5,988 matches
-
Gothie. Nu exista, în secolele III-IV, o Gothie, ca formă de stat recunoscută de Roma. Pârvan considera pe goți "de la 270-275 înainte ca fiind oarecum reprezentanții oficiali ai siguranței romane" aceasta deoarece Imperiul nu era un obiect de ură sau dispreț, ci un model sau îndreptar. Barbarii rămâneau clienții statornici ai Imperiului.1 Dacă acestea erau raporturile între barbari și Imperiu, să vedem care era situația provincialilor din nordul Dunării, după plecarea legiunilor romane. Hotărârea lui Aurelian de "părăsire" (Iorga pune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
familiarizați cu Europa Occidentală. Unii dintre ei călătoriseră foarte mult, iar alții își făcuseră studiile în străinătate. Ei acceptau nu numai ideologia și instituțiile politice ale Occidentului, ci și stilurile acestuia. Această atitudine era însoțită de o mare doză de dispreț față de vechile modele de viață, considerate drept "orientale", înapoiate și barbare. Mai ales elita voia ca orașele lor capitală să semene cu Parisul, Viena, Londra și München, dar erau foarte multe de făcut. La începutul secolului al XIX-lea, Atena
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în relațiile dintre state, dar care avea să facă parte începînd din acest moment din arsenalul verbal obișnuit al comuniștilor. Termenii aceștia insultători includeau formule cum ar fi: "Clica criminală a lui Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
menit pentru viitoru în o calita mai favoralnică”. El a cerut Departamentului lucrărilor publice „ca să binevoiască a le lua în considerație cele spuse și a nu lăsa străinilor ca, prin așa chip, să-și deschidă drum a respinge cu așa dispreț de defăimare pe un singur român” funcționar al acestei instituții. Tatăl lui Corneliu, comisul Gheorghe Filipescu Dubău, a adresat o plângere domnitorului, în care a arătat că fiul său era prigonit pentru că era moldovean. „Iar apoi - adăuga el - ceea ce este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai vârtos Principatele Danubiene și chiar Turcia își au soarta lor atât de strâns legată cu reînvierea și restaurarea Poloniei, încât dacă ele nu s-ar și folosi de împrejurările și ocasiile produse prin scularea Poloniei, ar merita nu numai dispreț, ci și mânia sorții pedepsitoare”. Este adevărat, remarca autorul articolului, că reconstituirea Poloniei ar provoca protestul celor ce ar invoca tratatul din 1815, ceea ce ar fi inutil căci tratatele se păstrează „până ce diplomații le pun în vârful săbiei unui feldmareșal
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el dezordinea ideilor, lipsa de metodă, eclectismul. Îi atribuia lui Dumitru Berlescu calități reale și de mare valoare, dar îi rămânea inexplicabilă, până la perplexitate, „grafofobia” acestuia din urmă. În 1960, Andrei Oțetea avea să-mi spună că nutrea un profund dispreț pentru „responsabilii” (este cuvântul rostit de el) istoriografiei ieșene. Din acest punct de vedere, semnificativ ni se pare și comportamentul său din anii 1967-1968 când, nevoit să facă repetate drumuri la Iași pentru vânzarea casei din strada Lascăr Catargi, ocolea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această relatare, Maupassant denunță în mod tacit dublul sistem de educație sentimentală din vremea sa, cauză a acestei violențe, a acestor neînțelegeri, a acestor dezamăgiri. Și dincolo de toate acestea, romanul îndreaptă un deget acuzator către o întreagă civilizație întemeiată pe disprețul cărnii, preeminența familială și inegalitatea dintre sexe. Se revenim la primele pagini ale romanului. Abia ieșită din adolescență, Jeanne întruchipează perfect modelul gâsculiței ingenue. Cu toate că tatăl său, un gentilom, iubește natura, "dezmierdările nemeșteșugite ale animalelor, legile senine ale vieții", el
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o influență
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
populare cădeau una după alta și că moravurile animalice ale poporului le "contaminau" acum mediul. În ochii lor, flirtul tinerelor fete, atât de superficial, le făcea pe acestea să se asemene acelor femei din popor față de care nu simțeau decât dispreț. Acelor "incendiatoare" faimoase și hulite care dăduseră foc Parisului în ultimele zile ale Comunei. Acele femei care se dedau, după cum observă doctorul Forel, în cabarete sau chiar pe stradă, hârjonelilor, ocheadelor și atingerilor grosolane cu bărbații. Când bărbații din tagma
