5,558 matches
-
știe că în timp ce tătari năvăleau din răsărit, turci invadau din sud, iar ungurii și mai tarziu austriecii răzbeau din apus pe văile Trotusului și Oituzului. Trebuia deci că acest colț de țară să fie aparat cu îndârjire, să devină un cuib de viteji din care șoimi încercați să lovească în prădalnici fără cruțare, oricare le-ar fi fost neamul și vatra. În acest sens poate fi înțeleasă strategia legendarului Ștefan cel Mare, urmată de alti voievozi, care au acordat o deosebită
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
un mic sat de lângă Dreux, la aproximativ 50 de mile de Paris. Registre locale din Florida arată că în 1932 Consuelo Vanderbilt Balsan a construit o casă în Manalapan, la sud de Palm Beach. Aceasta a fost concepută ca un cuib al dragostei de Maurice Fatio. Casa de vis de 26.000 de metri pătrați este numită Casa Alva, în onoarea mamei ei. Consuelo a vândut casa în 1957 însă aceasta încă există. A murit la Southampton, Long Island, New York la
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
Helmuth von Moltke. Schlieffen ca general în vârstă încă de la sfârșitul războiului din 1870 s-a ocupat cu un plan de atacare a Franței. Ideea lui de bază era că datorită perfecționării sistemelor de apărare (câmpuri de mine, sârma ghimpată, cuiburi de mitraliere) în mod necesar o să apară un război static în care părțile se adăpostesc în tranșee, situație care poate fi contracarată doar de un atac prin surprindere și înaintare rapidă. După pensionarea lui Schlieffen, planul a fost pus în
Planul Schlieffen () [Corola-website/Science/326170_a_327499]
-
care se vedeau Torcy și pădurea Belleau și să ocupe și pădurea Belleau. Pușcașii marini nu au efectuat misiuni de recunoaștere a pădurii. În consecință, ei nu au observat un regiment german de infanterie în tranșee, cu o rețea de cuiburi de mitraliere și baterii de artilerie. În zori, Batalionul 1 din Regimentul 5 Pușcași Marini, sub comanda maiorului Julius Turrill, urma să atace dealul 142, dar numai două companii erau pe poziție. Pușcașii marini au înaintat în valuri cu baionetele
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
păsări de talia porumbelului. El vânează în zori și la asfințit. El poate repera un porumbel în zbor de la mai mult de 8 km. Șoimii călători sunt păsări monogame, însă masculul este puțin mai mic decât femela. Aceștia își construiesc cuibul pe vârfurile stâncoase, inabordabile. Cuplul este unit pe viață și revine frecvent la același cuib. Scobitura din stâncă, potrivită clocitului, trebuie să asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
porumbel în zbor de la mai mult de 8 km. Șoimii călători sunt păsări monogame, însă masculul este puțin mai mic decât femela. Aceștia își construiesc cuibul pe vârfurile stâncoase, inabordabile. Cuplul este unit pe viață și revine frecvent la același cuib. Scobitura din stâncă, potrivită clocitului, trebuie să asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a prădătorilor. Depunerea ouălor începe la sfârșitul lunii martie. Femela depune 3-5 ouă pe care le
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a prădătorilor. Depunerea ouălor începe la sfârșitul lunii martie. Femela depune 3-5 ouă pe care le clocește timp de o lună. Puii părăsesc cuibul la vârsta de 5 săptămâni, dar devin independenți față de părinții lor la vârsta de 2 luni. Dacă supraviețuiesc dușmanilor lor (frigului sau bufniței), atunci pot trăi 25 de ani. Prada șoimului călător este reprezentată mai ales de alte păsări. Dintre
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
protecție, deși anumite studii au arătat că mama nu dă atenție ouălor când le adună. Mama adună bile de ceară similare cu ouăle, deși după ceva timp acestea vor fi rejectate pentru că nu au mirosul specific. Mama va proteja viguros cuibul contra animalelor de pradă fără să se hrănească. Altă grijă a mamei este să curețe constant ouăle de ciuperci. Anumite studii au arătat că dorința de a curăța ouăle se menține mai multe zile după eclozare când ouăle eclozate au
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
Ouăle eclozează în șapte zile. Mama poate asista nimfele în a ieși din ou. După eclozare, nimfa mănâncă coaja oului și continuă să trăiască cu mama. Nimfele arată similar cu părinții, doar mai mici și vor continua să locuiască în cuibul matern până la a doua năpârlire în iulie. Nimfele se hrănesc cu hrană regurgitată de către mamă, sau consumând propriile piei năpârlite. Dacă mama moare înainte ca nimfele să fie pregătite, există posibilitatea ca puii să o mănânce. După cinci sau șase
