6,546 matches
-
Cultura se poate naște" adăugă el "numai dacă omul tămăduiește necontenit cu forțele ființei sale, ceea ce în extrauman, tinde în permanență spre declin" (s.n., 10, p. 185). Cel care sprijină ființa umană în efortul său de a se tămădui este dascălul, "medicul permanent al culturii"; "prin copilul în devenire [dascălul, n.n.] infuzează dezvoltării culturale medicamentul necesar", în consecință, "educația poate fi exercitată în mod corect numai dacă este concepută ca o tămăduire, dacă educatorul devine conștient că trebuie să fie tămăduitor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tămăduiește necontenit cu forțele ființei sale, ceea ce în extrauman, tinde în permanență spre declin" (s.n., 10, p. 185). Cel care sprijină ființa umană în efortul său de a se tămădui este dascălul, "medicul permanent al culturii"; "prin copilul în devenire [dascălul, n.n.] infuzează dezvoltării culturale medicamentul necesar", în consecință, "educația poate fi exercitată în mod corect numai dacă este concepută ca o tămăduire, dacă educatorul devine conștient că trebuie să fie tămăduitor" (s.n., 11, p. 186). Prin educație, așadar, omul se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceste două dispoziții trebuie să curgă, în special în timpul predării, viața copilului" (11, p. 90). Elementul esențial îl constituie "entuziasmul predării", care îi va permite educatorului să "scoată din copil cît mai mult", iar acestuia, să-și manifeste iubirea față de dascălul său. Potrivit recomandărilor "științei spirituale", educația implică pregătirea copilului pentru viață, prin contactul cu realitatea, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se întreprindă ceva pentru cunoașterea predispozițiilor elevilor și pentru orientarea lor școlară și profesională; o astfel de preocupare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din România, "Copilul", revistă dedicată problemelor învățămîntului preșcolar). Acestora li se adaugă revistele asociațiilor județene ale învățătorilor. Aproape n-a existat județ care să nu aibă o astfel de revistă chiar dacă apariția ei însemna uneori jertfe materiale din partea cîtorva inimoși dascăli. Într-o perioadă de adînci frămîntări politice, sociale și culturale, mișcarea pedagogică românească nu putea avea un caracter omogen. Dată fiind marea diversitate de opinii a celor care aspirau la "ameliorarea" școlii, se pune problema stabilirii unor criterii pentru gruparea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practice. Tot munca este condiția fundamentală pentru educația morală, mai ales pentru formarea caracterului: Numai munca poate închega deplin caracterul, iar fapta e singura unitate de măsură pentru a prețui dimensiunile unui caracter" (65 a, p. 204). Pentru că antrenează mîna "dascălul creierului", și, prin creier, dascăl al întregii făpturi omenești munca este metoda tuturor metodelor. Cunoscînd virtuțile pe care Mehedinți le atribuia muncii, putem aprecia, în cunoștință de cauză, motto-ul pus de el pe coperta volumului Altă creștere: "Școala pasivă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fundamentală pentru educația morală, mai ales pentru formarea caracterului: Numai munca poate închega deplin caracterul, iar fapta e singura unitate de măsură pentru a prețui dimensiunile unui caracter" (65 a, p. 204). Pentru că antrenează mîna "dascălul creierului", și, prin creier, dascăl al întregii făpturi omenești munca este metoda tuturor metodelor. Cunoscînd virtuțile pe care Mehedinți le atribuia muncii, putem aprecia, în cunoștință de cauză, motto-ul pus de el pe coperta volumului Altă creștere: "Școala pasivă de azi lungește copilăria și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm de-această trudă, să dăm lumii la vedere feliul nostru, urmașii marelui cărturar. De unde este începătura cestii școli, carea-a fost mărsul și creșterea ei, care-au fost și care sunt cinstiții dascăli ce s-au nevoit să muncească întru buna lor credință, pentru luminarea minții celor ce sau ridicat oameni, prin sârg și dragoste de carte: Că nu iaste alta mai frumoasă și mai de folos,în toată viața omului zăbavă decât
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
plină de spiritualitate. Liceul Teoretic „Miron Costin” a luat ființă în anul 1998 prin transformarea Școlii Generale Nr. 25. Odată cu transformarea școlii generale în liceu, numărul elevilor a fost din ce în ce mai mare, iar nucleul cadrelor didactice a devenit stabil, format din dascăli cu experiență, asigurând astfel un standard ridicat al actului educațional. Demersurile pentru construirea sălii de sport au început încă din 1997 și prin Hotărârea Guvernului Nr. 177/2002 privind Programul de Construcție de Săli de Sport a fost aprobată construcția