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceste "femei îngrozitoare", care se lasă în voia plăcerii valsului și a intimității cu un bărbat, când ea însăși, în saloane, se rotește și se învârtejește prinsă în brațele unui dansator priceput? Și cum, de vreme ce manifestă pentru aceste femei un dispreț atât de evident, să nu se desconsidere pe ea însăși pentru faptul că este asemenea lor? O lipsă de gust națională Însă lucrurile nu se opresc aici. Flirtul șochează și pentru că trimite cu gândul la universul anglo-saxon, la moravurile față de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu se desconsidere pe ea însăși pentru faptul că este asemenea lor? O lipsă de gust națională Însă lucrurile nu se opresc aici. Flirtul șochează și pentru că trimite cu gândul la universul anglo-saxon, la moravurile față de care francezii încearcă un dispreț profund. La acest sfârșit de secol, când tensiunile dintre diferitele națiuni europene se acutizează, societatea franceză este per ansamblu deosebit de șovină. Dușmanul principal rămâne fără îndoială puternicul Imperiu german, în vreme ce Marea Britanie este privită în ajunul Primului Război Mondial ca un stat aliat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu i se poate găsi nicio scuză. Greșeala săvârșită pe jumătate de aceasta nu-și află justificarea nici în dragoste, nici în procreație, nici în necesitate. Ea nu caută decât plăcerea, satisfacția personală, ceea ce este vrednic de cel mai adânc dispreț. Efemer și egoist, flirtul mai are un neajuns în ochii oamenilor de bună-credință: nu este sincer, cum trebuie să fie adevărata dragoste. Atunci când flirtează, subliniază moraliștii, oamenii "își exagerează cuvintele și gesturile, un sentiment care de-abia dacă există". Se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nici nu-i trece prin cap să se mărite cu Julien: acesta nu are nici un dram de avere și, mai mult decât atât, reprezintă Amantul prin excelență. Maud îl place pentru trupul său, așa cum își place un bărbat ibovnica, cu dispreț: "Toți bărbații [...] mă dezgustă oarecum [...], îi mărturisește ea unei prietene. În afară de Julien. Îmi plac mâinile lui, buzele lui, ochii lui. Îl doresc, din câte-mi dau seama, așa cum ne doresc pe noi bărbații, chiar și atunci când ne urăsc". Maud nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
într-o sinistră însingurare sexuală, avea în sfârșit "să dea lovitura". Căci Leslie, după toate aparențele, pare în stare de orice, dar nu și de flirt. Nu există nimic echivoc în privirile, în cuvintele, în atitudinea ei. Naiada manifestă un dispreț suveran față de expresiile dulci-acrișoare, față de frazele cu dublu înțeles, față de ocheadele aruncate pe furiș, față de toate acele neînsemnate semne din zilele de glorie ale flirtului inocent practicat în saloanele perioadei Belle Époque. Dacă nesocotește codurile flirtului ușor, tânăra habar n-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din cauză că sufereau, ca și Stingo, de pe urma faptului că femeile le provocau dorința, sustrăgându-se apoi îmbrățișării lor. Dar mai ales, să ne amintim, din cauză că priveau către trecut, erau obsedați de un ideal feminin desuet. Încremeniți în principiile creștine, mărturiseau un dispreț profund față de trup și de sexualitate. Le reproșau domnișoarelor că, flirtând, își pierdeau puritatea. Că se dezonorau. Că nu mai erau, într-un cuvânt, decât pe jumătate virgine. Moraliștii și viitorii soți se temeau că fetele care flirtau și-ar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nici pe departe să se căsătorească cu o gâsculiță neprihănită, neîntinată trupește și sufletește, pe care s-o poată modela după chipul său, așa cum procedează Dumnezeu cu creaturile sale. E un tânăr în mod hotărât modern, care nu încearcă decât dispreț pentru toate "neghiobiile creștine" care supraviețuiesc în această perioadă de după al Doilea Război Mondial, și mai ales pentru căsătorie, pe care o consideră o "mascaradă" grotescă. Năzuința lui este să poată "preacurvi" fără griji, asemenea unui păgân dezmățat. Să se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu grijă, ciufulit de mâinile" iubitului ei... Iubitorii adevăratului cântec francez au luat multă vreme în derâdere aceste șansonete roz-bombon. Termenul yé-yé, care astăzi stârnește nostalgia, era adesea peiorativ pe vremea aceea, fiind rostit cu ironie, dacă nu chiar cu dispreț de cei trecuți de 25 de ani. Adulții consideră aceste refrene ca fiind fără excepție inepte și comerciale. Este adevărat că aceste cântece sunt adesea mai mult decât dulcege, siropoase. Chiar și atunci când vorbesc despre despărțire, ele respiră numai armonie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative. Fraudarea legii depășește simplul interes privat, interesând ordinea publică, iar încălcarea acesteia din urmă se constituie în cauză de nulitate absolută a actelor încheiate în disprețul ei. A fost, de exemplu, considerat act încheiat în frauda legii un contract simulat de donație între soți. Prin actul de vânzare-cumpărare, soțul a transmis proprietatea imobilului sorei soției sale, care la câteva zile a revândut același imobil soției primului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