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
normal găsite în cutele pielii sau a gușei liliacului malaiezian "Cheiromeles torquatus", hrănindu-se aparent cu secrețiile corporale ale acestuia. Alte specii, precum "Xenarina" (tot din subordinul Arixeniina), se presupune ca se grănesc cu guano sau cu artropode guanofile în cuibul liliacului, unde au fost găsite. Hemimerina include specia "Araeomerus" găsită în cuibul unor șobolani (Beamys major), iar "Hemimerus" a fost găsita pe șobolanul gigantic "Cricetomys". Urchelnițele sunt în general nocturene și se ascun în zone sau crevase întunecate și umede
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
hrănindu-se aparent cu secrețiile corporale ale acestuia. Alte specii, precum "Xenarina" (tot din subordinul Arixeniina), se presupune ca se grănesc cu guano sau cu artropode guanofile în cuibul liliacului, unde au fost găsite. Hemimerina include specia "Araeomerus" găsită în cuibul unor șobolani (Beamys major), iar "Hemimerus" a fost găsita pe șobolanul gigantic "Cricetomys". Urchelnițele sunt în general nocturene și se ascun în zone sau crevase întunecate și umede în timpul zilei. În case pot fi găsite în pereți sau în tavane
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
papagali necesită o dietă variată. Se hrănesc cu diferite fructe uscate și proaspete, legume, amestec de semințe, minerale, hrană încolțită, etc. Nu sunt recomandate fructele de avocado, boabele de cafea. În perioada de reproducere și cât puii sunt încă în cuib se recomandă un supliment alimentar format din mâncare preparată din ouă și pâine albă. Voliera exterioară este indicat să fie cel puțin 6 m lungime, 2 m lățime și 2 m înălțime. În voliera exterioară este indicat amplasarea unei voliere
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
exterioară este indicat să fie cel puțin 6 m lungime, 2 m lățime și 2 m înălțime. În voliera exterioară este indicat amplasarea unei voliere interioare. Pe timp de iarna temperatura indicată în voliera interioară este de minim 12 °C. Cuibul poate să rămână, tot timpul, în voliera interioară. Acești papagali se împerechează pe viață și se reproduc destul de ușor, important este să fie o pereche care armoniează. În perioada împerechierii sunt foarte agresivi. Perioadă care începe prin luna aprilie. Depun
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
important este să fie o pereche care armoniează. În perioada împerechierii sunt foarte agresivi. Perioadă care începe prin luna aprilie. Depun 1-3 ouă, uneori chiar 4. Deseori, însă, sunt ouă infertile. Perioada incubației este de 25-28 zile. Puii ies din cuib la vîrsta de 12-13 săptămâni și este indicat să mai rămînă o perioadă în compania părinților. Unele perechi se reproduc chiar și de două ori pe an.
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
pe țărmurile mărilor și cursurilor inferioare ale râurilor, mai rar pe uscat de-a lungul râurilor și lacurilor unde peștii sunt abundenți. Cel mai adesea sunt întâlniti în văile împădurite ale râurilor, pe care cresc copaci în care își fac cuiburile. Populațiile se deplasează spre sud pentru a ierna. Unele populații rămân în Peninsula Kamceatka și pe coastele Mării Ohotsk; cele mai multe iernează în Japonia, ajungând până la nord-estul Chinei, și în Coreea de Nord și Coreea de Sud. Se hrănesc mai ales cu pești mari, vii
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
Sunt și necrofage, hrănindu-se cu cadavre. Sunt păsări monogame. Majoritatea cuibăresc în copaci mari, dar și pe țărmurile stâncoase ale mărilor și pe faleze departe de mare lângă lacuri și râuri mari. Ponta are loc în aprilie-mai într-un cuib mare făcut din crengi. Depun de obicei două ouă; incubația durează șapte săptămâni, puii se acoperă cu pene în aproximativ 10 săptămâni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) este listat ca vulnerabil
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
mutanților li se permite o zi de ședere în Helder, că locul este sub controlul unui Dominator și că testele sunt atât de simple, încât li se dă cetățenia unor specimene impure. Ajuns în Helder, în timp ce ia masa în taverna "Cuibul Vulturului" și cântărește acțiunile sale viitoare - să intre în politică sau în armată - Feric este martor la discursul lui Seph Bogel, conducătorul 'Partidului Renașterii Umane', care vorbește mulțimii cu elocință, dar lipsit de eficiență, despre necesitatea reformei. Înflăcărat de cuvintele
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
