6,189 matches
-
țară nu poate fi condusă fără a avea „o orientare informativă cât mai largă și mai precisă”, așa încât a dorit transformarea S.S.I. într-un vector profesionist și independent politic. Unul din primele acte aprobate ca șef al guvernului a fost Decretul-Lege nr. 3229/3083/8 septembrie 1940, care a prevăzut înființarea și organizarea S.S.I. Din punct de vedere al subordonării, structura se afla pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri deservind primul ministru, din punct de vedere administrativ și bugetar a fost încadrată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Președinția Consiliului de Miniștri deservind primul ministru, din punct de vedere administrativ și bugetar a fost încadrată la Secretariatul General al Ministerului Apărării, iar în atribuții a intrat colaborarea cu toate departamentele statului, mai ales cu Marele Stat Major. Prin Decretul-Lege nr. 3230/3084/8 septembrie 1940 la conducerea S.S.I. a fost numit colonelul Ioan Nicolaid, care a primit mână liberă în organizarea internă, în stabilirea priorităților informative, în numiri, înaintări, sancțiuni și bugetul necesar. Principalele probleme cu care s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciu de informații”, fiind înlocuit. Interimar a fost numit locotenent-colonel Gheorghe (Ghiță) Ștefănescu, fost rezident al Secției a II-a în Basarabia, unde a avut rezultate bune în activitatea desfășurată. Ca urmare, la 12 noiembrie 1940, generalul Antonescu a semnat Decretul-Lege nr. 3813 pentru organizarea și funcționarea S.S.I., în care principala modificare față de actele anterioare a fost numirea în funcția de director a lui Eugen Cristescu. Noul șef al S.S.I. și-a propus că creeze „un corp de elită, total devotat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
putea fi licențiat din serviciu în cazul când era acuzat de «activitate dușmănoasă» contra forțelor democratice, activitate hitleristă în timpul războiului sau nu era de acord cu colaborarea alături de noul regim. La 30 martie 1945, „Monitorul Oficial” nr. 74 a publicat Decretul-Lege nr. 446 privind purificarea administrației publice, care a avut ca efect licențierea unui alt lot de polițiști. În pofida vicisitudinilor, activitatea D.G.P. a continuat să se desfășoare conform normelor în vigoare. De la începutul lunii octombrie 1944, la conducerea D.G.P. a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
realități politice. În prima fază, Secția a II-a și S.S.I. au conlucrat pentru supravegherea înaintării trupelor sovietice, localitățile pe unde treceau, caracteristicile armamentului deținut, efectivele și direcțiile de înaintare. Nu întâmplător, la 14 septembrie 1944, regele Mihai a semnat Decretul-Lege nr. 158, prin care S.S.I. a trecut în subordinea Ministerului de Război, iar titulatura a devenit Serviciul de Informații al Ministerului de Război (S.I.M.R.). Această situație a durat până la 14 martie 1945 când S.I.M.R. a revenit atât în subordinea Președinției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Balotescu, împreună cu șapte funcționari, a ales această cale, fiind dat în urmărire de organele Securității inclusiv în anul 1960. Inițial la dispoziția Marelui Stat Major (27 august 1944), S.S.I. a trecut la Ministerul de Război (30 august 1944), legiferat prin Decretul-Lege nr. 158/15 septembrie 1944 și a primit denumirea de Serviciul de Informații al departamentului respectiv (S.I.M.R.). Totuși, ministrul de Interne, general Aurel Aldea, a semnat un ordin circular către inspectoratele regionale în care a cerut arestarea funcționarilor S.S.I. sub
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a interzis a interzis cadrelor să desfășoare activități economice, demisiile colective sau grevele pasive, în timp ce Circulara nr. 140.466/26 martie 1945 a blocat angajările în instituție. Revenirea S.S.I. în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri s-a efectuat prin Decretul-Lege nr. 1264/18 aprilie 1945, iar structura și misiunile au fost prevăzute în Decizia Ministerială nr. 79/27 aprilie 1945 (33 articole). În esență, instituția a fost reprimită pe lângă Președinție, în timp ce activitatea era coordonată de secretarul general al instituției. Legea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu a menționat structura informativă/contrainformativă, ci a inclus-o în instituțiile anexe. Golită de conținut, eviscerată de personal și exploatând datele existente/obținute în folos