clasă a nobilimii. Aceștia au făcut o lege prin care îi declară nobili pe cei care pot să justifice că au ocupat anumite funcții timp de optzeci de ani și cum ei sînt cu toții părinți de prinți, devin cu toții prinți. Disprețul și orgoliul fanariot proverbial sînt prezente în toate relațiile lor sociale. Niciodată fanarioții n-au consimțit să se alieze decît cu cei mai bogați din familiile indigene. Femeilor din familiile grecești le place să alimenteze discordia care domnește între cele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regimente." Kogălniceanu sfîrșește prin a pleda pentru emanciparea acestor sclavi, care ar fi de mare folos pentru Principate ca lucrători liberi. În 1844, țiganii de stat și cei din mănăstiri sînt eliberați. Relația stăpînilor cu țiganii este unul din aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul populației. Vaillant, apoi Ubicini, au furnizat un tablou precis al stării societății anilor 1840-1850: o nouă nobilime formată în secolul al XV-lea, îmbogățită printr-o importantă infuzie greacă în epoca fanariotă și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
partea română. Frustrările născute din această revoluție, care se rupe parțial de Viena cazul lui Bălcescu și alor săi -, după ce a așteptat totul de la imperiu, sînt apăsătoare. Bălcescu demonstrează că politica de dialog cu imperiul face din români obiectul de dispreț al Vienei în Transilvania, obiectul de dispreț al Constantinopolului în Țara Românească și deplînge faptul că în 1849 singura flamură a revoluției a fost aceea a ungurilor, în vreme ce întoarcerea la ordine se răspîndea peste tot în Europa. Este greu pentru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se rupe parțial de Viena cazul lui Bălcescu și alor săi -, după ce a așteptat totul de la imperiu, sînt apăsătoare. Bălcescu demonstrează că politica de dialog cu imperiul face din români obiectul de dispreț al Vienei în Transilvania, obiectul de dispreț al Constantinopolului în Țara Românească și deplînge faptul că în 1849 singura flamură a revoluției a fost aceea a ungurilor, în vreme ce întoarcerea la ordine se răspîndea peste tot în Europa. Este greu pentru Bălcescu să-și convingă prietenii că ieșirea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orgolioasă: este germanic vechi, Domnule, totul este exact ca la noi". Legăturile germanice ale lui Carol irită, fără îndoială, însă, în profunzime, liniștesc. Regele României se distinge și nu are pentru omologul său, regele Milan al Serbiei, un Obrenovici, decît dispreț: "Regele Carol ar fi încercat o oarecare neplăcere văzînd un Obrenovici la același rang cu al său, scrie reprezentantul Franței în 1882. După ideile pe care Majestatea Sa le deține din educația sa, acest copilaș de pastor trebuie să-i
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țărănimii dezrădăcinate. Liberalii dispun de un contra-argument: ei votează în 1887 o lege de încurajare a industriei și o completează în 1912, pentru că "străinii vin în România ca să cîștige bani și apoi se retrag, după ce au făcut avere, lăsînd doar disprețul lor față de cei pe care i-au exploatat", după cum declară ministrul Industriei. Una din noutățile legii din 1912 consistă în a impune industriașilor obligația de a folosi cel puțin 75% lucrători români. Patronii străini se plîng că românii, dotați cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vălenii de Munte este dotată cu tipografie, iar unele din lucrările lui lorga sînt publicate la Vălenii de Munte. Profesorul politician se bucură de o foarte mare influență, îndemnînd la manifestații concrete care exprimă ambiția regenerării națiunii; Am spus că disprețul pe care-1 au românii din România pentru țara lor în general și pentru viața politică a țării lor în special este o crimă și adaog, una din acele mari crime care duc uneori la dispariția unui popor". Unul din locurile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]