6,346 matches
-
ne mai trebuia mâncare, pentru că eram supuși la torturi, la bătăi... și nu ne mai interesa mâncarea. Așa era de dură atmosfera de la 4-spital, Încât nu ne mai gândeam la mâncare... Oricum, ea era foarte-foarte slabă. În ce consta reeducarea? Dom’le, trebuia să demaști... Eu am beneficiat de un tratament mai ușor, să fiu cinstit, pentru că nu aveam legături cu alții... Ce se Întâmplă? Majoritatea erau studenți de valoare, de la diferite formațiuni politice, unde au avut funcții: erau șefi de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Securitate”... Vă dați seama că fiecare Îi venea greu să-și reclame, să-și toarne, ca să zic așa, foștii colegi... Știau care le va fi soarta, că vor fi arestați, și o să ajungă Împreună cu ei... Și a fost torturi extraordinare... Dom’le, am văzut..., am asistat la bătăi crunte. Un singur exemplu am să vă dau: un student din anul III de la Facultatea de Construcții de la Iași, Corneliu Niță, a fost bătut În așa hal... până l-a omorât 1. Vă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Îl știi pe ăla? Îl știi pe ăla? Da, trebuie”... „Nu, nu, nu.” L-au bătut, l-au bătut și, până la urmă, Țurcanu a zis: „Lăsați-l pe mâna mea”. Mi-aduc aminte ca acuma... A luat o bară și, dom’le..., l-a bătut de la piept până a ajuns la ficat... Și unii Îl țineau... Și i-a dat capul la o parte și i-a zis lu’ unu’ Gherman, care era student prin ultimii ani la medicină: „Ia vezi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te dezbraci... ne băga sub niște dușuri și, În bătaie de joc, dădea drumul, când la apă rece, când la apă fierbinte. Și În aia consta baia. „Gata! Îmbrăcarea!” Și se făceau serii de câte cinci inși pentru această baie. Dom’le, intru și eu Într-o serie, cu un student de la filozofie sau de la litere, din București, Gheorghe Vătășoiu 2. Și zic ăștia: „Așteptați aicea să vină lotul celălalt”. Pe Vătășoiu ăsta l-am văzut că se bagă În față
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Suceava. Și el a Încercat să facă o reabilitare acolo, pașnică: să se citească cărți, să se facă educație, nu știu ce... Ăsta, Țurcanu: „Ce, mă, așa vrei tu să faci?”. Și l-au bătut pe Bogdanovici Într-un hal fără de hal, dom’le... I-au rupt dinții, i-au pus mâna așa... și i-au spart-o. Dom’le, ajunsese o epavă. Săracul... nu mai putea nici să stea. Altul Îi dădea să mănânce... Și Țurcanu zicea: „Aaa, face greva foamei? Vrei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se facă educație, nu știu ce... Ăsta, Țurcanu: „Ce, mă, așa vrei tu să faci?”. Și l-au bătut pe Bogdanovici Într-un hal fără de hal, dom’le... I-au rupt dinții, i-au pus mâna așa... și i-au spart-o. Dom’le, ajunsese o epavă. Săracul... nu mai putea nici să stea. Altul Îi dădea să mănânce... Și Țurcanu zicea: „Aaa, face greva foamei? Vrei să te omori?”. Și să-i dea mâncare cu de-a sila... Apoi nu l-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scoată de la mine. Erau ceilalți... Dar eu stam acolo și asistam... Fără să vreau am asistat... Am și un prieten bun de aici, de la Brăila, un fost coleg de liceu, mai mare ca mine cu doi ani, Adrian Lupescu 3... Dom’le, l-a bătut Într-un hal fără de hal... El a fost legionar și avea legături cu cuibul, cu alții, cu nu știu ce... A fost ceva groaznic... În sfârșit. Ne-a scos de acolo, de la 4-spital, și ne-a dus la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
picai câteodată când ăilalți dormeau tu trebuia să fii treaz și să stai pă acolo, să mergi În jurul barăcii. Și mi-aduc aminte că mă uitam la ei și toți, noaptea, În timp ce dormeau, mestecau și salivau. Adică visai că mănânci, dom’le! Era o teroare cu mâncarea, dom’le. Pentru că era și muncă multă și vreau să spun că regimul a fost groaznic... Ce alte munci mai făceați acolo? Către sfârșitul muncii la Canal, deci prin anul ’52, că În ’53
