6,113 matches
-
am aer. Christina se află exact la intrarea în raionul de shopping personalizat, și discută cu șefa de la resurse umane. — Ce linie nouă? zice, ridicând ochii. A, bună, Becky. Rahat. Trebuie să pun punct acestei conversații chiar acum. Lisa... spun disperată. Vino să vezi sacourile cele noi de la Marc Jacobs pe care tocmai le-am primit! Lisa mă ignoră cu grație. — Cum îi spune la colecția asta? Își mijește ochii la tăbliță. Danny Kovitz! Nu pot să cred că Erin nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cel mai bun prieten al tău? Cum rămâne cu ea, Becky? Glasurile lor îmi sfredelesc creierul ca niște burghie și toți se uită la mine intens, așteptându-mi răspunsul... și, pur și simplu, nu mai rezist. Nu știu, OK? țip disperată. Pur și simplu... habar n-am ce-o să fac! Fără veste, aproape îmi dau lacrimile - ceea ce e complet ridicol. Pe bune, chiar nu se pune problema să rămân fără nici o rochie. — Becky, cred că avem ceva de discutat, spune Christina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fie gazdele nunții la care au visat dintotdeauna? Sunt unica lor fată. Unicul copil. Deci... cum ies din chestia asta? Mă uit în gol la pagina de hârtie, cu respirația precipitată, lăsându-mi gândurile să se războiască între ele. Caut disperată o soluție, o portiță de scăpare prin care să mă pot strecura. Nu vreau să mă dau bătută până când nu trec în revistă absolut toate posibilitățile. Gândurile mi se răsucesc în minte, iar și iar. Le reiau la nesfârșit, asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
patru săptămâni până când ar trebui să nasc! E prea devreme! Tarkie nu-i acasă, n-am nimic pregătit... O, Doamne... N-am văzut-o în viața mea pe Suze atât de speriată. Simt cum mă copleșește neliniștea și fac eforturi disperate să nu izbucnesc în lacrimi. Ce-am făcut? Ca și cum n-ar fi fost destul câte prostii am făcut până acum, mi-am mai făcut și cea mai bună prietenă să intre în travaliu prematur! — Suze, îmi pare foarte rău, spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de pe lista lui Elinor au fost deja trimise săptămâna trecută. Dar de lista ta am făcut rost foarte târziu, așa că, din păcate, ale tale sunt încă la caligrafă! Ni le va trimite imediat ce le termină de scris... Oprește-o! spun disperată. Trebuie neapărat s-o oprești! — Poftim? Robyn mă fixează surprinsă, și sunt conștientă de faptul că și Kristen a ridicat un pic capul, interesată. De ce, scumpa mea? — Fiindcă... vreau să le trimit chiar eu, zic. E o... tradiție de familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ei. Între timp, secretara lui sună în fiecare zi să vadă dacă Luke se simte mai bine, iar eu trebuie să inventez din ce în ce mai multe detalii aberante și tenebroase. Practic, numai ciumă n-a avut până la ora asta. Sunt atât de disperată încât ieri l-am sunat pe Michael și el mi-a promis că trece pe la noi, să vadă dacă poate face ceva. Dacă există o persoană care ne poate ajuta, Michael e acea persoană. Cât despre nuntă... Mă ia cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nunții. Nu cred c-a fost prea ușor! Nu, te rog, nu. A, spune Michael, părând surprins. Am vrut să spun că nu cred că e deloc simplu. Dumneavoastră, în Anglia... iar Becky și Luke fac nunta în... — Michael! zic disperată, și el ridică privirea, uimit. Oprește-te! El acoperă receptorul cu mâna. — De ce să mă opresc? — Mami. Nu... știe. — Ce nu știe? Îl fixez, în agonie. În cele din urmă, el revine la telefon. — Doamnă Bloomwood, îmi pare rău, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
avut nici cea mai mică intenție să-ți bați joc de două familii întregi? Ca să nu mai vorbim despre cheltuielile implicate și de efort... Îți dai seama în ce belea uriașă te afli? — O s-o scot la capăt cumva! zic disperată. — Cum ai s-o scoți la capăt? Becky, nu e ca atunci când ți-ai rezervat masa la două restaurante! Vorbim de sute de oameni! — Ding-dong, ding-dong! începe brusc să bată ceasul din bibliotecă. Ding-dong! Ding-dong! Nu mai sunt decât douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spun absentă. Dar în clipa asta trebuie să... Mă întorc - dar Alicia a dispărut. Unde a plecat? Cobor în fugă scările, fără să mă mai obosesc să aștept liftul. În clipa în care intru în magazinul de la parter mă uit disperată în