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informativă/contrainformativă, ci a inclus-o în instituțiile anexe. Golită de conținut, eviscerată de personal și exploatând datele existente/obținute în folos propriu de autoritățile comuniste, S.S.I. și-a încheiat existența fiind inclusă în Direcția Generală a Securității Statului, prin Decretul-Lege nr. 264/2 aprilie 1951. C.1. Repere ale activității desfășurate Una din acțiunile curajoase a fost înființarea Grupei Speciale, la inițiativa lui Traian Borcescu (28 septembrie 1944), care a văzut necesitatea de a monitoriza, a afla, eventual contracara, acțiunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de voturi, la 24 ianuarie 1918. Rezultatul final a fost votarea în ședință solemnă a Unirii Basarabiei cu România la 27 martie/9aprilie 1918 de către Sfatul Țării, urmată de ratificarea actului unirii acesteia cu România de către rege și guvern, prin decretul-lege publicat la 10/23 aprilie 1918. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm de românii de pretutindeni. Ei erau conștienți că se realizase un pas important în înfăptuirea României întregite 37. Bucovina și Transilvania și-au proclamat și ele
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
celor prezenți. În unanimitate, Congresul a votat Declarația de Unire. Aceasta, constatând caracterul românesc al Bucovinei, parte integrantă a Moldovei, a hotărât: ,,Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”, iar la 19 decembrie 1918 a fost publicat decretul-lege semnat de regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu, privind recunoașterea Unirii Bucovinei 38. În cazul Transilvaniei, lupta pentru înfăptuirea Unirii cu Țara s-a realizat prin colaborarea tuturor forțelor sociale reprezentând populația românească. Partidul Național Român a avut un rol
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Alexandru Lapedatu nu a rămas nici o clipă în afara evenimentelor. El a continuat să ia parte la viața politică a țării. În condițiile instaurării regimului monarhiei autoritare prin lovitura de la 10 februarie 1938, de către regele Carol al II-lea, printr un decret-lege au fost dizolvate toate grupările și partidele politice 39 . Deși erau evident ostile regimului, Partidul Național Țărănesc și Partidul Național-Liberal n-au fost supuse unor măsuri represive, deoarece regele știa că acestea aveau o reală influență politică, dețineau importante pârghii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de execuție, centralizarea într-un singur scop a funcțiunilor polițienești și legarea lor printr-o colaborare activă, intelectualizarea personalului și disciplinarea lui, prin măsuri capabile să asigure o cât mai bună îndeplinire a serviciului polițienesc). În ianuarie 1866, printr-un decret-lege, au fost înființate gărzi orășenești cu rolul de a face serviciul ,,de pază în interiorul comunei”, de a se ocupa de securitatea persoanelor, securitatea proprietăților ,,și în general de menținerea bunei ordini și a liniștii publice”. Ulterior, prin Legea pentru înființarea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
principiile generale ale ordinii juridice a societății, precum și drepturile și îndatoririle cetățenilor, act care este adoptat și modificat potrivit unei proceduri speciale. 1.2. Constituția României după revoluția din decembrie 1989 În decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale a adoptat Decretul-lege nr. 2/1989, prin care s-a dispus, pe plan juridic, dizolvarea structurilor de putere ale statului socialist, ceea ce a însemnat practic, abrogarea implicită a articolelor din Constituția din august 1965, referitoare la acestea și s-a prevăzut că noul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ceea ce a însemnat practic, abrogarea implicită a articolelor din Constituția din august 1965, referitoare la acestea și s-a prevăzut că noul organism (CFSN) este organ suprem al puterii de stat. Ulterior, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) a adoptat Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, reluând astfel o tradiție întreruptă timp de aproximativ 50 de ani. În acest act normativ au fost fixate, printre altele, și atribuțiile șefului statului, deși actul respectiv nu era o
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman, și al rabinului-șef, dr. Alexandru xe "Șafran"Șafran. La 7 octombrie 1944, acest Consiliu face o cerere oficială către ministrul Culturii Naționale al României - organism ce coordona și cultele religioase - În care se cere abrogarea decretului-lege de dizolvare a Federației Uniunilor de Comunități Evreiești, cerându-se, pe baza vechii legi a cultelor din perioada pre-Antonescu, „numirea unei Comisii interimare la conducerea acesteia, cu dreptul de a numi comisii interimare la conducerea comunităților”1. Este necesar de