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să fii treaz și să stai pă acolo, să mergi În jurul barăcii. Și mi-aduc aminte că mă uitam la ei și toți, noaptea, În timp ce dormeau, mestecau și salivau. Adică visai că mănânci, dom’le! Era o teroare cu mâncarea, dom’le. Pentru că era și muncă multă și vreau să spun că regimul a fost groaznic... Ce alte munci mai făceați acolo? Către sfârșitul muncii la Canal, deci prin anul ’52, că În ’53 lucrările Canalului s-au Întrerupt, imediat după
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
56, proprietarii care au stat acolo, să se răzbune, probabil, că erau și În legătură cu Securitatea, au adus un pistol de pe vremuri, cu butoi așa, dar lipsea butoiul, și l-a pus Într-o magazie și s-a dus și: „Uite, dom’le, ce are colonelul Brezeanu și cu fiul său! Uite ce au!”. Și a venit imediat Securitatea și l-a arestat din nou pe taică-miu și l-a condamnat opt ani de zile. Atuncea m-a anchetat și pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ținut o slujbă și, după ce au terminat-o, au Început să Împartă. Mie mi-au dat două fulare, cinci ciorapi și mi-au mai dat ceva, dar nu țineam minte. Și dimineață i-am spus visul. „Uite ce am visat, dom’le.” Și Anagnostu mi-a tălmăcit visul și mi-a spus așa: „Biserică=Tribunal, popă=judecător, cinci ciorapi=cinci ani, două fulare... Îți mai dă doi ani, Îți mai dă ceva cu cifra 2, dar ce, nu știu ce, iar ce ai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la cine se duce... Bunea Își făcuse datoria. Sora le-a spus că la frate, că a auzit că sunt acolo... Și acum trebuia să le spună de la cine a aflat. Sora a fost Însă isteață și le-a spus: „Dom’le... părinții mei mi-au spus că au primit o scrisoare, de la cine nu știu, În care se spunea unde e... și eu am crezut că pot să vin, că fac practică”. Au dus-o În gară, au urcat-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că noi ne-am revoltat... și trebuia să ne pedepsească. Și atunci i-am zis: „Dar dumneavoastră sunteți corect, că știți, atunci când eu eram bolnav, că n-am decât un rinichi, dumneavoastră ați Înțeles, iar alții n-au Înțeles”... Și, dom’le, s-a schimbat... Am ajuns la bac și așteptam reacția... Ne-a lăsat să așteptăm cu un soldat lângă noi, s-a dus, a venit cu două rame, două vâsle și a spus: „Care știți să vâsliți?”. Ne-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care, după câteva vorbe, mi-a propus să dau o declarație, să fac un aranjament scris cu ei... Vă mai amintiți numele maiorului? Nu, nu spunea nici un nume. Deci, era vorba de un angajament de colaborare. Și am spus: „Nu, dom’le, după cinci ani eu nu colaborez cu voi. Dacă Îmi spuneați asta acum cinci ani, poate că lucrurile ar sta altfel”. „Te mai gândești!” „Nu mă mai gândesc deloc. Dați o hârtie și declar că nu colaborez.” „Da, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
procesul comunismului. Neapărat trebuie să se facă procesul comunismului, să se vadă criminalii, cum ne-a chinuit și cum ne-a omorât două milioane... prin Salcia, prin Aiud, prin Gherla, la Canal, În Insula Brăilei sau prin Bărăgan, peste tot... Și dom’le, toate astea numai că nu aveai idealul lor comunist... 50 de ani m-am gândit să nu explodez, ca un Vezuviu, că am tăcut În mine parcă. În ’90, când ne-a scos decretul lui Roman la pensie, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-a scos afară: „Banditule, ieși afară! Ia uite-l cât e de mic, și e bandit notoriu... Futu-ți Dumnezeu!” Pac, o cizmă, două În fund, pe spinare nu mai zic... Și zice: „Unde e crucioiu’, mă?”. „Care crucioi, dom’le?” Am trecut cu crucea aia prin multe percheziții, dar nu m-a găsit nimeni. În primul rând Îți scoteai și maioul, rareori Îți lăsai maioul pe piele, dar n-au descoperit-o. Și cred că de aia le plăcea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Făgăraș. E vârful Negoiu și Suru Îi chiar acolo lângă el, cam așa. Și care era acuza care v-o aducea procurorul? Că ne-am organizat ca să răsturnăm regimul comunist. Doar n-aveai cum să-l răstorni... (râde - n.n.) Și, dom’le, dacă discutai ceva care li se părea suspect, gata! O discuție dușmănoasă se condamna cu trei ani, și mai târziu cu 12 ani... Am avut În ultimul timp un coleg la servici care vorbea de băgatul În cerneală... Discuții