grup de indivizi și care e marcat și aparat împotriva altor indivizi din aceeași specie. Dimensiunea teritoriului este variabilă în funcție de specie și este mai mare la carnivore comparativ cu erbivorele. Teritoriile pot fi sezoniere sau temporare (de obicei pentru construirea cuibului și hrănirea puilor la multe specii de păsări) sau permanente, pentru vânătoare și pentru trai (la felinele mari). Teritoriul animalului unei specii cuprinde două diviziuni: Diferitele tipuri de teritorii se clasifică în funcție de rolul pe care îl îndeplinesc: Comportamentul teritorial aduce
Comportament teritorial () [Corola-website/Science/329532_a_330861]
-
curbat spre vârf și zimțat în partea terminală. Aripile sunt lungi și ascuțite, iar coada scurtă și trunchiată. Penajul este frumos și viu colorat în galben, roșu, verde și negru, prezentând un accentuat dimorfism sexual și de vârsta. Își construiesc cuiburi deschise, în formă de cupă sau farfurie, adesea țesute artistic, suspendate ca un hamac între ramurile laterale ale vârfurilor crengilor. Hrana constă din insecte, larve, fructe moi, cărnoase și muguri pe care le ciugulesc numai de pe arbori. Cântecul este plăcut
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
Philippinei Welser. Sarcofagul a fost realizat tot de Alexander Colin, iar grilajul corespunzător din fier forjat de Paulus Kien (1582). În Hofkirche se află două orgi, una confecționată de Jörg Ebert și alta de Hans Mauracher. Schwalbennestorgel (în traducere Orga Cuibul Randunicii) din Hofkirche a fost confecționată în perioada 1555-1561 de Jörg Ebert. Ea are 15 registre pe două claviaturi și pedale atașate. Aceasta este cea mai mare orgă conservată din perioada Renașterii din Austria. Cea de-a doua orgă se
Hofkirche (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328093_a_329422]
-
alpin auricula și Rhododendron alpin). De asemenea, corbul comun rase în roci. Caracteristicile biologice ale muntelui sunt diferitele plante alpine rare aflate în stâncile inaccesibile din partea de nord (precum urechea ursului (Primula auricula) sau trandafirul alpin (Rhododendron hirsutum)). Chiar și cuiburile de corb se află adăpostite în stâncile abrupte din gresie.
Kapuzinerberg () [Corola-website/Science/328306_a_329635]
-
Europa, Asia și Africa. Din păcate, șoimul dunărean a dispărut aproape în totalitate de pe teritoriul României, ultimele perechi cuibăritoare fiind depistate în Dobrogea și în județul Timiș. Una dintre caracteristicile acestei specii de șoim este faptul că nu își construiește cuib. Astfel, în lipsa alternativei, o parte însemnată a perechilor de șoim dunărean își crește puii în cuiburi construite de alte păsări, pe stâlpii de înaltă tensiune. Se hrănește în principal cu popândăi ("Spermophilus citellus") dar și cu păsări. Specia "Falco cherrug
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
ultimele perechi cuibăritoare fiind depistate în Dobrogea și în județul Timiș. Una dintre caracteristicile acestei specii de șoim este faptul că nu își construiește cuib. Astfel, în lipsa alternativei, o parte însemnată a perechilor de șoim dunărean își crește puii în cuiburi construite de alte păsări, pe stâlpii de înaltă tensiune. Se hrănește în principal cu popândăi ("Spermophilus citellus") dar și cu păsări. Specia "Falco cherrug" este listată în anexele diferitelor convenții internaționale pentru protecția păsărilor și este menționată pe Lista Roșie
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
principal: dispariția habitatului, lipsa locurilor de cuibărit, deranjul, electrocutarea, coliziunea cu firele de înaltă tensiune, braconajul, otrăvirea, diminuarea resurselor de hrană. Un mod eficient de a proteja această specie, testat deja în unele țări europene, este acela de a amenaja cuiburi artificiale în zone ce abundă în surse de hrană dar nu oferă locuri de cuibărit. Muzeul "Vasile Pârvan" din Bârlad deține un exemplar de (Falco cherrug) naturalizat (împăiat), care provine din zona localității Măcin, județul Tulcea, de pe malul Brațului Măcin
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
dintre acesta și Alexander Yanay. În Talmudul babilonean (Meghila 6a) numele său, legat de cuvântul ebraic „tzipor” („pasăre”), este explicat ca venind de la faptul că "e așezat pe vârful muntelui ca o pasăre Nu e vorba de fapt de un cuib de vultur veritabil, înălțimea la care se află fiind de numai 115 metri deasupra Văii Beit Netofa, dar totuși el permite controlul vizual al ținutului din jur. I se mai spunea și Reket רקת , deoarece era înălțată ca malul unui
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]