jur, căutând cu privirea o licărire roz. Dar întregul etaj e ticsit până la refuz cu o revărsare de turiști entuziasmați, care vociferează veseli. Hainele lor colorate modifică vizibil peisajul. Îmi croiesc loc printre ei, cu respirația întretăiată, încercând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la Tiffany. Scuză-mă, nu am timp să stăm la o tacla. — Nu vreau să stăm la nici o tacla. — Mă rog. — E un lucru foarte important. — OK, uite ce e, poate că așa ți se pare ție, foarte important, zic disperată. Dar haide să privim lucrurile în perspectivă. La urma urmei, e doar o simplă nuntă. Dacă o compari, de pildă, cu cine știe ce tratat cu nu știu ce țară... — Nu despre nuntă doresc să vorbim. Elinor se încruntă. Ci despre Luke. — Despre Luke
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele curajului”, susține Călinescu. „Leiba Zibal aparține unei rase bătrâne, cu nervii zdruncinați și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personalitate cu legături economice și politice la Berlin. În noul guvern, Garda de Fier era reprezentată de trei miniștri - Horia Sima, Vasile Noveanu și Augustin Bideanu. Compoziția noului guvern arăta că România se orienta către puterile Axei. Era o încercare disperată a regimului carlist de a evita noi dezmembrări teritoriale și de a se menține la putere. Absorbit de reorientările politice și schimbările de miniștri, Carol al II-lea nu s-a preocupat de evacuarea românilor din Basarabia și nordul Bucovinei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreii, sunt lipsiți de mijloace de subzistență în marea lor majoritate, ca urmare a interdicției de a-și exercita profesiunile, sărăciți de obligațiile financiare și materiale la care erau supuși. Avocatul Solomon Zalman, în calitatea lui de președinte, face eforturi disperate pentru a asigura funcționarea instituțiilor de învățământ și de asistență socială și spitalicească, de care populația evreiască avea nevoie. Pe de o parte, greutățile în întreținerea acestor instituții erau generate de diminuarea veniturilor comunității, în condițiile în care, erau în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor în schimbul cantității de efecte nepredate, să plătească prin comunitatea din localitate valoarea lor fixată prin decret. Comunitatea evreilor din Dorohoi, prin președintele avocat Solomon Zalman, comunică situația generală a efectelor colectate prin comunitate și predate Batalionului 4 Iași. Situația disperată a evreilor lipsiți de mijloace este semnalată ministrului de un număr de evrei din Săveni, Darabani, Rădăuți, Dorohoi, concentrați la Batalionul 7 drumuri detașamentul comunicații compania 39, județul Soroca. suntem doar cu hainele de pe noi. Nu putem face față legii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai sus că pe data de 10 septembrie 1877, armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai de un maistru și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela Turnu Măgurele”. Disperata rezoluție a polițaiului suna astfel: „Domnule Prefect, ceilalți brutari nu suntu În acest orașu iar cei care esistă suntu strictu necesari la brutăriile de aci. De asemine, cei doi nu figurează Între melițieni pentru a putea fi concentrați”. k. „(...) Căci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Domnului Comandant al Depoului Batalionului II Dorobanți local spre a se Înainta la Calafat, observânduse de aproape pe toate gradele inferioare cărora le va ecspira concediul să se trimită zisului Batalion”. Mai bine informată, Primăria orașului Huși sărise În ajutorul disperatului polițai Alexandrescu care nu reușise să depisteze niciun cetățean din această grupă, trimițându-i adresa nr.4275/23 noiembrie 1877: „Am onoare a vă comunica copie după tabloul ce sau format de Primărie pentru soldații români răniți, bolnavi și convalescenți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și îmi plăcea atingerea și cântatul în surdină, până când... atingerea a fost neschimbată. Atunci, pot eu auzi gândurile?? Revin printre fete și cum suntem obosite după toate aventurile merg să văd cum au mai progresat cu reparațiile. Jose, în continuare disperat, îmi explică că nu au mai progresat și pleacă în galop către drum să oprească vreo mașină care să ne tragă până acasă, iar eu rămân discutând cu Alfonso. Discutăm despre toate, iar la un moment dat mă privește și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că există, e creatura cea mai frumoasă din câte am văzut până acum...” articulez în șoaptă către companioana mea. „Mda...” aprobă pasager, „problema e că e singurul alb și ceilalți păuni vor parteneri de culoare normală așa că e trist și disperat ca nimeni nu-l vrea... de asta umblă mai tot timpul cu coada deschisă, speră și el...”