ISTORICUL INSTITUȚIEI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Afloarei Marian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1828]
-
că abia după ce am rămas printre străini, după ce am pierdut legătura cu România, am ajuns să prețuiesc cu adevărat țara în care m-am născut, limba frumoasă și bogată pe care am deprins-o de copil de la părinții și de la dascălii mei, frumoasele tradiții cu cântece, jocuri, poezie și basme, cu obiceiuri strămoșești sfinte, ca sărbătorirea Crăciunului și a Sfintelor Paști. Imagini vechi, pierdute în negura anilor, s-au aprins din nou în inima și în sufletul meu și m-au
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
am aceeași părere despre tine, șansele să scoți din el ceva frumos cresc. La un profesor impostor trebuie sesizat gestul acela cu care își ridică reverul hainei în timp ce-și drege vocea. „Eu, care sunt de treizeci de ani dascăl...“ Așa începe fiecare propoziție. De parcă vârsta ar fi un merit. Întotdeauna când am văzut un om ajuns la o vârstă înaintată am zis ca sunt două posibilități în ceea ce-l privește. Sau omul acela a avut o demnitate extraordinară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am văzut-o prin curte, ce faci, tanti Fifi? Ce să fac, culeg coacăze, aia fac! Ce lume e asta în care taică-miu, într-o noapte, trecea pe lângă biserică și, zbang, pocnește ceva lângă capul lui. Popa și cu dascălul se trotilaseră cu vin de împărtășanie și acum se distrau, aruncau cu sticle goale la țintă. E drept că mai și inventez, un fel de Ulise care își fabrică tot felul de genealogii false. Uneori nu știu dacă am trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
NOASTRĂ SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată din afară de acel liberalism intelectual al timpului, de acel mare curent de circulație universală a ideilor și sen ti mentelor la modă, năvălindu-ne (fără radio) peste granițele strâmte ale țării, peste cenzura dascălilor pedanți și a părinților Îngrijorați de viitoarea carieră a tinerelor și zănatecelor lor vlăstare. Eram toți niște puiandri de „cetățeni ai lumii“, animați de vaste curiozități și dorinți de a cunoaște; superficiali, de bună seamă, fiindcă năzuiam să luăm În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cred că pentru Întâiași dată, pre cum un poem În proză de Stéphane Mallarmé și câteva nuvele cu o introducere despre Villiers de l’Isle-Adam; iar despre alți scriitori de seamă, dar tot atât de puțin cunoscuți pe atunci, habar n-aveau dascălii noștri de franțuzește de la Sf. Sava, duș mănoși de aceea și luându-mă la ochi ca pe un element sub versiv sau capabil de furtișaguri ordinare, ca atunci când, la examenul de capacitate, le-am făcut o teză despre romantismul francez
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceea pe care ți-o agonisești tu Însuți, căci numai o aseme nea Învățătură dovedește că cutare sau cutare are cu adevărat dorința și aptitudinea de a cunoaște, de a Învăța ceva potrivit firii, Îndrumării și gusturilor sale proprii, Învățătura dascălilor fiind pe potriva numai a celor lipsiți de orice curiozitate, a [a]ce lora care altfel ar fi rămas de multă vreme de căruță În lumea asta - și fiindcă, dacă mai voiți, mințile de elită nu se fabrică cu diplome sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
numai a celor lipsiți de orice curiozitate, a [a]ce lora care altfel ar fi rămas de multă vreme de căruță În lumea asta - și fiindcă, dacă mai voiți, mințile de elită nu se fabrică cu diplome sau prin strădania dascălilor, oameni Îndeobște cu noscuți ca mărginiți, Înrăiți și puși pe rele. Napoleon, clasificat al 42-lea dintre cei 58 de promovați ai școlii militare de la Brienne, era notat de un profesor, la catalog: une bête. Ceea ce ar Însemna că, atunci când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și iar nimic. Iată de ce Îmi vine greu să cred că „lenea“ la Învățătura școlii, lene de care m-am bucurat și mă felicit, este altceva decât o rezistență cuminte, sănătoasă și prevăzătoare față de tentativele pernicioase ale școlii și ale dascălilor, o rezervă strategică a facultăților, disponibilităților și puterilor noastre Înnăscute, ce vor fi cheltuite la vremea și timpul lor, nestând În puterea noastră să hotărâm când și pentru ce anume. „Vita tânără se culcă cu-n ban și se scoală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În vremea asta, vă puteți Închipui cum priveam cu toții uimiți de ceea ce vedeam la liceul real din curtea bisericii Lute rane, unde profesorii se plimbau În recreație printre elevii ne stin gheriți În jocurile lor de această prezență prietenoasă a dascălilor, pe când ai noștri fumau țigări peste țigări În cance larie, discutând politica zilei și văitându-se de insuficiențele elevilor. și să ne mai mirăm că generațiile ce urmară s au aruncat și ele, dezgustate de școală și speriate de decadentismul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