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la cheltueli următoarele sume: 58.800 lei pentru plata personalului bisericei și 25.000 lei pentru repararea bisericei din acea comună”. Acest document aduce unele lămuriri importante asupra banilor lăsați de defunctul Castroian. Iată ce mai scria contabilul șef: „...prin Decretele-Lege promulgate și în urma Ordinului Ministerului (probabil, al cultelor, n.n.) de către Primărie s’a predat toate bunurile lăsate de legatari pentru a fi administrate de Primărie, Eforiei Sanitare a Spitalului comunei Huși”. Finalul acestui document poate fi ghicit cu ușurință. Iată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se întindea pe mai bine de 5000 de kilometri. Era însă rezervată depeșelor oficiale, a căror trimitere se făcea în cel mai mare secret (operatorii din turnuri erau analfabeți). Decretul din 1793, înlocuit de legea din 1837 și de un decret-lege din 1851 (la trei săptămîni de la lovitura de stat a lui Ludovic Napoleon Bonaparte), a fost extins și asupra semnalelor transmise prin cablu electric (aceste linii au fost deschise publicului la 1 martie 1851), cu condiția declarării identității și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cumulate pe întreaga perioadă de studii. Evenimentele datorate celui de al doilea război mondial au făcut ca existența Școlii politehnice din Iași să devină foarte agitată, datorită mai multor schimbări de sediu în câțiva ani. În toamna anului 1941, prin Decret-lege, se hotărăște mutarea politehnicei ieșene la Cernăuți, astfel că noul an universitar s-a putut deschide în ianuarie 1942. Această mutare a impus înființarea unor laboratoare proprii, deoarece multe din laboratoare erau folosite, în anii anteriori, în comun cu facultatea
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
a lui Carol al II-lea. Pentru a organiza națiunea” și a o mobiliza alături de regim, Armand Călinescu a propus regelui să constituie un partid nou deosebit de cele vechi prin denumire, structură și program. La 16 decembrie 1938 a apărut decretul-lege privind înființarea Frontului Carol a îngăduit ca unele organizații politice, conduse de Iorga, Argetoianu, Vaida, Tătărescu sau Călinescu - să și continue activitatea. De altfel membri acestor grupări au ocupat funcții și demnități, oferind principala sursă de cadre pentru regim. Carol
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dacă accepta Carol al II-lea să primească pe Horia Sima, cunoscut prin intransigența cu care propaga idealurile noii ordini europene”, nu mai exista nici un motiv ca să nu i se acorde și lui încrederea. La 22 iunie 1940 a apărut decretul-lege privind transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii; acesta era declarat partid unic și totalitar, aflat sub conducerea supremă a regelui. În acest partid erau obligați să se înscrie toți funcționarii publici, membri organelor de conducere a asociațiilor profesionale, membri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
secretar de stat. Partidul Națiunii nu a apucat să se organizeze pentru că regimul s-a prăbușit, datorită evoluției rapide a evenimentelor externe. În speranța că va obține bunăvoința lui Hitler, Carol al II-lea a promulgat la 22 iunie 1940 decret-lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român, care prevedea pedepse grele pentru cei care făceau propagandă în vederea schimbării organizării politice a țării, precum și fapte care ar fi urmărit să discrediteze Partidul Națiunii organizație politică unică recunoscută de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și ministrul de externe, Istrate Micescu, considerau că țara se afla într-o puternică stare de agitație și că o politică antisemită era necesară pentru a preveni venirea legionarilor la putere. În acest context, la 22 ianuarie 1938 a apărut decretul-lege privind revizuirea cetățeniei acordată evreilor. De altfel, în referatul ministrului de justiție, V.Rădulescu Mehedinți, din 19 ianuarie 1918, se formula motivația că, naționalitatea română a fost acordată evreilor prin naturalizare individuală, naturalizare în bloc și de plin drept prin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
formula motivația că, naționalitatea română a fost acordată evreilor prin naturalizare individuală, naturalizare în bloc și de plin drept prin unire și că, până la întocmirea registrelor de naționalitate în anul 1925, a fost un adevărat exod al evreilor în România. Decretul-lege de revizuire a cetățeniei publicat în M.O. nr.11 din 22 ianuarie 1938 prevedea revizuirea înscrierilor în registrele de naționalitate și a înscrierilor în registrele privitoare la acordarea drepturilor cetățenești. Ca urmare, în termen de 30 de zile, primarii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
consecință, revizuirea cetățeniei acordate evreilor a fost continuată și finalizată în anul 1939. La 17 noiembrie 1939, ministru secretar de stat al departamentului justiție, Victor Iamandi, întocmește o dare de seamă prin care prezintă guvernului rezultatele finale ale aplicării dispozițiilor Decretului-lege nr.169 din 22 ianuarie 1938. Pentru 392174 persoane reprezentând 63,50% li s-a menținut cetățenia; 225222 persoane reprezentând 36,5% li s-a respins cetățenia. Lupta internațională pentru emanciparea evreilor din România. Noua Constituție promulgată de regele Carol
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]