. Păunul își continuă plimbarea solitară și noi trecem pe lângă câteva cuști mari fiecare cu câte o pumă în ea, apoi unele pline cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cineva prin zonă să-mi dea o mână de ajutor!! Privesc în jur fermele sunt dispuse gen Texas, poarta cea mai apropiată este destul de departe, exclus să privească vreun vecin pe fereastră și să vadă ce se întâmplă. Fac semne disperate către mașinile rare care trec pe stradă, complet fără succes. Noaptea se lasă treptat și Rodrigo devine o pată vag conturată, mișcându-se lent în fața tufișurilor obscure. Apare o mașină de poliție, răsuflu ușurată și încep să-mi agit brațele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
soțul înstrăinat. A mers pe la psihiatri, psihologi, a făcut tratamente alternative, totul în speranța de a reuși măcar să accepte ce s-a întâmplat și toate încercările au fost fără succes. A venit în Iquitos căutând o soluție la această problemă, disperată să regăsească un dram de pace interioară. Povestind, ochii Grazynei erau plini de lacrimi și părea să retrăiască fiecare moment pe măsură ce vorbea. Chiar înainte de a auzi povestea îmi formasem ideea că Grazyna suferă intens dar nu îmi adunasem curajul să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ca niște coioți. Pușca pe care au folosit-o îi aparținuse înainte unui om de afaceri din Tokyo, care călătorise în Maroc după ce soția lui se împușcase. Fiica omului de afaceri e o adolescentă surdomută (Rinko Kikuchi), la rîndul ei disperată. La un moment dat, o însoțim într-un club și primim impactul locului așa cum îl primește ea : fără sunete tineri unduind silențios prin zone de lumină de diferite culori, ca niște pești într un acvariu. Regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în rigiditatea unui manechin de ceară și mai tîrziu (pe măsură ce Moore îmbătrînește) într-o bonomie de tătăiță. Tot așa, nemaiexistînd nimic care să contrabalanseze absurditatea poveștilor, acestea sînt obligate să devină tot mai deschis-absurde grosolan și, la un moment dat, disperat autoparodice : jucărioarele proliferează, la fel și glumele de grădiniță. Reputatul regizor Sidney Lumet vorbea despre Connery atunci cînd spunea că numai un actor capabil să facă roluri de substanță poate să joace cu adevărat bine un personaj ca Bond, care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a preotului. Cred ca ei mă așteaptă pe mine! M-au așteptat până acum cinci ani când am ajuns la ei și mi-au mulțumit. Dar astăzi oare nu mă mai așteaptă niciunul? Pe nicăieri? La tot pasul găsim oameni disperați care au nevoie de ajutorul nostru. Cred ca ei mă așteaptă! Și cred că te așteaptă și pe tine! Încheierea parabolei Domnului Isus este un îndemn adresat fiecăruia dintre noi: ,,DU-TE de fă și TU la fel!” (Luca 10
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și se rugau Lui Dumnezeu pentru noi. Am simțit durerea lor. Erau bolnavi de TBC, de malarie, aveau răni produse de animale sălbatice. Elefanții le distrug colibele, le perturbă viața și chiar îi omoară. Iată de ce trebuie să facem eforturi disperate să-i ajutăm ca Evanghelia să ajungă la cât mai mulți dintre ei. Mă rog ca Bunul Dumnezeu să-i ajute pe toți aceia care se vor implica în această frumoasă lucrare. Mă întreb, dacă apostolii nu veneau în Europa
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Sărut mâna tatei, cam cu sughițuri, mă uit la el dar nu știu ce să-i spun. Un nod din gâtul meu nu-mi dădea pace... Înainte de a ajunge la mine tata trecuse pe la cancelaria școlii și, deci, aflase despre situația mea disperată. Tata mă privește liniștit cu ochii lui albaștri și cu blândețe în glas mă întreabă care-i situația... Drept răspuns din partea mea... un hohot de plâns înăbușit și cu rușine și obidă îi spun încet de doi și trei din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]