
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii lui Ștefan i-au stâlcit în bătaie pe ienicerii și spahii lui Mahomed al II-lea? Pe lângă, așa cum am ară tat deja, poziția adoptată de cronicarii străini, care nu cunoșteau realitățile românești din secolul al XV-lea, contemporanii noștri s-au lăsat influențați de diferite școli ideologice anterioare regimului comunist și preluate și amplificate de acesta despre rolul țărănimii în istorie. Să ne amintim de curentele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Iorga și Madgearu, de teoria lansată în Programul P.C.R. în care țărănimea era privită ca purtătoare a progresului social și singura forță socială capabilă să răspundă cerințelor istoriei. Am văzut deja că aprecierile asupra „oastei de țărani” vin din partea cronicarilor apuseni, niciodată din partea cronicarilor turci, care ar fi putut, din motive propagandistice, să desconsidere oastea românească, așa încât nu ne este de mirare că un diplomat -călător-analist, cum a fost Leonardo da Cretona, anunța la Ferrara, încă din 13 februarie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de teoria lansată în Programul P.C.R. în care țărănimea era privită ca purtătoare a progresului social și singura forță socială capabilă să răspundă cerințelor istoriei. Am văzut deja că aprecierile asupra „oastei de țărani” vin din partea cronicarilor apuseni, niciodată din partea cronicarilor turci, care ar fi putut, din motive propagandistice, să desconsidere oastea românească, așa încât nu ne este de mirare că un diplomat -călător-analist, cum a fost Leonardo da Cretona, anunța la Ferrara, încă din 13 februarie, victoria lui Ștefan cel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
primul roman românesc realizat după cerințele estetice ale vremii. Izvoarele de inspirație i-au stat scriitorului la Îndemână, câtă vreme cunoștințele și informațiile au fost adunate În timpul cât a fost șef de secție la Arhivele statului, dar și din experiența cronicarului de teatru, activitate desfășurată de publicistul Nicolae Filimon. Într-o epoca În care proza realistă se scria cu mare dificultate, când limba literară trecea printr-un proces de prefaceri structurale și căutări de stabilitate, „Ciocoii vechi și noi”, sa impus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atitudine și intervenind cu opiniile proprii, (aceste intervenții, ca și introducerea În plină acțiune a unor capitole adiacente, precum „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”, „Teatrul În Țara Românească” sunt legate de una din preocupările importante ale scriitorului, aceea de cronicar dramatic și publicist), personajele pozitive sunt, În parte, lipsite de verosimilitate. Ele au fost concepute de autor doar pentru a sugera o idee, victoria binelui și a principiilor morale sănătoase, ca În basme. Prezenta personajelor pozitive În roman servește unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zic să le fi zis Alexandru Vodă: „De nu mă vor eu Îi voiu pre ei și de nu mă iubescu, eu Îi iubescu pre dânșii și tot voi merge, ori cu voie ori fără voie“. E de menționat ambiguitatea cronicarului care se bazează pe legende, „zic să fi zis“, autorul trecând citatul pe seama celui ce ar fi zis. Negruzzi stilizează Însă magistral; dă caracter ficțional momentului, Încărcându-l emoțional, ori acest aspect ține de măiestria prozatorului. Important este că tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că Într-o carte de literatură, imaginarul joacă un rol primordial. Toate acestea dau nuvelei autenticitate. Pentru a demonstra această afirmație se pot compara textele unde este evocată uciderea celor 47 de boieri la ospațul organizat de domnitor la palat. Cronicarul notează fără nici un ecou sufletesc, rece: „Și au perit atunci 47 de boieri, fără altă curte, că nu s-au băgat În samă. Și așa după atâtă nedumnezeire, Îi pârâia că și-au răscumpărat inima”. În nuvela lui Negruzzi Întâmplarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
contracarate de creația sa memorabilă, cel puțin În calitatea lui de prozator critic și istoric literar. Conformismul lui G. Călinescu din epoca totalitară nu a atins opera, dimpotrivă, se pare că efectul privește În exclusivitate viața omului supus vremurilor, vorba cronicarului. Nimeni din cei veniți În viitorul apropiat nu ar fi putut cere unei Întregi generații, blestemată să trăiască Într-o vreme aprinsă, să moară pentru efemeritatea manifestărilor politice. Experiența a arătat că, din punctul de vedere al organizării politice, toate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]