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
socru-miu... Nu ne cunoșteam atuncea, nu știam că-mi va deveni socru. Era groaznic pentru el. Fusese președintele Partidului Social Democrat, a lui Titel Petrescu, aicea În Hunedoara, și directorul Școlii Normale. Și n-a vrut să fie comunist, dom’le. Și l-au persecutat până când l-au terminat. L-au dat afară din Învățământ, Îl lua, Îl Închidea, iar Îi dădea drumul, iar Îl Închidea, că n-aveau un motiv să-l condamne... Venise unu’ la Securitate, de pe la Târgu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ce i-o mai dat. Na, nu mă tenta ciocolata lui sau alte treburi... Pe urmă l-o adus pe alt bucureștean și l-o băgat În cameră cu noi... Lu’ ăla Îi venea să se urce pe pereți, dom’le... Luat la ora 2 după-masă, de pe stradă, și băgat acolo În pușcărie... O stare extraordinar de groaznică... Ce-o făcut ăsta? La Sinaia o venit o mașină de excursioniști francezi și el o intrat În discuție cu ei pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
treabă. Vă amintiți când v-au mutat de la Târgșor? Prin... octombrie-noiembrie ne-a mutat și ne-a dus la Canal. A fost o schimbare destul de bruscă de regim... Da, da. La Canal, acolo, l-am avut brigadier pe Coriolan Gherman. Dom’le, am auzit multe lucruri rele despre el, da’ cu mine nu s-a purtat urât. C-am avut odată zona zoster și m-a lăsat trei zile În baracă... Și cu pudră de talc m-am vindecat, nu cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un frig și cu 125 de grame de pâine pe zi și niște apă chioară, dacă ne mai dădea..., și altceva nimic. A fost groaznic acolo. Stăteam Înghesuiți că era frig... Și știți cine mai erau acolo? Mai erau adventiștii, dom’le, că nu vroiau să lucreze sâmbăta, și pentru aia au intrat la Închisoare... Și după luna aia de Închisoare ne-a băgat În brigada disciplinară. Asta era condusă de colonelul Haralambie... Uite, că pe ăsta Îl țin minte! Colonelul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era frică să meargă la ore când era el, ce probleme punea. Când Își serba ziua de Sfântul Mihai, Îl serba și pe rege... Citise Capitalul, citise Kant, citise Aristotel, Platon..., și la matematică se descurca cu o ușurință uimitoare. Dom’le, până la urmă eu am plecat, și el, din câte am auzit eu, n-o mai terminat anul IV, că l-au arestat și l-au condamnat patru ani. El la Iași a avut multe probleme, s-au rugat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zis: „Ăstea nu se pot respecta. Uite, asta e legea nouă care se poate”. Deci nu poți să zici, de exemplu: „M-am Întâlnit pe stradă, să zicem, cu Ilie Berghezan, nu? M-am Întâlnit În Sibiu pe Corso. Păi, dom’le, m-am Întâlnit intenționat, programat, nu așa, Întâmplător”. Ați fost În lot cu Berghezan 5? Da. Da’ nu la prima arestare, ulterior, la a doua, că ei o fost arestați după aia... Așa. „Deci nu te-ai Întâlnit Întâmplător
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le, m-am Întâlnit intenționat, programat, nu așa, Întâmplător”. Ați fost În lot cu Berghezan 5? Da. Da’ nu la prima arestare, ulterior, la a doua, că ei o fost arestați după aia... Așa. „Deci nu te-ai Întâlnit Întâmplător, dom’le, te-ai Întâlnit organizat. Și ce-ai discutat?” „Domnule, nu mai știu ce-am discutat”... (râde - n.n.) Trebuia să spui ce-ai discutat. Dom’le, eu m-am păzit, că altfel nu mai eram la ora asta..., nu mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doua, că ei o fost arestați după aia... Așa. „Deci nu te-ai Întâlnit Întâmplător, dom’le, te-ai Întâlnit organizat. Și ce-ai discutat?” „Domnule, nu mai știu ce-am discutat”... (râde - n.n.) Trebuia să spui ce-ai discutat. Dom’le, eu m-am păzit, că altfel nu mai eram la ora asta..., nu mai puteam sta de vorbă. Cineva m-a Învățat pe mine să mă păzesc... Cel care mi-a salvat mie viața a fost Sandu Munteanu. El
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]