5,987 matches
-
specific al rapoartelor de cercetare adresate non-specialiștilor este accentul pus pe impactul rezultatelor obținute asupra organizației respective și pe recomandările și sugestiile ce decurg din starea de fapt constatată. În sfârșit, ca în orice raport de cercetare, trebuie respectate normele deontologice. Astfel, trebuie asigurată atât confidențialitatea datelor subiecților testați, cât și confidențialitatea rezultatelor cercetării. Acestea pot fi comunicate doar persoanelor delegate cu această problemă din compania în care a fost comandat studiul și în nici un caz nu trebuie dezvăluită identitatea companiei
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cercetării internă externă Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice Stresul stres ocupațional sindromul de epuizare Climatul organizațional Oboseala prevenire consecințe Pericole Riscuri Incidente Accidente predispoziție spre accidentare prevenirea și combaterea accidentelor de muncă Grup de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
despre orice subiect potențial sensibil (de exemplu, consumul de droguri), pentru a stabili un diagnostic corect. La rândul lor, pacientul și soția trebuie să aibă încredere că medicul nu va divulga informația la altcineva. Pe de altă parte, majoritatea codurilor deontologice permit medicilor să încalce confidențialitatea pentru a servi interesului major al societății sau cu scop protectiv - de exemplu, obligația de a dezvălui un potențial abuz către o terță persoană sau chiar către sine însuși. Solicitarea de către pacient a unei conduite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
De aici numeroasele dileme privind etica activității medicale și Întrebarea: ce este etic sau nu din punctul de vedere al umanului sau socialului? Iată de ce de-a lungul timpului s-au emis numeroase reglementări sub formă de coduri etice și deontologice cu scopul de a reglementa relația medic pacient, medic profesie medicală, medic sistem medical și nu În ultimul rând medic societate. Deși aceste reglementări s-au modificat de-a lungul timpului, cu diferențe mici de la țară la țară păstrând În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
morale ale credinței și În cele din urmă În tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Din această realitate avea sa se nască și relația medic-pacient care de la Începuturi avea să Îmbrace un caracter paternalist susținut și de diversele coduri deontologice care s-au succedat de-a lungul timpurilor. O notă particulară În acest context avea să reprezinte relația medic-copil care cunoaște de-a lungul istoriei o evoluție aparte. Considerată la Începuturi ca o patologie nesemnificativă În comparație cu patologia adultului, Însuși copilul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care medicul decide și pacientul execută, avea să se modifice profund. Deși din totdeauna medicina a fost guvernată de principii morale și etice, consfințite chiar de la Începuturi prin angajamente de tipul jurământului lui Hipocrate, Rugăciunea lui Maimonides și numeroase coduri deontologice, evoluția societății și Îndeosebi a științelor medicale din ultimul secol au făcut ca multe din aceste principii să fie reactualizate și adaptate noilor valori. Astfel cele două valori etice fundamentale, viața și libertatea, se transformă În două principii etice care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apropie de durata medie de viață a populației comunității din care bolnavul face parte. Dezbaterile În cadrul fiecărei teme au avut un caracter interactiv, ceea ce a crescut mult valoarea conferinței. În abordarea principiilor etice s-a avut În vedere unele controverse deontologice existente Încă, atât În percepția publică, dar mai ales În percepția la nivelul factorilor decizionali din domeniul sănătății publice. Între acestea cele mai viu dezbătute au fost: inserția socială a hemofilicului; etica alocării resurselor financiare necesare (chiar dacă prevalența bolii În comparație cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că În complexitatea multiculturală și multireligioasă a zilelor noastre, Într-o societate din ce În ce mai dependentă de tehnică, aplicarea conceptului „ajută, sau cel puțin nu fă rău” sau „principiul nonvătămării” devine din ce În ce mai dificil de aplicat, deși toate acestea nu sunt decât comandamente deontologice care se referă la viață și la calitatea ei. În acest context, de exemplu, nici descoperirile În domeniul geneticii nu justifică suprimarea sau limitarea dreptului la viață, ci din contra, obligă societatea la asigurarea unui standard de viață cât mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