memorizam papagalicește anul și locul nașterii și al morții, lista operelor, cum și câteva „caracterizări“ stereotipe [aflate] prin toate manualele noastre și uzate de toate gene rațiile succesive de școlari. [...] Blestemată școala noastră cu profesorii ei! Fuga de școală, de dascălii și de Învățământul ei, era co mună mai tuturor celor mușcați la tinerețe de șarpele scrisului. Fenomenul s-ar explica fie prin acel orgoliu nativ și cabo tin (adaug că numai doi actori ai noștri aveau, Într-o vreme, studii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-l povestim liber cu ochii pe carte și În ordinea succesivă a capitolelor, astfel ca opera lui Xenofon să ne fie cunoscută nu fragmentar și fără sens, ci integral și cu tot sensul ei neștirbit. Termin deocamdată aci lista dascălilor valabili În amintirea mea, listă destul de redusă, dar mai redusă Încă În Faculta tea de Litere, unde am eșuat toți cei din banda noastră, ca niște epave ale liceului dat În particular - și unde, nici aici, n-am adân cit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nea melomanul Jean-Jacques Rousseau, dar și cu o Îndărăt nicie la studiul elementar al notațiilor muzicale, al teoriei și solfegiu lui - provocată de severitatea absurdă și de pedan tismul burlesc al profesorului de muzică de la Sf. Sava, Ion Costescu, harnic dascăl, dar antipatic pentru lipsa-i de sensi bilitate artistică Într-un domeniu atât de gingaș -, cu aseme nea predispoziții melomane aveam să mă găsesc, Într-un moment, la o răscruce decisivă, și anume: fi-voi În viața mea un cântăreț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fix și mutabil: „Decis intern - și fluctuant În exterior: iată primejdia existenței tale!“ Se anunțase În [acea] toamnă apariția Noii Reviste Române conduse de filozoful C. Rădulescu Motru, bărbatul prea Înțelept, prea bun, prea cumsecade și prea Îngăduitor cu tineretul, dascăl al vieții mele În multe privinți și pe lângă care am ucenicit În publicistică până la războiul din 1916, opt ani dintr-o epocă ce nu se va mai Întoarce și cu o lume apusă pentru totdeauna. [...] ...Mai târziu, după trecerea războiului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ACTIVITATE OMENEASCĂ PORNEȘTE MAI ÎNTÂI de toate din luptă Împotriva foamei și a plictiselii. Am fost un timp (1908-1910) modest funcționar de birou În laboratorul de analize medicale al doctorului G. Robin, acesta prieten - [erau] socialiști amândoi - cu tata și dascăl al vieții mele În multe privinți, dar mai ales În ce privește rezerva cu care trebuie să privim, Îndeobște, acele legături pământești zise sacre și inviolabile. Doctorul Gabriel Robin era un bărbat Înalt și spătos, un gros bonhomme cu bărbuță și privire
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de alte Împre jurări și Întâlniri asemănătoare, avea să iasă, să izbucnească - „cu o lumină aprinsă din focul izbucnit“, spune Platon - acea diatribă În formă aforistică Împotriva „intelec tualilor“, a falșilor și neisprăviților noștri intelectuali, Împo triva școlii, a dascălilor și a cărților, Împotriva mea și a generației mele, cărticica inti tulată Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, scrisă Îndată după război, În toamna lui 1918, și apărută În primăvara lui 1919 odată cu revista Ideea Europeană, resimțită printre rânduri de acest
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
manieră, futuristă la origini și fascistă prin uzaj și rezultate. (V. reportajul de război În ciuda submarinelor, apărut În Ideea Europeană și scos apoi În broșură.) [...] Ca profesor de limba și literatura italiană la Universitate, Ramiro Ortiz a lăsat amintirea unui dascăl harnic, conștiincios și fără relief; iar ca romanist și istoric literar al Evului Mediu italian și provensal, a fost un cercetător aplicat, labo rios și cu migală mare la texte, ca toți acești istorici literari, dintre care prea puțini se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În acești patru zeci de ani de legătură prietenească! (Cât de puțin. Într-adevăr, sau cât de târziu, iar uneori deloc și niciodată, ajung să se cu noască oamenii Între ei: prieten cu prieten, bărbat cu nevastă, tată cu fiu, dascăl cu elev!) Nu i-am răsfoit la timp activitatea lui de filozof și de psiho log. Nu-i cunosc, spre rușinea mea, decât titlurile câtorva cărți: Filozofia lui Spinoza, Cadențe filozofice, Filozofi și sisteme, Despre interpretarea filozofică, Despre Neant, Probleme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]