personalități care au o „percepție publică sau de grup", repere într-o lume aflată mereu sub semnul neliniștii. Am făcut această observație pentru a sublinia că grupul inițiat și orientat de d-l D.V. Marin a vegheat la respectarea principiilor deontologice impuse profesiei de jurnalist într-o societate care aspiră spre o libertate de exprimare aflată la noi încă în fașă și traversată deseori de vânturi care îi deturnează sensul, îi tulbură apele (vezi ce se întâmplă cu niște pseudojurnalisti de la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
rezolvate în efectuarea unei cercetări, precum și ca proceduri de rezolvare, respectiv cum să acționeze. Prin conceperea normativității metodologice se lasă o largă libertate cercetătorului pentru a decide cum să realizeze o cercetare. Există însă o singură condiție: să respecte codul deontologic profesional de efectuare a cercetărilor, ceea ce presupune calificare adecvată, corectitudine și obiectivitate. b) Componenta metodică. Este componenta metodelor, tehnicilor, procedeelor și instrumentelor de lucru, precum și a strategiilor de cercetare socială. c) Componenta de natură epistemologică. Este componenta de evaluare a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
scară de valori, explicită sau implicită. Introducerea unor elemente și exigențe axiologice atrage după sine o serie de interogații psihologice și filosofice: de unde vin aceste criterii în funcție de care se face o apreciere? Cine are sarcina să le prescrie? Ce probleme deontologice se ridică în acest context? Într-o societate pluralistă, unde coexistă mai multe scări valorice și se realizează o educație interculturală, la care cod valoric se va face referință? Dar dacă valorile educaționale intră în conflict, în anumite împrejurări istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
față de această frenezie evaluativă generalizată și aș începe prin a preciza că punem sub semnul întrebării simulările atotcuprinzătoare la scară națională ce prefațează examenele naționale. În primul rând, ne îndoim de acest experiment pedagogic pentru că e lipsit de elementare precauții deontologice. O testare de o asemenea proporții lasă urme destul de evidente asupra actorilor implicați, perturbând și funcționarea sistemului ca atare. Ne jucăm de-a evaluarea, știind de la bun început atât miza acesteia (rezultatele nu se iau în calcul), cât și gratuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în viața socială. În infatuarea sa, „uită” de concretețea din jur, impunând paradigme valorice care nu se aplică niciodată. Pe de altă parte, și societatea o poate lua „razna”, creând false ierarhii și impunând „valori” contra oricăror norme axiologice și deontologice. De pildă, vânturarea în mass-media a unor „modele” ale reușitei din varii domenii (afaceri, politică, muzică, sport) se înscrie în acest proces de pervertire a scărilor valorice, de bruiaj comportamental și de derivă valorică. Normal că nu ne convine faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
așteaptă (mai ales când instrumentele sunt structurate tocmai de cei din sistem!). Chiar și în cazul unei evaluări externe nu trebuie neglijată influența instrumentului de evaluare asupra conduitelor clienților. Ca principiu, postulăm multiplicitatea evaluării și a dispozitivelor specifice (de la responsabilizarea deontologică a actorilor până la autoevaluări la nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale, legaliste se cer a fi ajutate de gesticulațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale, legaliste se cer a fi ajutate de gesticulațiile informale, de autocontrol, de reglajul deontologic individual. Această complementaritate de validare poate asigura, până una-alta, un pasaj către o rafinare a tehnicilor de explicitare a calității prin parametri mult mai exacți. Căci nu atât exactitatea contează, cât calitatea în sine - care, ce-i drept, este
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a evaluării (ceea ce nu este nici posibil, nici de dorit), ci într-o ancorare responsabilă în actul evaluativ, realizând un optimum între obiectivitate și subiectivitate (a profesorului, dar și a elevului), eliminând ceea ce îndeobște este eroare, deviere grosolană de la normele deontologice. Distorsiunile în notare apar și prin implicarea factorilor de personalitate, atât a celor care țin de profesor, cât și a celor care țin de elevi. Starea de moment, oboseala și factorii accidentali pot favoriza, de asemenea, apariția unor erori în
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
revenire, motivare, perfectare. 4. Delimitați și accentuați încă din etapa predării acele elemente de referință pe care elevii trebuie să le etaleze în procesul de evaluare. 5. Nu deturnați evaluarea spre alte scopuri decât cele prescrise sau permise de codurile deontologice. 6. Accentuați virtuțile stimulative și minimizați servituțile sau atributele punitive ale evaluării școlare. 7. Personalizați cât mai mult instrumentele și tehnicile de evaluare în acord cu posibilitățile și nevoile publicului școlar. 8. Fiți circumspecți atunci când preluați și aplicați instrumente de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
grupului au fost selecționați în funcție de afinitățile existente între ei ducând la rezultate bune, clasamentul elevilor facilitând reușita experimentului. A doua fază a experimentului a fost realizată de această dată pe alegerea membrilor grupului în funcție de ostilitatea dintre ei. Se pune problema deontologică: experiența nu a fost întreprinsă decât în urma unor mai multe sondaje, ce au lăsat să se vadă o mare probabilitate de reușită. Rezultatul socio-afectiv a trecut de la + 26 (din prima fază a experimentului) la + 85, coeficient de interacțiune afectivă evoluând
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
necesarul de servicii psihologice la nivelul unităților de execuție. Pe lângă aceste structuri specializate, în cadrul Centrului de Psihosociologie ființează Consiliul Științific al activității de psihologie, ca organism colectiv de lucru, responsabil cu: constatarea și soluționarea cazurilor de încălcare a normelor metodologice, deontologice și de bună practică în domeniu; coordonarea activității de cercetare științifică fundamentală și aplicativă; protejarea și consolidarea statutului psihologului în Ministerul Administrației și Internelor. • Cadrul metodologic 1) Alcătuirea standardelor ocupaționale În anul 2002, sub coordonarea Consiliului pentru Acreditare și Standarde
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
următoarelor obiective generale: actualizarea cadrului conceptual și a celui metodologic ale activității de psihologie din sfera de responsabilitate în funcție de evoluția structurilor și activităților Ministerului Administrației și Internelor și/sau mutațiile intervenite în plan științific; asigurarea aplicării și respectării normelor metodologice, deontologice și de bună practică ce operează în domeniile de responsabilitate; informatizarea unor activități din domeniul de competență, în scopul fundamentării riguroase și operative a deciziilor; intensificarea activității de cercetare aplicativă - orientată spre lărgirea cunoștințelor pentru dezvoltarea de noi metode și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Ținând cont de specificul exercitării actului psihologic în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, de faptul că majoritatea produselor psihologice sunt documente clasificate, comisia aplicativă menționată va trebui să aibă o cooperare proactivă cu Comisia metodologică și cu Comisia deontologică. Unul dintre aspectele care vor avea prioritate în reglementare se referă la aplicarea la specificul organizațional a principiului potrivit căruia „confidențialitatea actului psihologic este protejată prin lege și este o obligație a oricărui psiholog”, necesitând o abordare corelativă, clară și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de activitatea psihologilor au inclus mărturiile bazate pe date științifice. În acest context, faptul că în țara noastră s-a legiferat o lege care ghidează activitatea psihologului obligă pe toți psihologii, indiferent de domeniul de activitate, la respectarea unor norme deontologice formulate de Asociația Psihologilor din România. • Exemplul I Stresul ocupațional la manageri este o problemă care a preocupat societatea românească în ultima decadă, aceasta pe fondul unei creșteri a stresului profesional, în general din cauza schimbărilor care s-au petrecut în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tratate lacunar și superficial, nu oferă o informație relevantă. Din acest motiv, mulți patroni sunt puși în situația ca după privatizare să facă o nouă diagnoză organizațională. Absența unor cunoștințe de psihologie M-O ne pune frecvent în fața unor abateri deontologice grave. Astfel, putem vedea patroni cu protocoale de testări psihologice în mână rezolvându-și intențiile de disponibilizare a personalului sau de penalizare a angajaților, de stopare de la o promovare etc. Ei nu conștientizează faptul că, dacă ar avea un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Art. 17. - Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligații: a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; b) să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin tipul de atestat deținut; d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale; e) să își asume întreaga responsabilitate profesională față de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condițiile prezentei legi; b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice; c) instituie un cadru de promovare și de dezvoltare a competenței profesionale; d) instituie și promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; e) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale; f) atestă dreptul de liberă practică al psihologilor și gestionează Registrul unic al psihologilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]